ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2478/2015

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată

următoarele:

1.

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea

înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal, reclamantul A.V.M., în contradictoriu cu pârâtele C.A.S. Iași și Casa

Națională de Asigurări de Sănătate, a solicitat obligarea acestora la

respectarea drepturilor de acces, intervenție și opoziție la prelucrarea

datelor personale cu caracter medical, prin intermediul Sistemului Informatic

Unic Integrat aflat în gestiunea și uzul pârâtelor, potrivit art. 13, 14 și 15

ale Legii nr. 677/2001.

Ulterior, printr-o cerere de modificare a

acțiunii introductive, formulată în temeiul art. 204 alin. (1) NCPC,

reclamantul a solicitat ca, prin hotărârea ce va fi pronunțată, să fie

instituite în sarcina pârâtelor următoarele obligații:

personale cu caracter medical ce îl privesc, protejate de art. 21 din Legea nr.

46/2003 (toate informațiile privind starea pacientului, rezultatele

investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul și datele personale de

identificare în legătură cu acestea);

prelucrarea respectivelor categorii de informații în Cadrul PIAS sau a

variantelor informatice corespondente, în înțelesul art. 3 lit. b) din Legea nr.

677/2001 (orice operațiune sau set de operațiuni care se efectuează asupra

datelor cu caracter personal, prin mijloace automate sau neautomate, cum ar fi

colectarea, înregistrarea, organizarea, stocarea, adaptarea ori modificarea,

extragerea, consultarea, utilizarea, dezvăluirea către terți prin transmitere,

diseminare sau în orice alt mod, alăturarea ori combinarea, blocarea, ștergerea

sau distrugerea), până la data unei eventuale notificări contrare opoziției

exprimate;

calitatea de asigurat al Fondului Național al Asigurărilor Sociale de Sănătate,

și care nu pot fi eliminate, în temeiul art. 14, alin. (1) lit. b) din lege arătând

motivele pentru care nu pot proceda la eliminarea acestora, pentru fiecare

categorie de date în parte;

termenul de 15 zile prevăzut de art. 15 alin. (4) din lege, de la data

pronunțării hotărârii, prin grija organelor de conducere și a departamentelor

de resort, măsurile întreprinse în scopul îndeplinirii celor dispuse de

instanță, precum și toate documentele menționate la pct. 5 - 20 din cererea

modificatoare.

Prin sentința civilă nr. 36 din 03 februarie

2014, Curtea

de Apel

Iași, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea în parte și a

obligat pârâtele să elimine din cadrul P.I.S.A.S. informațiile personale cu

caracter medical ce îl privesc pe reclamant, astfel cum sunt protejate de art. 21

din Legea nr. 46/2003, respectiv „toate informațiile privind starea

pacientului, rezultatele investigațiilor, prognosticul, tratamentul și datele

personale de identificare în legătură cu acestea”, precum și diagnosticele, din

cuprinsul cărora sunt exceptate diagnosticele cu risc vital și bolile cronice,

astfel cum sunt stabilite prin ordin comun al ministrului sănătății și

președintelui CNAS, conform art. 331 alin. (3) din Legea nr. 65/2006, urmând să

colecteze, respectiv prelucreze aceste informații doar de la data unei

eventuale notificări contrare acestei opoziții exprimate de reclamant.

Împotriva sentinței civile nr. 36 din 03

februarie 2014, pronunțată de Curtea

de Apel Iași, secția contencios administrativ și

fiscal, au formulat recurs reclamantul A.V.M. și pârâta Casa Națională de

Asigurări de Sănătate.

3.1.

Recurentul - reclamant A.V.M. a invocat motivele de nelegalitate prevăzute de art.

488 alin. (1) pct. 5 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate

și, în urma rejudecării cauzei, admiterea tuturor capetelor de cerere așa cum

au fost formulate.

În

motivarea căii de atac, recurentul a arătat, în esență, că instanța de fond nu

s-a pronunțat asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății; nu a

examinat apărările formulate prin răspunsul la întâmpinări; nu a pus în

discuția părților toate cererile, excepțiile și împrejurările de fapt sau de

drept invocate și/sau reținute în considerentele hotărârii.

De

asemenea, hotărârea pronunțată este nemotivată privitor la soluțiile de

respingere pentru capetele de cerere formulate, instanța de fond nu aplicat cu

prioritate dreptul Uniunii Europene și a făcut aplicarea greșită a normelor de

drept material invocate.

3.2.

Recurenta - pârâtă Casa Națională de Asigurări de Sănătate a invocat motivele

de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.,

solicitând admiterea recursului și casarea sentinței în sensul înlăturării

obligației pârâtelor de a elimina din cadrul P.I.A.S. informațiile cu caracter

medical ce îl privesc pe reclamant, respectiv „toate informațiile privind starea

pacientului, rezultatele investigațiilor, prognosticul, tratamentul și datele

personale de identificare în legătură cu acestea”, precum și diagnosticele, din

cuprinsul cărora sunt exceptate diagnosticele cu risc vital și boli cronice.

În

motivarea căii de atac, recurenta a arătat că în baza Legii nr. 95/2006 are

calitatea de operator de date cu caracter personal și având în vedere că

prelucrarea datelor cu caracter personal este necesară protecției sănătății

publice, a apreciat că soluția instanței de fond în legătură cu prelucrarea

informațiilor personale cu caracter medical, fundamentată pe nerespectarea de

către CNAS a dispozițiilor Legii nr. 677/2001, este dată cu aplicarea greșită a

normelor de drept material.

în recurs

Raportul întocmit în

cauză, în condițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ., republicat, a

fost analizat în completul filtru, fiind comunicat părților în baza încheierii

de ședință din data de 29 ianuarie 2015, în conformitate cu dispozițiile art. 493

alin. (4) C. proc. civ., republicat.

Niciuna dintre părți

nu a transmis un punct de vedere asupra raportului, așa cum prevede acest text

normativ.

Prin încheierea din 6

martie 2015, completul de filtru a admis în principiu recursul declarat de

reclamantul A.V.M. și în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. a fixat

termen pentru judecarea acestuia în ședință publică.

Prin aceeași

încheiere s-a constatat, în acord cu raportul întocmit în cauză, că recursul

pârâtei Casa Națională de Asigurări de Sănătate a fost formulat tardiv, cu

depășirea termenului prevăzut în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004,

atrăgând incidența prevederilor art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Înaltei Curți asupra recursurilor

5.1. Recursul

reclamantului

Un prim motiv de recurs invocat de recurentul

- reclamant este cel prevăzut în art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ.

(„Când, prin hotărârea dată, instanța a încălcat regulile de procedură a căror nerespectare

atrage sancțiunea nulității”), motiv căruia îi pot fi subsumate criticile

constând în nesocotirea unor principii fundamentale a căror nerespectare nu se

încadrează în alte motive de recurs.

În speță, recurentul - reclamant a invocat

încălcări ale îndatoririlor privind primirea și soluționarea cererilor și ale

garanțiilor dreptului la un proces echitabil, în termen optim și previzibil

(principiul contradictorialității, rolul judecătorului în aflarea adevărului),

prin nepronunțarea asupra tuturor capetelor de cerere deduse judecății

neexaminarea efectivă a tuturor apărărilor, nepunerea în discuția părților a

tuturor cererilor, excepțiilor și împrejurărilor de fapt invocate și/sau

reținute în considerentele hotărârii, nemotivarea soluțiilor de respingere

pentru unele dintre capetele de cerere formulate.

Examinând legalitatea sentinței atacate prin

prisma celor menționate mai sus, Înalta Curte constată că acest motiv de recurs

nu este fondat. Din considerentele hotărârii rezultă că instanța a examinat în

profunzime și a sistematizat cererile și susținerile părților, luând în

considerare „multitudinea solicitărilor ce fac obiectul cauzei, complexitatea

și interdependența acestora” (pagina 9 din sentință), fiind preocupată să identifice

obiectul cererilor reclamantului, temeiurile de drept aplicabile, împrejurările

de fapt care au constituit situația - premisă a declanșării mecanismului

judiciar și îndeplinirea cerințelor de exercitare a dreptului la acțiune, în

condițiile în care excepția de inadmisibilitate a unora dintre capetele de

cerere fusese unită cu fondul, conform art. 246 alin. (4) C. proc. civ.

În lumina jurisprudenței Curții Europene a

Drepturilor Omului, examinarea efectivă a tuturor motivelor și apărărilor

invocate de părți, ca garanție a dreptului la un proces echitabil prevăzut în art.

6 par. 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor și libertăților

fundamentale, nu implică obligația instanței de a da un răspuns detaliat

fiecărui argument, întinderea obligației fiind variabilă, în funcție de natura

hotărârii și de circumstanțele fiecărei cauze, cu luarea în considerare a

pertinenței, clarității, relevanței în economia litigiului și fundamentării

respectivelor motive sau apărări (e.g. cauzele Ruiz Torija c. Spaniei, Buzescu

c. României).

În altă ordine de idei, instanța de control

judiciar constată că în speță nu se poate reține că judecătorul fondului ar fi

încălcat prevederile art. 224 C. proc. civ. și ar fi pronunțat hotărârea fără a

fi pus în discuția părților toate aspectele invocate, pentru că, pe de o parte,

actele de procedură care au marcat traseul procesual au fost comunicate

părților, iar reclamantul a formulat răspuns la întâmpinare, și, pe de altă

parte, niciuna dintre părți nu a fost prezentă, pentru a pune concluzii, la

termenul din 13 ianuarie 2014, când s-au încheiat dezbaterile, și nu a formulat

concluzii scrise, deși pronunțarea hotărârii a fost amânată de trei ori, până

la data de 3 februarie 2014, în temeiul art. 396 C. proc. civ.

Or, potrivit art. 223 C. proc. civ., lipsa

părților, legal citate, nu împiedică judecarea cauzei, dacă cel puțin una

dintre ale a solicitat judecarea în lipsă - condiție care în speță a fost

îndeplinită, chiar reclamantul formulând o astfel de solicitare în finalul

acțiunii introductive .

În dezvoltarea celui de-al doilea motiv de

recurs, cel prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. („când

hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept

material”), în esență, recurentul - reclamant a invocat aplicarea eronată a art.

1 și 5 din Legea nr. 544/2001, formularea unor „opinii legale eronate” în

privința interpretării și aplicării unor prevederi din legislația națională - cu

referire la Legea nr. 95/2006, a reformei sănătății și la celelalte acte

normative a căror respectare o implică implementarea platformei informatice, art.

12 din Legea nr. 677/2001, privind protecția datelor cu caracter personal și

art. 1 din Legea nr. 109/2007, privind reutilizarea informațiilor din

instituțiile publice. În fine, a invocat generic, fără argumente punctuale,

ignorarea unor norme și principii din dreptul Uniunii Europene, indicate în

răspunsul la întâmpinare: Directiva 95/46/CE și Documentul de lucru nr. 00323/EN/WP

131 privind prelucrarea datelor medicale cu caracter personal din dosarul

electronic de sănătate (DES), emis de Grupul de lucru pentru protecția datelor

a articolului 29 din Directiva 95/46/CE.

Niciuna dintre aceste critici nu este însă

fondată, recurentul - reclamant contrapunând soluției instanței propria viziune

asupra modului în care ar trebui prelucrate datele medicale și implementată

Platforma Informatică a Asigurărilor de Sănătate (PIAS).

În abordarea cauzei, prima instanță a avut

însă în vedere și a analizat adecvat interesul general urmărit prin

informatizarea serviciilor medicale și echilibrul rezonabil dintre interesul

public și cel privat în aplicarea normelor menționate de recurentul -

reclamant, decelând informațiile personale cu caracter medical protejate de

lege, asupra cărora dreptul de opoziție prevăzut în art. 15 din Legea nr. 677/2001

a fost exercitat în mod întemeiat. De asemenea, a efectuat o cercetare

riguroasă a întinderii obligațiilor entităților publice antrenate în proces, în

raport cu obiectul concret al informațiilor solicitate de recurentul - reclamant

în temeiul Legii nr. 544/2001.

Prin urmare, nu pot fi identificate motive de

reformare a sentinței prin prisma motivelor prevăzute în art. 488 alin. (1) pct.

5 și 8 C. proc. civ., așa cum au fost dezvoltate de recurentul - reclamant.

5.2. Recursul pârâtei Casa Națională de

Asigurări de Sănătate

Așa cum rezultă din cele menționate la pct. 4

din prezenta decizie, recursul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate este

tardiv.

Potrivit dovezii de înmânare aflate la fila

59 a dosarului de fond, sentința a fost comunicată la data de 7 februarie 2014,

iar recursul a fost transmis prin fax la data de 7 martie 2014, fiind formulat,

după expirarea termenului de 15 zile de la data comunicării sentinței, prevăzut

în art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A.V.M.

împotriva sentinței civile nr. 36 din 3 februarie 2014 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 12

iunie 2015.