ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6013/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată inițial pe rolul Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2016, reclamanta A. - Filiala Galați a contestat Decizia nr. 407/02.06.2016 a D.G.R.F.P. Galați, prin care s-a soluționat contestația administrativă formulată împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. F - GL 96/18.03.2016 și a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale nr. x/18.03.2016 emise de A.J.F.P. Galați.

Prin sentința nr. 3/06.01.2017 a Tribunalului Galați, secția contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția de necompetență materială, invocată din oficiu și s-a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Prin sentința nr. 68/2017 din 28 martie 2017, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. - Filiala Galați, prin administrator judiciar B., în contradictoriu cu pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați și a anulat Decizia nr. 407/02.06.2016 a D.G.R.F.P. Galați de soluționare a contestației administrative, precum și Deciziile nr. x și nr. x emise de A.J.F.P. Galați.

Împotriva sentinței nr. 68/2017 din 28 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, în nume propriu și în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii reclamantei, ca fiind parțial inadmisibilă și în subsidiar ca nefondată.

Recurenta-pârâtă susține că instanța a reținut că în privința tuturor aspectelor invocate de către organele fiscale, instanțele s-au pronunțat în mod definitiv, chiar dacă numai pentru activitatea desfășurată în perioada 2013-2014, în dosarul nr. x/2015, deși instanța nu a analizat și înscrisurile depuse la dosarul cauzei, care, în opinia sa, dovedeau contrariul, instanța ignorând apărările sale.

Mai arată că Filiala nu a fost înregistrată în scopuri de TVA și nici ca plătitoare de impozit pe profit, dar inspectorii fiscali au considerat că aceasta realizează venituri din activități economice, pentru care se datorează impozit pe profit și TVA.

În ceea ce privește TVA, susține că principiul neutralității în privința acestei taxe se referă la faptul că nu trebuie produse distorsiuni concurențiale între sectorul public și cel privat, precum și faptul că prin prisma Directivei 2006/112/CE, TVA este o taxă generală de consum aplicată activităților comerciale care implică producția și distribuția de bunuri și prestarea de servicii.

De asemenea, cu privire la invocarea sentinței civile nr. 291/14.04.2016, pronunțate de Tribunalul Galați în dosarul nr. x/2015, arată că această hotărâre a fost pronunțată la data de 14.04.2016, iar deciziile de impunere contestate au fost emise la 18.03.2016, astfel că nu puteau ține cont de hotărârea invocată.

Consideră că instanța de fond a preluat concluziile reclamantei, pronunțând o hotărâre netemenică și nelegală, fără a se referi la motivele și probele pârâtei, deși ar fi trebuit să analizeze coroborat toate dispozițiile legale incidente și probele administrate în cauză.

Intimata-reclamantă A. - Filiala Galați a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, având în vedere că aspectele invocate de recurentă nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ.

Pe fond, solicită respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. În ceea ce privește excepția nulității recursului, invocată de intimata-reclamantă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că aceasta este neîntemeiată.

Astfel, analizând recursul de față, se constată că, deși în proporția cea mai mare, recursul reprezintă o redare fidelă a întâmpinării depuse în fața instanței de fond, aflate la dosarul Curții de Apel Galați, conține și aspecte ce nu au fost preluate din întâmpinare și care vizează modalitatea de soluționare a cauzei de către prima instanță, referindu-se inclusiv la argumentele instanței de fond, dar și la situația de fapt din speță.

În consecință, în temeiul art. 248 C. proc. civ. raportat la art. 486 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția nulității recursului.

2.2. Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Reclamanta A. - Filiala Galați a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a contestat Decizia nr. 407/02.06.2016 a D.G.R.F.P. Galați, de soluționare a contestației administrative formulate împotriva Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare nr. F - GL 96/18.03.2016 și a Deciziei privind modificarea bazei de impozitare ca urmare a inspecției fiscale nr. x/18.03.2016 emise de A.J.F.P. Galați.

Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, examinând cererea de recurs formulată de către pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați, în nume propriu și în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați, Înalta Curte constată că în speță criticile aduse sentinței recurate și care nu au fost preluate integral din întâmpinarea depusă în fața instanței de fond nu constituie, prin ele însele, critici concrete la adresa hotărârii recurate, ci acestea vizează anumite aspecte de netemeinicie a considerentelor instanței de fond, de interpretare a situației de fapt și de interpretare a probelor de la dosar.

Întrucât recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare (în speță fiind indicat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.), nu este suficientă pentru reformarea hotărârii recurate, în lipsa unor argumente concrete, apte să demonstreze aplicarea sau interpretarea greșită de către prima instanță a normelor de drept material incidente în cauză.

Prin urmare, întrucât în cauză nu au fost identificate împrejurări vădite, de fapt sau/și de drept care să fie de natură a produce o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ, legalitatea soluției pronunțate de prima instanță urmează a fi confirmată de către instanța de control judiciar.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați în nume propriu și în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați împotriva sentinței nr. 68/2017 din 28 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului.

Respinge recursul declarat de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Galați în nume propriu și în numele și pentru Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Galați împotriva sentinței nr. 68/2017 din 28 martie 2017 pronunțate de Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 noiembrie 2019.