ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4380/2013
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 4380/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2013)
Asupra
cauzei de față, constată următoarele:
Prin
cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Oradea la data de 20 martie 2013 sub
nr. 5576/271/2013, reclamanta SC V.A.T. SRL
a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul de
Stat pentru Controlul în Transportul Rutier, anularea procesului-verbal de contravenție
din 28 februarie 2013, cu consecința anulării sancțiunilor aplicate prin acesta.
Prin sentința civilă nr. 8898 din 26
iunie 2013, Judecătoria Oradea
a
declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Caracal, reținând
că, fapta reținută în sarcina petentei, respectiv, aceea de neprezentare la control
a diagramelor tahograf utilizate pe parcursul transportului rutier sau a oricărui
document care să ateste activitatea în cele 28 de zile precedente constatării contravenției,
este de competența instanței în a cărei rază teritorială se află sediul operatorului
(localitatea B., județul Olt), în speță, Judecătoria Caracal. Aceasta întrucât neîndeplinirea
obligației de a întocmi un act care să ateste activitatea conducătorului auto pe
perioada de 28 de zile, nu se poate săvârși decât la sediul operatorului.
Prin încheierea de ședință din 25
septembrie 2013 pronunțată în același dosar, Judecătoria Caracal
a declinat competența de soluționare a
cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, a constatat ivit conflictul negativ, a înaintat
cauza către Înalta Curte de Casație și Justiție, și a suspendat judecarea cauzei
până la soluționarea conflictului
negativ, reținând,în esență,
că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001, respectiv,
competența de soluționare a cauzei aparține instanței în a cărei rază teritorială
a fost constatată contravenția. Cum din procesul-verbal de constatare a contravenției
rezultă că aceasta a fost săvârșită pe DN 19 km 6 O., loc aflat în raza teritorială
a Judecătoriei Oradea, rezultă că aceasta este instanța competentă a soluționa cauza.
Aceasta întrucât, din analiza procesului-verbal contestat, rezultă că sancțiunea
a fost aplicată pentru neprezentarea actelor prevăzute de lege, iar nu pentru neîntocmirea
lor.
Înalta Curte, competentă să soluționeze
conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ., stabilește competența de soluționare
a cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea, pentru argumentele ce succed:
Prin procesul-verbal de contravenție contestat,
petenta SC V.A.T. SRL a fost sancționată contravențional pentru fapta prevăzută
de art. 8 alin. (1) pct. 31 din O.G. nr. 37/2007, text legal potrivit căruia constituie
încălcare gravă a dispozițiilor Regulamentului Parlamentului European și al Consiliului
(CE) nr. 561/2006, ale Regulamentului (CEE) nr. 3821/85 și, după caz, ale Acordului
AETR și constituie contravenție, printre altele, și fapta pentru care a fost sancționată
petenta, respectiv, aceea de „neprezentare în trafic a numărului necesar de diagrame
tahografice, a cartelei tahografice sau a listărilor efectuate cu imprimanta tahografului
digital”.
Din analiza conținutului contravenției
mai sus arătate, astfel cum este definită de dispozițiile legale în materie, rezultă
că aceasta se săvârșește prin omisiune constând în neprezentarea, de către conducătorul
auto, a documentelor prevăzute de lege, în exercitarea controlului privind utilizarea
aparatelor de înregistrare a perioadelor de conducere, pauzelor și perioadelor de
odihnă ale conducătorilor auto (tahografe), iar nu pentru neîntocmirea acestor documente.
Pe de altă parte, art. 4 din O.G. nr. 37/2007
statuează că realizarea controlului anterior menționat se face distinct, atât în
trafic, situație în care, practic, este sancționat conducătorul auto, cât și la
sediile întreprinderilor și operatorilor de transport rutier, situație în care sancțiunea
se aplică operatorilor de transport.
În
atare situație, este evident că fapta de neprezentare în trafic
a documentelor solicitate de către organul de control, nu se poate săvârși la sediul
operatorului, pentru a considera că locul săvârșirii faptei ar fi sediul persoanei
juridice, indiciu de natură a atrage competența instanței de la sediul acesteia,
fapta sancționată fiind reținută de agentul constatator cu prilejul rulării pe sectorul
de drum menționat în procesul-verbal de contravenție.
Potrivit art. 10 din O.G. nr. 37/2007,
contravențiilor prevăzute la art. 8 le sunt aplicabile dispozițiile O.G. nr. 2/2001
privind contravențiile, care, în art. 32 alin. (2), aplicabil în cauză, stabilește
că plângerea împotriva procesului-verbal de contravenție se depune la judecătoria
în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.
În
considerarea celor ce preced, având în vedere că locul săvârșirii
contravenției a fost DN 19 km 6 O., zonă situată în circumscripția
Judecătoriei
Oradea, competența soluționării plângerii contravenționale revine, potrivit
art. 32 din O.G. nr. 2/2001, acestei instanțe.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a
cauzei în favoarea Judecătoriei Oradea.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi,
9 octombrie 2013.