ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 24.03.2015

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2015

HOTĂRÂRE
24.03.2015
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1333/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Prin acțiunea

înregistrată pe rolul Judecătoriei Galați petenta SC L. SRL Galați a formulată

contestație la executare, în contradictoriu cu BEJ P.S. și cu Primăria Galați,

solicitând înființarea popririi in dosarul de executare nr. 704/2011

pentru suma de 31.500 RON.

Prin sentința civilă nr. 11865 din 03

decembrie 2012, Judecătoria Galați a dispus declinarea competenței de

soluționare în favoarea Tribunalului Galați, secția contencios administrativ -

fiscal pe motiv că, potrivit art. 2 lit. ț) din Legea nr. 554/2004, aceasta

este „instanța de executare”.

Pe rolul Tribunalului

Galați cauza a fost înregistrată la data de 31 ianuarie 2013, iar prin sentința

civilă nr. 3522 din 10 decembrie 2013 a fost admisă excepția de necompetență

materială a Tribunalului Galați, declinându-și la rândul său competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Galați.

S-a reținut că atât

timp cât obiectul cauzei constă într-o contestație la executare formulată în baza

art. 399 - 404 C. proc. civ., nefiind solicitată aplicarea unor sancțiuni prevăzute

de art. 24 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, competența soluționării revine Judecătoriei.

Hotărârea instanței de

fond

Prin

sentința

nr.

58 din 3 martie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și

fiscal, s-a stabilit competența de soluționare a conflictului de competență ivit

între Tribunalul Galați și Judecătoria Galați în favoarea Judecătoriei Galați,

secția civilă.

Pentru

a pronunța această sentință, Curtea de apel a constatat că

potrivit art. 2 lit.

ț) din Legea nr. 554/2004, instanța de executare este instanța care a soluționat

fondul litigiului de contencios administrativ.

Aceste dispoziții legale

definesc însă instanța de executare în sensul legii contenciosului administrativ,

prin prisma procedurii de executare reglementată în cap. III al acestei legi,

art. 22 - 26.

Astfel, se reține că instanța

de executare, conform art. 25 din Legea nr. 554/2004, este competentă să aplice

sancțiunea - amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere,

respectiv să acorde despăgubirile prevăzute la art. 24 alin. (2), la cererea reclamantului,

hotărând în Cameră de consiliu de urgență, cu citarea părților.

Față de obiectul speței

deduse judecății, Curtea de apel a constatat că în acest caz, competența de soluționare

a contestației la executare, concretizată sub forma plângerii împotriva refuzului

executorului judecătoresc de a continua executarea silită începută (refuzul fiind

exprimat prin adresa executorului judecătoresc nr. 1687 din 09 mai 2012) revine

instanței de drept comun, respectiv Judecătoriei Galați, potrivit dispozițiilor

art. 373 alin. (2) și art. 399 - 400 C. proc. civ., nefiind pornită în speță procedura

de executare specială prevăzută de legea contenciosului administrativ, ce impune

în caz de neexecutare a hotărârii, intervenția instanței care a soluționat fondul

litigiului de contencios administrativ, pentru aplicarea amenzii legale și acordarea

de despăgubiri.

Recursul

Împotriva acestei sentințe

a formulat recurs reclamanta SC L. SRL Galați, criticând-o pentru nelegalitate și

netemeinicie.

În dezvoltarea motivelor

de recurs, s-a arătat că în mod nelegal hotărârea a fost pronunțată în contradictoriu

cu Municipiului Galați și nu cu Primăria Municipiului Galați.

S-a arătat că instanța

a aplicat greșit dispozițiile art. 373 alin. (2), art. 399-404 C. proc. civ. și

art. 25 din Legea nr. 554/2004, având în vedere că titlul executoriu îl reprezintă

hotărârea nr. 908 din data de 26 august 2009 a Tribunalului Galați, secția de contencios

administrativ și fiscal, în procedura specială prevăzută de art. 24 din Legea

nr. 554/2004.

S-a solicitat admiterea

recursului, desființarea sentinței atacate și stabilirea competenței de soluționare

a cauzei în favoarea Tribunalului Galați.

Considerentele și

soluția instanței de recurs

Analizând cererea de recurs,

motivele invocate, normele legale incidente în cauză precum și în conformitate

cu prevederile art. 304

1

nefondată pentru următoarele considerente:

Înalta Curte de Casație

și Justiție a fost învestită cu recursul declarat împotriva unei sentințe pronunțate

în regulator de competență potrivit art. 20 alin. (2), art. 21, art. 22 alin. (5)

Prin cererea adresată

instanței de judecată, în speță Judecătoriei Galați, la data de 21 mai 2012, reclamantul

a precizat obiectul acțiunii ca fiind, cerere pentru înființarea popririi sumei

de 31.500 RON, în dosarul de executare silită nr. 704/2011, față de refuzul executorului

judecătoresc exprimat prin răspunsul din 9 mai 2012 (act aflat la dosarul Judecătoriei

Galați).

În aceste condiții, apreciază

și Înalta Curte de Casație și Justiție, în acord cu soluția pronunțată de Curtea

de Apel Galați, că prezenta acțiune nu reprezintă o cerere îndreptată împotriva

conducătorului autorității publice pentru neexecutarea unei hotărâri judecătorești,

potrivit art. 24 din Legea nr. 554/2004.

Constată instanța de control

judiciar că obiectul acțiunii il constituie contestația la executare formulată în

condițiile art. 399 - 400 C. proc. civ., care se introduce la instanța de executare

de drept comun, respectiv judecătoria.

Totodată, se reține că

în cauză nu sunt incidente dispozițiile art. 25 din Legea nr. 554/2004 și nici cele

prevăzute de art. 400 alin. (2) C. proc. civ., astfel că instanța de fond a pronunțat

o soluție legală și temeinică, Judecătoria Galați fiind instanța competentă a soluționa

cauza.

Temeiul legal al soluției

adoptate în recurs

Constatând că sentința

recurată este legală și temeinică și că nu există motive care să atragă

casarea sau modificarea acesteia, în conformitate cu prevederile art. 312 alin.

(1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul declarat de SC L. SRL Galați

împotriva sentinței nr. 58 din 3 martie 2014 a Curții de Apel Galați, secția contencios

administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 24 martie

2015.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2013-05-17
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5312/2013
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Sentința civilă nr. 13 din 17 decembrie 2012 Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a stabilit competența de soluționare a
ÎCCJ 2015-03-16
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal
Încheiere nr. 1182/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin sentința civilă nr. 1279 din 11 aprilie 2013 pronunțată de Tribunalul Galați s-a respins ca neîntemeia
ÎCCJ 2015-04-27
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1724/2015
. A. S.A. fiind nefondate. Prin Sentința civilă nr. 2879/2013 Tribunalul Galați și-a declinat competența în favoarea Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, instanță care, la rândul ei, și-a declinat competența în
ÎCCJ 2015-02-24
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 793/2015
Decizia nr. 793/2015 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei. Prin acțiunea înregistrată sub nr. x/44/2013 la Curtea de Apel Galați, reclamantul A. Galați - prin primar B.
ÎCCJ 2018-10-05
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3162/2018
/16.07.2010, invocată de pârât și necontestată de reclamant. Prin Sentința nr. 3014 din 9 octombrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței sale teritoriale și a decl
Sursă