ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2070/2008
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 2070/2008 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2008)
Asupra recursului de
față;
Din examinarea
lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 19
octombrie 2006, reclamanta SC K. SRL a chemat în judecată pe pârâta SC S.N.I.F.
SA BUCUREȘTI pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată la
plata sumei de 99270,94 lei cu titlul de contravaloare servicii prestate și
suma de 4133102 cu titlu de penalizare de întârziere plus 0,06 % pe zi
penalități până la îndeplinirea obligațiilor contractuale.
Tribunalul Constanța, prin sentința civilă nr.
589/ COM din 30 ianuarie 2007, a admis excepția lipsei calității procesuale
pasive a SC S.N.I.F. SA BUCUREȘTI ca fiind îndreptată împotriva unei persoane
lipsită de calitate procesuală pasivă și a respins acțiunea în consecință.
Pentru a pronunța
această hotărâre instanța de fond a reținut, în esență, că raporturile
contractuale nu sunt între părțile litigante, ci, între reclamantă și S.N.I.F. SA,
sucursala Constanța.
Apelul declarat de
reclamantă împotriva acestei hotărâri a fost respins, ca nefundat, de Curtea de
Apel Constanța, secția comercială maritimă și fluvială, contencios administrativ
și fiscal, prin decizia nr. 198/ COM din 17 septembrie 2007.
Împotriva acestei
ultime hotărâri a declarat recurs, în termen legal, motivat și timbrat
reclamanta SC K.E. SRL criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,
susținând, în esență că, ambele instanțe au aplicat în cauză, dispozițiile art.
41 alin. (2) C. proc. civ., în mod greșit întrucât în speță Legea nr. 31/1990
conține prevederi procedurale cu privire la reprezentare și că sunt incidente
pricinii dispozițiile art. 42 C. proc. civ.
În consecință, în
temeiul art. 304 pct. 7 C. proc. civ., solicită admiterea recursului, așa cum a
fost formulat și motivat, casarea hotărârilor atacate, cu trimitere spre
rejudecare pe fond.
Recursul este
nefondat pentru următoarele considerente:
Din examinarea
actelor de la dosar prin prisma motivelor de recurs și a dispozițiilor legale
incidente cauzei rezultă că ambele instanțe în mod corect au apreciat actul
juridic dedus judecății și probatoriile administrate în cauză pronunțând
hotărâri temeinice și legale care nu pot fi reformate prin recursul declarat de
reclamantă.
Criticile reclamantei
sunt neîntemeiate, instanțele reținând corect că, contractul nr. 3/2004 de
prestări servicii a fost încheiat între reclamantă și S.N.I.F. SA, sucursala
Constanța, în calitate de beneficiar, organism care posedă organe de conducere
proprii, cont bancar și înregistrare la registrul comerțului.
Instanța de Apel a
soluționat în mod judicios excepția lipsei calității procesuale pasive cu
respectarea art. 43 din Legea nr. 31/1990 și art. 41 pct. 2 C. proc. civ.,
criticile recurentei dovedindu-se neîntemeiate.
Pentru cele ce
preced, Înalta Curte, în temeiul art. 312 C. proc. civ., va respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamantă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D
E C I D E
Respinge, ca
nefondat, recursul declarat de reclamanta SC K.E. SRL împotriva deciziei
comerciale nr. 198/ COM din 17 septembrie 2007 a Curții de Apel Constanța, secția
comercială, maritimă și fluvială, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 11 iunie 2008.