ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3278/2014

Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin plângerea înregistrată pe rolul Judecătoriei Timișoara, petenta SC I.C. SRL a solicitat, în contradictoriu cu Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție din 24 septembrie 2013, iar în subsidiar înlocuirea amenzii contravenționale aplicate cu sancțiunea avertismentului. Prin Sentința civilă nr. 15701 din 12 decembrie 2013, Judecătoria Timișoara a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de către pârâtul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier prin întâmpinare și, în consecință, a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei Oradea.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că potrivit art. 32 alin. (1) și (2) din O.G. nr. 2/2001, plângerea se depune la judecătoria în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, iar, din procesul-verbal de contravenție contestat în cauză rezultă că fapta a fost săvârșită în localitatea Oradea. La rândul său, prin Sentința civilă nr. 5224 din 7 mai 2014, Judecătoria Oradea a admis excepția necompetenței sale teritoriale, invocată de către această instanță din oficiu și, în consecință, a declinat competența de soluționare a plângerii în favoarea Judecătoriei Timișoara. Această instanță a reținut că prin plângerea formulată petenta a arătat că prin procesul-verbal de contravenție din 24 septembrie 2013 Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier a sancționat-o pentru nerespectarea prevederilor art. 5 pct. 18 din H.G.

nr. 69/2012, care stabilesc obligația societăților comerciale care efectuează operațiuni de transport rutier contra cost de a transmite, prin completarea unui formular disponibil în format electronic, Autorității Rutiere Române, în termen de 15 zile, modificările survenite cu privire la situația conducătorilor auto angajați. A mai reținut că locul comiterii contravenției este cel de la sediul persoanei angajatoare, adică localitatea Timișoara. Constatând existența conflictului negativ de competență, Judecătoria Oradea a decis, în temeiul art. 134 și art. 135 alin. (1) din Noul C. proc. civ., înaintarea cauzei la Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în vederea pronunțării unui regulator de competență.

Examinând conflictul negativ de competență, Înalta Curte va constata că în speță, în raport de obiectul litigiului și dispozițiile legale incidente, competența soluționării cauzei aparține Judecătoriei Timișoara. Înalta Curte constată că obiectul cererii de chemare în judecată îl reprezintă anularea procesului-verbal de contravenție din 24 septembrie 2013, prin care i s-a aplicat societății reclamante o amendă contravențională în cuantum de 3.000 lei, pentru că aceasta nu a respectat obligația de a transmite ARR, prin completarea unui formular în format electronic, disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării, faptă prevăzută de dispozițiile art. 5 pct. 18 din H.G.

nr. 69/2012 și sancționată în conformitate cu prevederile art. 8 alin. (1) al aceluiași act normativ. Competența de soluționare a plângerii contravenționale este stabilită, așa cum a reținut și Judecătoria Timișoara, exclusiv prin raportare la dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, conform cărora competența aparține judecătoriei în a cărei rază a fost săvârșită contravenția. În speță, contravenția constatată în sarcina petentei o reprezintă fapta de a nu transmite ARR, prin completarea unui formular în format electronic, disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării. Întrucât elementul material al contravenției reținute în sarcina petentei constă în necompletarea, respectiv netransmiterea unui formular, Înalta Curte constată că locul săvârșirii contravenției este, în cazul de față, situat la locul unde contravenientul are sediul principal.

Prin dispoziția legală arătată, respectiv art. 5 pct. 18 din H.G. nr. 69/2012, se instituie o obligație în sarcina proprietarului sau al deținătorului mandatat al unui vehicul de a comunica ARR, prin completarea unui formular în format electronic, disponibil pe site-ul acesteia, modificările privind situația conducătorilor auto angajați, în termen de cel mult 15 zile de la apariția modificării, astfel că locul săvârșirii contravenției este chiar sediul societății, situat, în speță, în localitatea Timișoara. Pentru aceste considerente, Înalta Curte concluzionează că în prezenta cauză competența materială de soluționare în primă instanță a cauzei revine Judecătoriei Timișoara, soluționând conflictul negativ de competență în acest sens

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe petenta S.C. I.C. S.R.L., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier - ISCTR în favoarea Judecătoriei Timișoara. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 septembrie 2014. Procesat de GGC - CL