ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2264/2015
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2264/2015 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2015)
Asupra cauzei de
față, constată următoarele:
Prin încheierea din 03 iunie 2015 a
Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări
sociale, pronunțată în Dosarul nr. 4850/3/2015, s-a dispus, în temeiul
dispozițiilor art. 155
1
C. proc. civ., suspendarea judecării
acțiunii civile formulată de reclamantul D.N.C., în contradictoriu cu pârâta
Casa de Pensii a Municipiului București, având ca obiect
"revizuire/contestație decizie de pensionare".
În considerentele
încheierii s-a reținut faptul că se impune suspendarea cauzei având în vedere
neîndeplinirea de către reclamant, a obligației stabilite în sarcina sa prin
rezoluția din data de 20 februarie 2015, comunicată acestuia la data de 09
martie 2015 conform procesului-verbal aflat la dosar, respectiv să completeze
cererea de chemare în judecată, în sensul de a indica denumirea și adresa pârâtei,
obiectul concret al acțiunii, respectiv dacă înțelege să conteste vreo decizie
de pensionare sau dacă înțelege să solicite revizuirea hotărârii pronunțate în
Dosarul civil nr. 39790/3/2012, cu indicarea în concret a motivelor de fapt și
a temeiului de drept.
Împotriva acestei
încheieri a formulat plângere D.N.C., în baza art. 522 din Legea nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă.
A arătat că instanța
și-a nesocotit obligația ce o avea de a soluționa procesul într-un termen optim
și previzibil, încălcându-i astfel drepturile prevăzute în Convenția Europeană
a Drepturilor Omului - art. 6 parag. 1.
A mai precizat că
solicită luarea tuturor măsurilor legale pentru înlăturarea acestei situații,
motiv pentru care solicită ca plângerea sa să fie soluționată strict în
conformitate cu art. 522 din noul C. proc. civ.
Analizând contestația
formulată, se constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca
atare în considerarea argumentelor ce succed.
Art. 522 alin. (1)
din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă prevede faptul că
oricare dintre părți, precum și procurorul care participă la judecată pot face
contestație prin care, invocând încălcarea dreptului la soluționarea procesului
într-un termen optim și previzibil, să solicite luarea măsurilor legale pentru
ca această situație să fie înlăturată.
Problema de drept
care se ridică în speță este de a stabili dacă demersului judiciar întreprins
de petent, în baza unor reglementări introduse prin Legea nr. 134/2010 privind
Codul de procedură civilă, i se pot aplica aceste dispoziții legale, în
condițiile în care dosarul în legătură cu care s-a formulat contestația a
început în anul 2012.
Altfel spus, trebuie
stabilit dacă petentul se poate prevala de noile dispoziții procedurale și dacă
poate formula o contestație privind tergiversarea soluționării procesului în
cadrul unui dosar inițiat sub imperiul vechii legi de procedură civilă.
Relevante în acest
context sunt normele tranzitorii cuprinse la art. 24 din Legea nr. 134/2010
privind Codul de procedură civilă potrivit cărora "Dispozițiile legii noi
de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după
intrarea acesteia în vigoare". În același sens, art. 25 din noul cod
stipulează că procesele în curs de judecată începute sub legea veche rămân
supuse acelei legi.
Or, în speță, dosarul
în legătură cu a cărui soluționare a fost formulată contestația, respectiv
Dosarul nr. 4850/3/2015, a fost început în anul 2012, sub imperiul vechiului C.
proc. civ.
Prin urmare, nu poate
fi deci primită solicitarea petentului de soluționare a contestației sale
întemeiată pe prevederile noii legi de procedură civilă, întrucât instanțele
judecătorești sunt chemate a aplica legea potrivit reglementărilor existente.
Or, recunoașterea
posibilității exercitării unor demersuri judiciare în alte situații decât cele
prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității
acestora, precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii
și autorităților și, din acest motiv, apare ca o situație inadmisibilă în
ordinea de drept.
Pentru cele ce
preced, se va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de petentul
D.N.C.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca
inadmisibilă, contestația formulată de petentul D.N.C. împotriva încheierii din
03 iunie 2015 a Tribunalului București, secția a VIII-a conflicte de muncă și
asigurări sociale, pronunțată în Dosarul nr. 4850/3/2015.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință
publică, astăzi 20 octombrie 2015.
Procesat
de GGC - NN