ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4316/2014

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4316/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2014)

Asupra recursului de

față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea de ședință din data de 6

iunie 2012 pronunțată de Tribunalul Dolj, secția a II-a civilă, în Dosarul nr.

18936/63/2011, s-a dispus sesizarea Curții de Apel Craiova cu soluționarea

excepției de nelegalitate a Ordonanțelor C.N.V.M. nr. X1 din 28 august 2011 și

nr. X2 din 14 septembrie 2011, invocată de către reclamantul C.C.C.

În motivarea

excepției de nelegalitate, reclamantul a arătat că SC A. SA este o societate

listată pe Piața Rasdaq, care se află sub supravegherea Comisiei Naționale a

Valorilor Mobiliare. La începutul anului 2011, cunoscând faptul ca statutul

pieței Rasdaq este controversat, C.N.V.M. a inițiat un proiect prin care

emitenții de pe piața Rasdaq trebuiau să aleagă între B.V.B. și sistemul

alternativ de tranzacționare, însă acest demers nu a avut nicio finalitate.

De asemenea, s-a

arătat că în 2012 Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat o hotărâre

preliminară privind interpretarea unor dispoziții din Directiva Parlamentului

European și a Consiliului 2004/39/CE (MiFID) referitoare la sfera de incidență

a noțiunii de "piață reglementată", respectiv cu privire la aplicarea

regimului juridic al pieței reglementate pentru o piață care nu îndeplinește

cerințele Titlului III din MiFID.

Hotărârea Curții de

Justiție a Uniunii Europene clarifică situația pieței Rasdaq, în sensul că o

piață de instrumente financiare care nu îndeplinește cerințele prevăzute în

Titlul III din directivă nu intră în noțiunea "piața reglementată",

astfel cum este definită de dispoziția menționată, chiar dacă operatorul său a

fuzionat cu operatorul unei astfel de piețe reglementate.

Prin decizia Curții

de Justiție a Uniunii Europene este stabilit clar că piața Rasdaq nu este

reglementată și nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii nr. 297/2004. Pe de

altă parte, conform art. 202 - 205 din Legea nr. 297/2004, prevederile

referitoare la oferta publică obligatorie de preluare se aplică numai unei

piețe reglementate.

Pe cale de

consecință, piața bursieră Rasdaq nu este reglementată în conformitate cu

normele europene și nici cu Legea pieței de capital nr. 297/2004, ale cărei

dispoziții nu i se aplică. Consecința directă a acestei stări de fapt este

aceea că C.N.V.M. nu poate adopta măsuri în ceea ce privește o piață nereglementată

și care funcționează în afara legii, având în vedere că în Statutul C.N.V.M.,

aceasta are atribuții și competențe doar în privința piețelor reglementate.

Prin Sentința civilă

nr. 984 din 26 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția de

contencios administrativ și fiscal, a fost admisă excepția de necompetență

teritorială a cauzei, competența fiind declinată în favoarea Curții de Apel

București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Cauza a fost

înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, la data de 19 noiembrie 2012 sub nr. 1483/54/2012.

Pârâta C.N.V.M. a

formulat întâmpinare prin care a solicitat suspendarea cauzei, conform art. 244

alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea în mod irevocabil a

cererilor de chemare în judecată înregistrate pe rolul Curții de Apel București

având ca obiect anularea Ordonanțelor nr. X1 din 25 august 2011 și nr. X2 din

14 septembrie 2011 emise de C.N.V.M., iar pe fondul cauzei a solicitat

respingerea excepției de nelegalitate ca neîntemeiată.

de apel

Prin Sentința nr. 791

din 21 februarie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios

administrativ și fiscal, a respins excepția de nelegalitate formulată de

reclamantul C.C.C., ca neîntemeiată.

Pentru a pronunța

această soluție, prima instanță a reținut că prin Ordonanța nr. X1 din 25

august 2011, emisă de C.N.V.M., s-a dispus ca acționarii SC A.A. SA, SC S.L.

SA, SC M.C. SA, SC C. Galați SA, SC A.B. SA, SC G.T. SA, SC S.B. SA, SC L.P.

SRL, SC C.E. SA, SC L.C. SA, SC G. SA, SC S.F. SA, SC A.C. SA, SC E. SA, SC

P.S. SA, SC A.T. SA, SC D.G. SA, SC F. SA, SC L. SA și S.C.C. să depună la

C.N.V.M., în termenul prevăzut de art. 203 din Legea nr. 297/2004, împreună cu

persoanele cu care acționează în mod concertat, documentația aferentă ofertei

publice de preluare obligatorie a SC A. SA.

Măsura dispusă de

C.N.V.M. prin ordonanța contestată a fost adoptată în temeiul prevederilor art.

2 alin. (1) pct. 22 lit. a) și e) și pct. 23 lit. a) și c) și art. 203 din

Legea nr. 297/2004 și ale art. 2 alin. (3) lit. d), lit. e), lit. i) din

Regulamentul C.N.V.M. nr. 1/2006, precum și ale art. 4 alin. (1) lit. b) pct.

ii din Instrucțiunea C.N.V.M. nr. 3/2009 și în baza analizei efectuate de

direcția de specialitate.

Prin Ordonanța nr. X2

din 14 septembrie 2011, emisă de C.N.V.M., s-a dispus ca acționarii SC P. SA,

C.G. și P.G.N. împreună cu SC A.A., SC S.L., SC M.C., SC C. Galați, SC A.B., SC

G.T., SC S.B. SA, SC L.P. SRL, SC C.E. SA, SC L.C. SA, SC G. SA, SC S.F. SA, SC

A.C. SA, SC E. SA, SC P.S. SA, SC A.T. SA, SC D.G. SA, SC F. SA, SC L. SA, SC

C. și persoanele cu care aceștia acționează concertat să depună la C.N.V.M., în

termenul prevăzut de art. 203 din Legea nr. 297/2004, documentația aferentă

ofertei publice obligatorie de preluare a SC A. SA.

Prima instanță a

reținut că autorul excepției de nelegalitate critică, în principiu, calificarea

pieței Rasdaq ca fiind o piață reglementată.

Din analiza

dispozitivului hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene la

data de 22 martie 2012 în Cauza nr. C-248/11 Nilaș ș.a. împotriva României, se

remarcă faptul că Curtea de Justiție a Uniunii Europene nu s-a pronunțat în

ceea ce privește calificarea Rasdaq, respectiv nu se afirmă că Rasdaq

îndeplinește sau nu condițiile din Titlul III din MIFID.

Potrivit art. 2 alin.

(1) pct. 14 din Regulamentul C.N.V.M. nr. 3/1998, în prezent abrogat, Rasdaq

este o piață organizată care funcționează pe baza autorizării C.N.V.M. și sub

supravegherea C.N.V.M. și A.N.S.V.M., bazată pe concurența dintre diverși

formatori de piață.

Instituția pieței

reglementate este definită în legislația Uniunii Europene în cadrul Directivei

2004/39/EC la art. 4 alin. (1) pct. 14.

Noțiunea de piață

reglementată în sensul legislației Uniunii trebuie interpretată în sensul unui

sistem care funcționează cu reguli, un sistem multilateral, exploatat și

gestionat de un operator care asigură sau facilitează confruntarea, chiar în

interiorul său și în conformitate cu norme nediscreționare, a unor interese

multiple de vânzare și de cumpărare exprimate de terți pentru instrumente

financiare, într-un mod care conduce la încheierea de contracte privind

instrumente financiare admise la tranzacționare în cadrul normelor și al

sistemelor sale care este autorizat și funcționează în mod regulat în

conformitate cu dispozițiile Titlului III.

Conform art. 71 alin.

(2) din Directiva nr. 2004/39/CE, se consideră că o piață reglementată sau un

operator deja autorizat în statul său membru de origine înainte de 30 aprilie

2006 deține această autorizație în sensul prezentei directive în cazul în care

legislația statului membru respectiv prevede că piața reglementată sau

operatorul, după caz, trebuie să îndeplinească anumite condiții comparabile cu

cele impuse în Titlul III.

Prin urmare, piața

Rasdaq reprezintă o piață financiară ordonată, autorizată, astfel cum rezultă

din Regulamentul C.N.V.M. nr. 3/1998, dar și din autorizația de funcționare a

acestei piețe, intrând sub incidența dispozițiilor Legii nr. 297/2004 privind

piața de capital și a reglementărilor C.N.V.M., emise în calitatea acestei

instituții de autoritate a pieței de capital, cu puteri de reglementare la

nivelul legislației secundare, dar și de supraveghere și sancționare.

Totodată, prima

instanță a constatat că prin ordonanțele contestate în prezenta cauză au fost

reținute aspecte care intră sub incidența legii pieței de capital în baza

raportărilor obligatorii care se fac la C.N.V.M., pârâta având obligația de a pune

în aplicare dispozițiile din domeniul pieței de capital prin emiterea actelor

de natura celor atacate.

reclamantului

Sentința menționată a

fost atacată cu recurs de către reclamant, care a criticat-o pentru

nelegalitate, în considerarea interpretării date de Curtea de Justiție a

Uniunii Europene în ceea ce privește Statutul Rasdaq, cu care, în opinia sa,

concluziile primei instanțe intră în contradicție.

În acest sens,

recurentul reclamant a arătat că piața bursieră Rasdaq nu este reglementată

conform normelor europene, astfel că nu îi sunt aplicabile dispozițiile Legii

nr. 297/2004, Titlul V, Cap. 1, Secțiunea a VI-a, care stabilesc clar, prin

art. 202, 203, 204, 205, că prevederile referitoare la oferta publică

obligatorie de preluare se aplică numai unei piețe reglementate.

intimatei

Prin întâmpinarea

depusă la dosar, A.S.F., în calitate de succesoare în drepturi și obligații a

fostei C.N.V.M., a invocat excepția lipsei de interes a recursului, cu

motivarea că recurentul reclamant și-a vândut participația din cadrul

societăților comerciale vizate de ordonanțele deduse judecății.

Pe fondul cauzei, a

arătat, în esență, că raționamentul pe care sunt fondate motivele de recurs

este unul eronat, pentru că hotărârea pronunțată de Curtea de Justiție a

Uniunii Europene în cauza C - 248/2011 nu cuprinde o analiză concretă a

statutului Rasdaq.

Înaltei Curți asupra recursului

5.1. Cu privire la

excepția lipsei de interes

Examinând cu

prioritate, în condițiile art. 137 C. proc. civ., excepția lipsei de interes a

recursului în raport cu obiectul cauzei și cu specificul reglementării

excepției de nelegalitate, statuate prin art. 4 din Legea nr. 554/2004, Înalta

Curte reține că scopul acestui mecanism procesual este verificarea concordanței

actelor administrative cu normele juridice în temeiul cărora au fost adoptate,

în eventualitatea admiterii excepției urmând ca instanța învestită cu fondul

raportului juridic litigios să judece cauza fără a mai ține seama de actele a

căror nelegalitate a fost constatată.

În acest context,

împrejurarea că ulterior pronunțării sentinței atacate, recurentul reclamant

și-a înstrăinat pachetele de acțiuni deținute la societățile vizate de

ordonanțele C.N.V.M. nu lipsește de interes calea de atac, nefiind aptă să

atragă, prin ea însăși, înlăturarea efectelor pe care le-ar fi putut produce

actele administrative anterior vânzării-cumpărării de acțiuni.

5.2. Cu privire la

legalitatea sentinței

Contrar susținerilor

recurentului reclamant, prima instanță a receptat corect sensul hotărârii

preliminare pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza Nilaș

ș.a., C - 248/2011.

Înalta Curte reține

că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene (Camera a doua) din 22

martie 2012, a avut ca obiect o cerere de pronunțare a unei hotărâri

preliminare privind interpretarea art. 4 alin. (1) pct. 14 și a art. 47 din

Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului, din 21 aprilie

2004, privind piața instrumentelor financiare.

Cererea a fost

formulată în cadrul unei cauze penale aflate pe rolul Curții de Apel Cluj, în

care mai multe persoane au fost inculpate pentru săvârșirea infracțiunii de

manipulare a cursului acțiunilor unei societăți pe acțiuni pe piața de

instrumente financiare Rasdaq.

Curtea de Apel Cluj a

adresat următoarele întrebări preliminare:

"1) Art. 4

[alin. (1)] pct. 14, precum și art. 9 - 14 din Directiva 2004/39, pot fi

interpretate în sensul că acestea se aplică atât pieței principale de

tranzacționare autorizată de C.N.V.M., cât și pieței secundare de

tranzacționare, care a fuzionat prin absorbție încă din 2005 cu prima [...],

dar care a continuat să fie privită separat de piața reglementată, fără a fi

lămurită normativ natura juridică a acesteia?

2) Dispozițiile art.

4 [alin. (1)] pct. 14 din Directiva 2004/39 trebuie interpretate în sensul că

în sfera noțiunii de piață reglementată nu intră acele sisteme de

tranzacționare care nu respectă cerințele Titlului II din Directiva 2004/39?

3) Dispozițiile art.

47 din Directiva 2004/39 trebuie interpretate în sensul că o piață care nu a

fost raportată de autoritatea națională responsabilă și care nu se află pe

lista piețelor reglementate nu este supusă regimului juridic aplicabil piețelor

reglementate, în special în ceea ce privește normele care incriminează abuzul

de piață din cadrul Directivei 2003/6/CE?"

Curtea de la

Luxemburg a examinat împreună prima și a doua întrebare și a statuat astfel:

"Art. 4 alin.

(1) pct. 14 din Directiva 2004/39/CE a Parlamentului European și a Consiliului

din 21 aprilie 2004 privind piețele instrumentelor financiare, de modificare a

Directivelor 85/611/CEE și 93/6/CEE ale Consiliului și a Directivei 2000/12/CE

a Parlamentului European și a Consiliului și de abrogare a Directivei 93/22/CEE

a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/44/CE a

Parlamentului European și a Consiliului din 5 septembrie 2007, trebuie

interpretat în sensul că o piață de instrumente financiare care nu îndeplinește

cerințele prevăzute în Titlul III din această directivă nu intră în noțiunea

"piață reglementată", astfel cum este definită de dispoziția

menționată, chiar dacă operatorul său a fuzionat cu operatorul unei astfel de

piețe reglementate.

Art. 47 din Directiva

2004/39, astfel cum a fost modificată prin Directiva 2007/44, trebuie

interpretat în sensul că înscrierea unei piețe pe lista piețelor reglementate

prevăzută de acest articol nu constituie o condiție necesară pentru calificarea

pieței respective ca piață reglementată în sensul acestei directive.

În raport de cele

expuse anterior, Înalta Curte constată că Curtea de Justiție a Uniunii Europene

nu s-a pronunțat în privința Pieței Rasdaq, în sensul că aceasta nu ar fi o

piață reglementată.

În realitate, Curtea

de la Luxemburg s-a limitat strict să interpreteze prevederile art. 4 alin. (1)

pct. 14 și art. 47 din Directiva 2004/39/CE, norme europene incidente în cauza

aflată pe rolul Curții de Apel Cluj.

Mai exact, dând efect

prevederilor art. 267 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, fost

art. 234 Tratatul de înființare a Comunității Europene, Curtea de la Luxemburg,

în cadrul procedurii hotărârii preliminare, s-a pronunțat exclusiv asupra

interpretării normelor din Directiva 2004/39/CE, evitând în răspunsul formulat

orice referire la Piața Rasdaq, chiar dacă în cuprinsul întrebărilor formulate

a fost indicată expres această piață, întrucât rolul Curții de Justiție a

Uniunii Europene este să interpreteze dreptul comunitar, nu aplicarea acestuia

în dreptul național (vezi Costa c. Enel).

În ceea ce privește

calificarea Pieței Rasdaq, de la înființarea acesteia în anul 1996, prin

Decizia nr. 1092 din 27 august 1996, și până în prezent, pe baza

reglementărilor emise de C.N.V.M., Rasdaq a funcționat în mod regulat ca o

piață organizată și reglementată de C.N.V.M., aplicându-i-se dispozițiile Legii

nr. 297/2004, de unde se degajă, neechivoc, concluzia că autoritatea de

reglementare și supraveghere a pieței de capital a aplicat pentru Rasdaq reguli

similare unei piețe reglementate. Cu alte cuvinte, C.N.V.M. a asigurat prin

reglementările sale același nivel de protecție al acționarilor minoritari din

societățile tranzacționate pe Rasdaq cu cel acordat acționarilor minoritari din

societățile tranzacționate în cadrul Bursei de Valori București.

De asemenea, este de

reținut, urmare a Legii nr. 297/2004 privind piața de capital și a

restructurării pieței de capital în cursul anului 2004, în conformitate cu

Strategia de dezvoltare a pieței de capital cu privire la fuziunea dintre Bursa

de Valori București și Bursa Electronică Rasdaq, că acțiunile emise de către

societățile comerciale listate pe Piața Rasdaq sunt tranzacționate de

operatorul de piață cu numele SC B.V.B. SA.

Prin urmare, față de

cele ce preced, noțiunea de piață reglementată, in limine litis, trebuie

interpretată strict prin prisma efectelor urmărite de legislator, sens în care

este necesar a se aprecia că în mod legal C.N.V.M. a emis ordonanțele în

discuție în temeiul art. 203 și urm. din Legea nr. 297/2004.

În consecință,

recursul formulat în temeiul art. 4 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 este

nefondat și urmează a fi respins, de asemenea va respinge și excepția lipsei de

interes invocată de intimata-pârâtă A.S.F.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția

lipsei de interes invocată de intimata-pârâtă A.S.F.

Respinge recursul

declarat de C.C.C. împotriva Sentinței nr. 791 din 21 februarie 2013 a Curții

de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca

nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 14 noiembrie 2014.

Procesat

de GGC - AZ