ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 5058/2013

Asupra cauzei de

față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei

Râmnicu Vâlcea la data de 6 ianuarie 2012 sub nr. 145/288/2012, reclamantul

T.A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Compania Națională de Autostrăzi

și Drumuri Naționale din România SA, Centrul de studii tehnice rutiere și

informatică, anularea procesului-verbal de contravenție din 12 decembrie 2011,

cu consecința anulării sancțiunilor aplicate prin acesta.

Prin Sentința civilă

nr. 1968 din 20 februarie 2012, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a declinat

competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, reținând

că, față de locul săvârșirii contravenției, și anume, DN 7 Km 188 + 900 m,

Valea Seacă, județul Vâlcea, zonă ce face parte din circumscripția teritorială

a Judecătoriei Brezoi, în aplicarea dispozițiilor art. 32 alin. (2) din O.U.G.

nr. 2/2001, incidente în cauză, aceasta este instanța competentă a soluționa

cauza.

Prin Sentința civilă

nr. 1394 din 19 martie 2013, Judecătoria Brezoi a declinat competența de

soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Constanța, reținând că, potrivit

art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de

utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din

România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, competența de

soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a

contravenției aparține instanței de la domiciliul petentului, în speță,

Judecătoria Constanța.

Prin Sentința civilă

nr. 9315 din 25 iunie 2013 pronunțată în același dosar, Judecătoria Constanța a

declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi, a

constatat ivit conflictul negativ și a înaintat cauza către Înalta Curte de

Casație și Justiție, reținând că, din procesul-verbal de constatare a

contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002, a rezultat că

locul săvârșirii contravenției se află în localitatea Valea Seacă, județul

Vâlcea, ce se află în circumscripția teritorială a Judecătoriei Brezoi, în

speță fiind aplicabile dispozițiile art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001,

conform cărora competența soluționării plângerii împotriva procesului-verbal de

contravenție pentru fapta prevăzută de art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 15/2002

aparține instanței în circumscripția căreia a fost săvârșită fapta. În cauză nu

sunt aplicabile dispozițiile art. 10

1

din O.G. nr. 15/2002, întrucât

prezenta plângere contravențională a fost introdusă anterior acestei

modificări, fiind guvernată de legea veche.

Înalta Curte,

competentă să soluționeze conflictul conform art. 22 alin. (3) C. proc. civ.,

stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi,

pentru argumentele ce succed:

În raport de obiectul

cauzei, respectiv, plângere contravențională formulată împotriva unui

proces-verbal de constatare și sancționare a contravenției întocmit pentru

încălcarea art. 8 din O.G. nr. 15/2002, devin incidente dispozițiile O.G. nr.

2/2001, respectiv, cele cuprinse la art. 32, la care face trimitere O.G. nr.

15/2002 în art. 10, conform cărora competența soluționării plângerii aparține

judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția.

În stabilirea

instanței competentă teritorial a soluționa prezenta plângere contravențională,

problema care se ridică în speță este de a stabili dacă modificările aduse prin

art. III din Legea nr. 2/2013, potrivit cărora plângerea se introduce la

judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul

contravenientul, sunt aplicabile.

Se observă că norma

de competență teritorială, derogatorie de la dispozițiile O.G. nr. 2/2001, este

cuprinsă în Secțiunea a 2-a a Legii nr. 2/2013 care poartă denumirea:

Modificarea și completarea unor acte normative în materie contravențională și

în materia contenciosului administrativ și fiscal, legiuitorul făcând deci

distincția între cele două materii.

Coroborând sediul

materiei cu dispozițiile art. XXIII din Legea nr. 2/2013 cuprinse în Capitolul

III Dispoziții tranzitorii și finale, se reține că acestea se referă numai la

procesele în materia contenciosului administrativ și fiscal nu și la cele în

materie contravențională.

Prin urmare, atâta

vreme cât art. XXIII nu cuprinde dispoziții tranzitorii exprese vizând

competența teritorială în materie contravențională, nefiind posibilă o

interpretare extensivă a acestora rezultă că prevederile modificatoare ale

Legii nr. 2/2013 se aplică numai proceselor începute după intrarea în vigoare a

legii.

Or, în speță,

plângerea contravențională a fost introdusă anterior adoptării Legii nr.

2/2013, respectiv, la 6 ianuarie 2012, instanța legal învestită fiind cea de la

locul săvârșirii contravenției.

În considerarea celor

ce preced, având în vedere că locul săvârșirii contravenției a fost DN 7 Km 188

+ 900 m, Valea Seacă, județul Vâlcea, zonă situată în circumscripția

Judecătoriei Brezoi, competența soluționării plângerii contravenționale revine,

potrivit art. 32 din O.G. nr. 2/2001, acestei instanțe.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența

de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 6 noiembrie 2013

Procesat de GGC - AS