ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție

Sursă originală

ÎCCJ 19.11.2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3792/2012

HOTĂRÂRE

19.11.2012

CAMERĂ

penal

RĂSFOIEȘTE: Înalta Curte de Casație și Justiție · 2012
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3792/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2012)

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 449/2011 pronunțată de Tribunalul Alba

- secția penală în dosarul nr. 15001/107/2011, în temeiul art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul D.G.V.A., la o pedeapsă de 5 ani închisoare cu aplic. art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen. și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsă durata arestării preventive începând cu data de 20 octombrie 2010 și până la data de 01 noiembrie 2011.

S-a constatat că inculpatul se află în stare de detenție în executarea unei alte pedepse privative de libertate.

În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută măsura obligării de a nu părăsi țara luată prin încheierea din 31 octombrie 2011, până la rămânerea definitivă a sentinței.

În temeiul art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul A.L., la o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplic. art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

În baza art. 81 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei principale și a celei accesorii pe durata unui termen de încercare de 3 ani, stabilit conform art. 82 C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul R.I., la o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplic. art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate.

În baza art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 320

C. proc. pen., a fost condamnat inculpatul T.V.G., la o pedeapsă de 1 an închisoare cu aplic. art. 64 lit. a) teza a Ii-a și b) C. pen. pe durata prev. de art. 71 alin. (2) C. pen.

S-a atras atenția inculpatului asupra art. 83 C. pen. privind revocarea suspendării condiționate.

S-a constatat că latura civilă a cauzei față de inculpații D.G.V.A., A.L., R.I. și T.V.G. urmează a fi soluționată în dosarul nr. 1377/107/2011, din care s-a disjuns prezentul dosar, urmare a aplicării procedurii simplificate prev. de art. 320

C. proc. pen., față de cei patru inculpați.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligat fiecare inculpat la plata sumei de câte 1800 lei cheltuieli judiciare în favoarea statului, din care câte 1000 lei ocazionate în cursul urmăririi penale și câte 800 lei în cursul judecății.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul nr. 6 D/P/2010 al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia au fost trimiși în judecată inculpații A.L., R.I., T.V.G. și D.G.V.A., zis D., alături de inculpații Ș.T.V., zis D.P., B.G.A., zis G., C.S.A., zis S., D.l.N., zis N. sau M., R.l.N., zis J., M.N.V., zis N., L.G., zis G., Ș.P., zis G., V.C., zis F., H. (fost R.) R.N., zis P., S.L., P.D.M., zis P.M., C.Ș., zis F., C.D.M., B.A., zis B., T.A., S.S. și H.G.V., astfel:

- inculpatul A.L., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la șantaj în formă continuată prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);

- inculpatul R.I., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la șantaj prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen.;

- inculpatul T.V.G., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la șantaj prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen.;

- inculpatul D.G.V.A., zis D., pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale).

S-a reținut în actul de sesizare, pe baza probelor administrate, că:

- inculpatul L.A., administrator și acționar majoritar la grupul de firme P. S.A., la începutul anului 2010, la instigarea inculpatului L.S., a angajat gruparea infracțională a inc. Ș.T.V. pentru a recupera în mod injust datoriile pe care mai multe persoane juridice le aveau față de P. S.A., desemnându-i pe inculpații V.C. și L.S. pentru a păstra legătura cu gruparea infracțională, iar după ce membrii grupării au exercitat acte de violență și amenințare asupra debitorilor și aceștia au recuperat în parte datoriile, i-a recompensat pe recuperatori cu diverse sume de bani, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la șantaj în formă continuată, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale);

- inculpatul R.I., administrator la SC O.G. SRL, în cursul anului 2010, pentru a recupera o datorie comercială de la persoana vătămată D.I., din Cugir, administrator al SC P.P. SRL, a apelat la gruparea infracțională a inc. Ș.T.V., pentru ca membrii grupării să-i recupereze în mod injust această datorie de la societatea persoanei vătămate D.I., instigându-i practic pe recuperatori să exercite acte de violență asupra acestuia pentru a-și plăti datoria, fapt ce aceștia au și făcut, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la șantaj, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen.;

- inculpatul T.V.G., în cursul anului 2010, pentru a recupera o presupusă datorie de la persoana vătămată B.V.P., prin intermediul inc. Ș.P., a apelat la inc. B.G.A., pentru ca acesta să-i recupereze în mod injust această datorie, predând celor doi inculpați datele de identificare ale persoanei vătămate, date despre familia și adresa acestuia, instigându-l practic pe inc. B. să exercite acte de violență asupra persoanei vătămate pentru a-și plăti datoria, ceea ce acesta a și făcut, faptă care întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de instigare la șantaj, prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen.;

- inculpatul D.G.V.A., zis D., în perioada toamna anului 2009 - vara anului 2010, a comis acte de recrutare în scopul exploatării sexuale cu privire la minorele H.A.M., V.M.A., D.M.A., și D.C.A., pe care le-a plasat într-un cerc restrâns de prieteni, după ce anterior le-a administra droguri legale și substanțe etnobotanice, fetele fiind plasate fie în schimb la sume de bani, fie în schimb la droguri sau chiar pe nimic, inculpatul urmărind doar să „obțină respect" din partea prietenilor săi, inculpatul având totodată intenția de a trimite fete la prostituție în străinătate, fapte care întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art. 13 alin. (1), (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (4 acte materiale).

În fața judecătorului cauzei, inculpații A.L., R.I., T.V.G. și D.G.V.A., zis D., au arătat că optează pentru aplicarea procedurii simplificate prev. de art. 320

C. proc. pen., recunoscând comiterea faptelor, încadrarea juridică, solicitând judecarea lor în baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, probe pe care le cunosc și le însușesc.

Tribunalul a constatat că este competent și legal sesizat să judece cauza de față, inculpații D.G.V.A., zis D., A.L., R.I. și T.V.G. nefiind acuzați de săvârșirea unei infracțiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa detențiunii pe viață, inculpații au declarat personal înainte de citirea actului de sesizare că recunosc săvârșirea faptelor reținute în rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

De asemenea, s-a reținut că probele din cursul urmăririi penale sunt legal administrate, pe baza acestora rezultând că starea de fapt corespunde cu cea descrisă în actul de sesizare și recunoscută de inculpați.

În consecință, s-a reținut vinovăția inculpaților D.G.V.A., zis D., A.L., R.I. și T.V.G. în ceea ce privește comiterea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.

Totodată, s-a constatat că latura civilă a cauzei față de inculpații D.G.V.A., A.L., R.I. și T.V.G. urmează a fi soluționată în dosarul nr. 1377/107/2011, din care s-a disjuns prezentul dosar, urmare a aplicării procedurii simplificate prev. de art. 320

C. proc. pen. față de cei patru inculpați.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților A.L., R.I. și T.V.G., s-a reținut pe lângă circumstanțele personale, vârsta acestora și capacitatea de a conștientiza din acest motiv gravitatea faptelor lor, lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptelor, aspect care a condus la concluzia că scopul pedepsei poate fi atins, în acest caz, și fără privarea de libertate, prin aplicarea pentru fiecare a unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării.

În plus, s-a constatat că acești inculpați au avut o contribuție mai redusă la săvârșirea faptelor în raport de ceilalți aflați în aceeași situație.

În privința inculpatului R.I., s-a reținut, din înscrisurile în circumstanțiere, că vecinii și preotul parohiei sale îl caracterizează ca fiind o persoană de o conduită morală și creștină ireproșabilă, că a făcut donații și sponsorizări pentru biserică, că este o persoană pașnică și liniștită, iar partenerii de afaceri comerciale cu societatea inculpatului îl caracterizează ca un profesionist care și-a îndeplinit obligațiile contractuale.

Împotriva sentinței penale nr. 449/2011 a Tribunalului Alba au declarat apel inculpații D.G.V.A. și R.I., solicitând desființarea acesteia sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor aplicate.

În dezvoltarea motivelor de apel pentru inculpatul R.I. s-a arătat că, deși prima instanță a reținut o serie de împrejurări ce pot constitui circumstanțe atenuante, respectiv vârsta, lipsa antecedentelor penale, recunoașterea faptei și conduita bună anterioară, contribuția adusă și capacitatea de a conștientiza gravitatea faptei, nu le-a dat acestora eficiența cuvenită, în senul reducerii pedepsei sub minimul special legal.

S-a mai subliniat că s-a aplicat un regim sancționator identic cu al inculpatului L.A., în condițiile în care acesta a fost trimis în judecată pentru instigare la infracțiunea de șantaj în formă continuată (4 acte materiale), fiindu-i aplicată aceeași pedeapsă de un an închisoare, suspendată condiționat pe durata unui termen de încercare de 3 ani.

În ceea ce-l privește pe inculpatul D.G.V.A., acesta a solicitat reducerea pedepsei aplicate, apreciată a fi prea mare în raport de vârsta sa și celelalte circumstanțe personale.

Prin decizia penală nr. 19/A din 15 mai 2012 a Curții de Apel Alba lulia

- Secția pentru Cauze cu Minori și de Familie, în baza dispozițiilor art. 369 C. proc. pen., s-a luat act de retragerea apelului formulat de inculpatul D.G.V.A. împotriva sentinței penale nr. 449/2011 pronunțată de Tribunalul Alba - secția penală.

A fost admis apelul formulat de inculpatul R.I. împotriva aceleiași sentințe penale.

A fost desființată sentința penală atacată, numai sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei și, procedându-se la o nouă judecată în fond a cauzei, i s-a aplicat inculpatului R.I. pedeapsa de 4 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de instigare la șantaj, prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 320

alin. (7) C. proc. pen.

S-a stabilit durata termenului de încercare la 2 ani și 4 luni, calculat potrivit art. 82 C. pen.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul apelant D.G.V.A. la plata sumei de 550 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel, din care suma de 300 lei, reprezentând onorariul avocațial, urmând se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., celelalte cheltuieli judiciare au rămas în sarcina statului.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus ca onorariul în sumă de 150 lei, reprezentând asistența juridică gratuită acordată părților civile, succesori ai părții vătămate D.l., să se avanseze din fondurile Ministerului Justiției.

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., curtea de apel a reținut că prima instanță a interpretat just probatoriul administrat în cauză, stabilind în mod corect starea de fapt dedusă judecății și dispozițiile legale aplicabile.

În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului R.I., s-a apreciat că sunt parțial fondate criticile acestuia.

Astfel, s-a reținut că prin aplicarea dispozițiilor art. 320

C. proc. pen., limitele pedepsei închisorii pentru infracțiunea prev. de art. 194 alin. (1) C. pen. sunt între 4 luni și 3 ani și 4 luni.

În raport de aceste limite, având în vedere și celelalte criterii de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, concretizată într-un singur act material, datele ce caracterizează persoana inculpatului, relevate de referatul de evaluare întocmit în cauză, faptul că este lipsit de antecedente penale, că are o situație materială și familială stabilă, o imagine pozitivă în societate și o atitudine marcată în general de conformism față de norme, instanța de apel a apreciat că aplicarea minimului special legal al pedepsei închisorii este suficient pentru a realiza reeducarea infractorului și prevenția generală pe care trebuie să o îndeplinească această măsură de constrângere.

S-a apreciat, de asemenea, că reținerea de circumstanțe atenuante, cu consecința aplicării dispozițiilor art. 76 lit. d) C. pen., nu se justifică, toate împrejurările invocate de inculpat fiind avute în vedere în procesul complex de stabilire a pedepsei, fiind de observat și împrejurarea că atitudinea de recunoaștere a faptei a fost valorizată prin aplicarea dispozițiilor art. 320

C. proc. pen.

Împotriva deciziei anterior menționate, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia,

solicitând admiterea căii de atac promovate, casarea deciziei penale atacate și menținerea hotărârii primei instanțe.

Cu prilejul dezbaterilor, procurorul de ședință a precizat că nu susține aplicarea dispozițiilor art. 86

C. pen. la pedeapsa de 4 luni închisoare, astfel cum s-a arătat în motivele scrise, apreciind că în acest mod s-ar agrava situația inculpatului, împotriva hotărârii instanței de fond declarând apel numai acesta.

Criticile au fost circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 385

pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte, examinând recursul declarat prin prisma criticilor invocate, dar și din oficiu, conform art. 385

alin. (3) C. proc. pen., pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, constată că acesta nu este fondat pentru considerentele care urmează.

Situația de fapt reținută de instanța de fond, cât și de instanța de prim control judiciar este în deplină concordanță cu probele administrate în cauză, din care rezultă, fără dubiu, că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de instigare la șantaj, prevăzută de art. 25 C. pen. rap. la art. 194 alin. (1) C. pen., reținută în sarcina sa, de altfel acesta recunoscând comiterea faptei în fața primei instanțe, solicitând să beneficieze de dispozițiile art. 320

C. proc. pen.

Sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, criticile formulate de parchet nu sunt întemeiate, înalta Curte apreciind că în speță s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei de către instanța de apel, prin evaluarea tuturor criteriilor specifice acestui proces de alegere a sancțiunii celei mai adecvate, în vederea atingerii finalităților acesteia, în cauză negăsindu-și astfel aplicabilitatea cazul de casare prevăzut de art. 385

pct. 14 C. proc. pen.

Înalta Curte reține că în cauză, în procesul individualizării pedepsei, pornind de la criteriile generale prevăzute de art. 72 alin. (1) C. pen., pedeapsa de 4 luni închisoare, aplicată inculpatului de instanța de apel, a fost stabilită într-un cuantum corespunzător circumstanțelor reale ale săvârșirii infracțiunii, precum și circumstanțelor personale ale inculpatului, care este infractor primar, are o situație materială și familială stabilă și o imagine pozitivă în societate.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real, persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, înalta Curte reține că suspendarea condiționată a executării pedepsei, ca mijloc de individualizare judiciară a pedepsei, poate fi acordată de către instanță dacă se apreciază că scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim privativ de libertate, ori în speță, față de natura faptei comise, de modul concret de săvârșire, de circumstanțele personale ale inculpatului, în mod corect s-a apreciat că aplicarea unei pedepse cu suspendarea condiționată a executării este suficientă pentru a se realiza reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, datele personale ale inculpatului, dar și lipsa antecedenței penale, fiind corect evaluate de instanțe cu prilejul stabilirii modalității de executare a pedepsei, respectiv aceea prevăzută de dispozițiile art. 81 C. pen.

Ca atare, pedeapsa de 4 luni închisoare aplicată inculpatului de către instanța de apel apare ca fiind temeinică și legală, aptă să răspundă scopului preventiv și de reeducare, consfințit prin dispozițiile art. 52 C. pen., cât și principiului proporționalității între gravitatea concretă a faptei și datele personale ale inculpatului, pe de o parte și sancțiunea aplicată, pe de altă parte, modalitatea de executare a pedepsei fiind, de asemenea, corect stabilită.

În lumina acestor considerații, criticile formulate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia apar ca nefiind întemeiate, astfel că, neexistând nici motive care, examinate din oficiu, să determine casarea hotărârilor, recursul declarat în cauză va fi respins ca nefondat, în baza art. 385

pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de către stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în cuantum de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul parte vătămată D.I., în sumă de 150 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul

de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Alba Iulia împotriva deciziei penale nr. 19/A din 15 mai 2012 a Curții de Apel Alba Iulia - Secția pentru Cauze cu Minori și de Familie, privind pe inculpatul R.I.

Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat, în sumă de 200 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul parte vătămată D.l., în sumă de 150 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 noiembrie 2012

§ Cauze similare