ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1641/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1641/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Deliberând asupra
recursului de față, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 145 din data de 28 ianuarie
2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a fost respins, ca nefondat,
apelul declarat de reclamantul C.I. împotriva Sentinței nr. 161 din data de 23
aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția civilă.
Împotriva acestei decizii
a declarat recurs reclamantul C.I. invocând în drept dispozițiile art. 488
alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. și solicitând casarea hotărârilor
pronunțate în cauză, respingerea excepției autorității de lucru judecat și
trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță.
Analizând recursul în
condițiile dispozițiilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ. cu referire la cele
ale art. 499 teza finală C. proc. civ., potrivit cărora în cazul în care
recursul se respinge fard a fi cercetat în fond, hotărârea de recurs va
cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivele de
casare, Înalta Curte constată următoarele:
Prin Decizia nr. 145
din data de 28 ianuarie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I civilă, a fost
respins, ca nefondat, apelul declarat de reclamantul C.I. împotriva Sentinței
nr. 161 din data de 23 aprilie 2014 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția
civilă. Decizia este definitivă.
Potrivit art. 634
alin. (1) pct. 4 C. proc. civ., sunt hotărâri definitive, hotărârile date în
apel, fără drept de recurs, precum și cele neatacate cu recurs.
În temeiul art. 483
alin. (2) teza a II-a C. proc. civ., nu sunt supuse recursului, hotărârile date
de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă
instanță sunt supuse numai apelului.
Litigiul de față este
întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 10/2001, acțiunea reclamantului
încadrându-se în ipoteza reglementată prin dispozițiile art. 26 alin. (3) din
această lege specială, potrivit cărora hotărârea tribunalului de soluționare a
contestației împotriva deciziei sau a dispoziției motivate de respingere a
notificării sau a cererii de restituire în natură este supusă recursului,care
este de competența curții de apel.
După intrarea în
vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, aceste
prevederi trebuie coroborate cu dispozițiile alin. (1) și (2) ale art. 7 din
Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul
de procedură civilă, care prevăd următoarele:
"(1) Dacă prin
prezenta lege nu se prevede altfel, ori de câte ori printr-o lege specială se
prevede că hotărârea judecătorească de primă instanță este
"definitivă", de la data intrării în vigoare a Codului de procedură
civilă, aceasta va fi supusă numai apelului la instanța ierarhic superioară.
(2) Dispozițiile
alin. (1) se aplică și în cazul în care printr-o lege specială se prevede că
hotărârea judecătorească de primă instanță este "supusă recursului"
sau că "poate fi atacată cu recurs" ori, după caz, legea specială
folosește o alta expresie similară."
Față de cele ce
preced, Decizia nr. 145 din 28 ianuarie 2015 a Curții de Apel Pitești, secția I
civilă, nu este supusă căii de atac a recursului.
În consecință, Înalta
Curte va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibil, recursul declarat de reclamantul C.I., domiciliat în Pitești,
județul Argeș, în contradictoriu cu intimatele Prefectura județului Argeș, prin
prefect, cu sediul în Pitești, Piața Vasile Milea nr. 1, județul Argeș și
Primăria municipiului Pitești, cu sediul în Pitești, str. Victoriei nr. 24,
județul Argeș împotriva Deciziei nr. 145 din data de 28 ianuarie 2015 a Curții
de Apel Pitești, secția I civilă.
Fără nicio cale de
atac.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 16 iunie 2015.
Procesat
de GGC - GV