ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3141/2012

Asupra recursului penal de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin sentința penală nr. 381 din 08 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Prahova completată prin încheierea de îndreptare a erorii materiale dată în Camera de Consiliu de la 07 decembrie 2011 s-a dispus condamnarea inculpaților: B.I., deținut în Penitenciarul Mărgineni, la două pedepse de câte 4 ani închisoare și 3 trei ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. teza a II-a și b) C. pen. pentru infracțiunile de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. precum și de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen., toate cu aplic. art. 320 1 C. proc. pen., urmând ca potrivit art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) C. pen. să execute pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.; M.M., deținut la Penitenciarul Mărgineni, pentru infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320 1 C. proc. pen., la pedeapsa de la 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a și b) C. pen.; B.A.

; N.G.S., și M.N.L., pentru infracțiunea de prostituție prev. de art. 328 C. pen. cu aplic. art. 320 1 C. proc. pen., la pedepsele de câte 8 (opt) luni închisoare. În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpaților exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II a și b) C. pen., ca pedepse accesorii. Conform art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest a inculpaților B.I. și M.M. iar în baza art. 88 C. pen. s-a computat din durata pedepselor de executat reținerea și arestarea preventivă începând cu data de 03 februarie 2011, la zi. Potrivit art. 81, art. 71 alin. (5) C. pen. s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatelor B.A., N.G.S. și M.N.L., pe durata termenului de încercare de 2 ani și 8 luni, calculat conform art. 82 C. pen., atrăgându-li-se atenția asupra condițiilor revocării măsurii prev. de art. 83 C. pen.

În fine, aceștia au fost obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat, respectiv fiecare dintre inculpații B.I. și M.M. la plata sumei de câte 950 lei iar fiecare dintre inculpatele B.A., N.G.S. și M.N.L. la plata sumei de câte 1.350 lei, cu același titlu, din care suma de câte 400 lei reprezintă onorariu pentru avocatul din oficiu. Totodată, prin aceeași sentință s-a dispus disjungerea soluționării laturii civile exercitate în cauză, acordându-se termen de judecată la data de 22 noiembrie 2011. Pentru a hotărî astfel, pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale, însușite de cei cinci inculpați în condițiile art. 320 C. proc. pen., în esență, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt: Inculpații B.I., M.M., B.A., N.G.S.

și M.N.L. au fost trimiși în judecată alături de alți cinci inculpați (G.D., G.C., B.A., M.R. și P.L.F.) prin rechizitoriul nr. 102/D/P/2011 al Parchetului de pe lângă ICCJ - DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești, pentru infracțiuni privind traficul de persoane, prostituție și proxenetism, comise începând cu anul 2009, pe raza municipiului Ploiești, zona Cablul Românesc (cartier Albert) și comunei Păulești, județul Prahova. Prin același rechizitoriu, organele de urmărire penală au dispus disjungerea cercetărilor față de inculpatul B.I. și alți 24 inculpați, cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 329 alin. (2) C. pen., privind alte victime, persoane de sex feminin, decât acelea din prezenta cauză.

Astfel s-a stabilit că începând cu anul 2009, pe raza municipiului Ploiești și în împrejurimile acestuia au acționat mai multe grupări de infractori care s-au ocupat cu traficul de persoane minore, proxenetism, prostituție, membrii acestora având drept scop dobândirea de beneficii financiare importante și conjugându-și acțiunile, pe baza unor înțelegeri prealabile. Activitatea infracțională s-a desfășurat în zona pădurii Păulești, a Parcul Bucov, Hotelul Prahova, partea de nord a municipiului Ploiești și șoselele de legătură dintre localitățile Crângu lui Bot, Blejoi, Albești Paleologu și Târgoviște. Entitatea criminală, obiect al prezentei cauze, a fost constituită și coordonată de inculpatul B.I.

zis „B." și a acționat pe raza localităților Ploiești (zona Cablului Românesc-Cartier Albert) și Păulești (zona pădurii), membrii acesteia inculpații M.R. zis „G.", B.A. și G.D. executând sarcini de supraveghere a victimelor, ultimul înlesnind în același timp și practicarea prostituției de către soția sa, coinculpata G.C. La rândul său, pe lângă actele de prostituție practicate, la comanda inculpatului B.I., aceasta din urmă a îndeplinit și activități de supraveghere și control asupra victimei B.A., exploatată fiind în contextul deficienței mentale medii de care era afectată (handicapată psihic, oligofrenie grad I, II). Sub acest aspect, examinarea psihologică a evidențiat că secunda prezenta o accentuată imaturitate psiho-socio-comportamentală, instabilitate dispozițională și emoțională, slab control al afectelor și impulsurilor, naivitate și sugestibilitate accentuată, fiind ușor de manipulat și de atras în acțiuni ale căror consecințe nu le poate evalua corect.

Din probele administrate a rezultat și faptul că în cadrul grupului infracțional coordonat, inculpatul B.I. a recrutat și exploatat sexual pe coinculpatele B.A. zisă „A.", N.G.S., M.N.L. zisă „C." și victima B.A. zisă "N.". În ce privește pe inculpata G.C., aceasta s-a prostituat atât în folosul inculpatului B.I., cât al soțului său inculpatul G.D., actele materiale fiind coordonate de către cei doi proxeneți, care stabileau locurile unde trebuia să se deplaseze, au obligat-o să-i informeze telefonic asupra numărului de clienți racolați de victima B.A., sumele obținute în urma actelor sexuale întreținute, precum și s-o conducă în locurile unde trebuia să fie plasată în acest scop, ea fiind percepută ca reprezentant de încredere al entității infracționale.

Având în vedere declarațiile date în cursul urmăririi penale și procesele verbale de sancționare contravențională, s-a reținut că inculpatele N.G.S., B.A., P.L.F. și M.N.L., au început să practice prostituția începând cu anul 2009 (ultima de aproximativ 15 ani, din care de aproximativ 8 ani sub supravegherea inculpatului B.A.), întreținând raporturi sexuale plătite de clienții bărbați racolați și obținând în această modalitate importante sume de bani. La termenul de judecata din data de 01 noiembrie 2011, mai înaintea începerii cercetării judecătorești, coinculpații B.I., M.M., B.A., N.G.S. și M.N.L. au declarat personal că recunosc săvârșirea faptelor, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare a instanței, solicitând ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, deoarece înțeleg să beneficieze de prevederile art. 320 C. proc.

pen. Ca urmare, prima instanță a dispus disjungerea cauzei față de coinculpații G.D., G.C., B.A., M.R., și P.L.F. Față de poziția procesuală adoptată, actele și lucrările dosarului, potrivit principiului libertății de apreciere a probelor administrate în prima fază procesuală s-a reținut existența faptelor și vinovăției celor cinci inculpați, dispunându-se condamnarea acestora potrivit încadrării juridice dată prin rechizitoriu. Astfel, în sarcina inculpatului B.I. s-a apreciat că s-a făcut dovada că începând cu anul 2009 a constituit un grup infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție care a acționat pe raza municipiului Ploiești, (cartier Albert) și Păulești, (zona pădurii), entitatea criminală fiind alcătuită din coinculpații M.R.

zis „G.", G.D. și B.A. Separat de aceasta, același inculpat B.I. a coordonat grupul infracțional constituit conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, a recrutat și a înlesnit practicarea prostituției de către coinculpatele G.C., B.A. zisă „A.", N.G.S., M.N.L. zisă „C." și a exploatat-o sexual pe victima B.A. zisă "N.", persoană cu handicap psihic (oligofrenie grad I/II) de pe urma acestora obținând importante sume de bani. La rândul său, începând cu a doua jumătate a anului 2009 inculpatul M.M. a recrutat-o pe victima P.L.F. în vederea practicării prostituției, care a întreținut acte sexuale contra cost pe raza municipiului Ploiești (zona benzinăriei „Moli", la ieșirea spre Câmpina), iar prin controlul, coordonarea și supravegherea telefonică a acesteia a realizat beneficii importante, investite în principal la construcția unui imobil, proprietate personală.

În fine, fiecare dintre inculpatele B.A., N.G.S. și M.N.L., în circumstanțele de fapt descrise în precedente și executând sarcinile stabilite de liderul B.I., ajutat de ceilalți coinculpați, au practicat prostituția în locațiile menționate începând cu anul 2009, iar sumele obținute au fost remise în mare parte coordonatorului grupului infracțional. La individualizarea pedepselor s-a apreciat că raportat la prevederile art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor stabilite în sarcină și împrejurările concrete în care au fost comise, se impune condamnarea acestora la pedepse cu închisoare, care în cazul inculpaților B.I. și M.M. să fie executate în regim privativ de libertate.

Referitor la inculpatele B.A., N.G.S. și M.N.L., s-a considerat că scopul preventiv-educativ poate fi atins și fără executarea efectivă a pedepselor stabilite, dispunându-se suspendarea condiționată a acestora conform art. 81-84 și art. 71 alin. (5) C. pen. Cât privește soluționarea laturii civile a procesului, respectiv acțiunea civilă exercitată în cauză de Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane pentru victima B.A., luarea măsurilor de siguranță privind confiscarea beneficiilor realizate din infracțiunile comise și acelea asigurătorii înființate pe bunurile mobile ale inculpaților B.I. și M.M., prima instanță a dispus disjungerea judecății, fixându-se termen pentru administrarea de probatorii la data de 22 noiembrie 2011. Împotriva acestei sentințe, în termenul legal an declarat apeluri Parchetul de pe lângă I.C.C.J.

- D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești și inculpații B.I. și M.M., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică. Prin calea de atac exercitată, pentru împrejurările de fapt și de drept, dezvoltate în scris, sub un prim aspect, unitatea de parchet a susținut că încadrarea juridică dată activități infracționale stabilite în sarcina inculpatei M.N.L. este incompletă, deoarece prin certificatul de cazier judiciar s-a făcut dovada că fapta a fost săvârșită mai înaintea împlinirii termenului de încercare de trei ani, acordat pentru condamnarea de un an închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 912 din 03 aprilie 2006 a Judecătoriei Ploiești. Ca urmare, astfel cum s-a reținut și prin rechizitoriu, se impunea constatarea stării de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen., chiar dacă raportat la data descoperirii infracțiunii deduse judecății conform Deciziei nr. 14/2011 a I.C.C.J.

- Secțiile Unite, adoptată în interesul legii, sunt incidente dispozițiile art. 83 alin. (2) C. pen. Al doilea motiv de apel vizează netemeinicia sentinței atacate, cu privire la individualizarea pedepselor aplicate celor cinci inculpați, apreciate ca nepreventive, special și general, funcție de gradul de participație în activitatea infracțională, beneficiile realizate, perseverența la încălcarea legislației ce protejează libertatea vieții sexuale și celelalte norme de conviețuire socială, rezonanța și impactul negativ produs asupra ordinii publice și nu în cele din urmă exploatarea victimei B.A., persoană cu tulburări de adaptare și comportament corespunzătoare handicapului de oligofrenie grad I și II.

Printr-un ultim motiv de reformare s-a susținut că soluția adoptată ar fi afectată de nelegalitate și pentru faptul că neobservându-se dispozițiile art. 329 alin. (4) C. pen., prima instanță a omis luarea măsurii de siguranță a confiscării speciale față de sumele de bani obținute de inculpatul M.M. din practicarea prostituției de coinculpata P.L.F., deși s-a dovedit că din actele sexuale întreținute a realizat în mod constant suma de câte 150-200 lei/zi. S-a solicitat admiterea apelului, desființarea în parte, în latură penală a sentinței primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se înlăture aspectele de nelegalitate expuse, precum și să se reindividualizeze pedepsele aplicate inculpaților B.I., M.M., B.A., N.G.S.

și M.N.L. cu respectarea întocmai a criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. Prin apelul declarat, inculpatul B.I. a criticat cuantumul și modalitatea de executare a pedepselor, susținându-se că potrivit practicii judiciare în materie, față de conduita sinceră adoptată în cursul procesului, recunoașterea vinovăției în condițiile art. 320 1 C. proc. pen. și starea de sănătate precară (diabet zaharat și afecțiuni cardiace severe), s-ar impune recunoașterea circumstanțelor atenuante și reducerea acestora sub limitele minime rezultate din reducerea cu o treime a acelora înscrise sub textele incriminatorii, dar și suspendarea executării sub supraveghere conform art. 86 1 C. pen.

Calea de atac exercitată de inculpatul M.M., sub un prim aspect, a vizat schimbarea încadrării juridice dată faptei din proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen., în aceea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen., susținându-se că prin probele administrate în cursul urmăririi penale s-au dovedit circumstanțele comiterii acesteia, respectiv, acționând în afara entității criminale, fără a recruta ori constrânge pe victima P.L.F. la practicarea prostituției, el executând exclusiv acte de înlesnire și protejare a raporturilor sexuale întreținute cu alți bărbați, în considerarea uniunii consensuale din care a rezultat și un copil minor.

Al doilea motiv de reformare privește individualizarea pedepsei, arătându-se că față de modalitatea de operare, lipsa antecedentelor penale, conduita sinceră, recunoașterea vinovăției mai înaintea începerii cercetării judecătorești și asigurarea întreținerii unui copil minor, scopul pedepsei poate fi atins prin reducerea cuantumului și suspendarea condiționată a executării conform art. 81 C. pen. Ambii inculpați apelanți au solicitat desființarea sentinței atacate, rejudecarea cauzei iar pe fond înlăturarea aspectelor de nelegalitate și netemeinicie invocate. Prin decizia penală nr. 25 din 10 februarie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J.

– D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești și inculpatul B.I., deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 381 din 08 noiembrie 2011 pronunțată de Tribunalul Prahova. S-a desființat în parte în latură penală sentința primei instanțe în ce privește pe inculpații M.N.L. și B.I., după cum urmează: I. S-au reținut dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen. privind recidiva postcondamnatorie la încadrarea juridică a faptei săvârșită de inculpata M.N.L., menținând pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată pentru infracțiunea de prostituție prev. de art. 328 cu aplic. art. 37 lit. a) C. pen. și art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. S-au înlăturat dispozițiile art. 81-83 și art. 71 alin. (5) C. pen.

privind suspendarea condiționată a executării pedepsei, urmând ca pedeapsa de 8 luni închisoare să fie executată în regim privativ de libertate. II. S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen. Aplicată inculpatul B.I. în elementele componente și s-au redus pedepsele principale de câte 4 ani închisoare, la câte 3 ani închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, ambele cu aplic. art. 320 1 C. proc. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., pentru cea din urmă și respectiv de la 3 ani și 6 luni închisoare, la 2 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen.

cu aplic. art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-au contopit aceste pedepse, iar potrivit art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. inculpatul B.I. urmează să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen., ca pedeapsă complementară. S-au menținut în rest dispozițiile sentinței. III. S-a respins, apelul declarat de inculpatul M.M., deținut în Penitenciarul Mărgineni, ca nefundat S-a menținut starea de arest a inculpaților B.I. și M.M. și s-a computat reținerea și arestarea preventivă conform mandatelor emise de Tribunalul Prahova, începând cu data de 03 februarie 2011, la zi.

Verificând sentința primei instanțe, pe baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei, în raport de motivele de reformare invocate de unitatea de parchet și coinculpații B.I. și M.M., precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum impun dispozițiile art. 371 alin. (2) comb. cu art. 372 alin. (1) C. proc. pen., instanța de apel a constatat că într-adevăr soluția adoptată este afectată de nelegalitate și netemeinicie. S-a arătat că faptele, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția inculpaților B.I. zis „B.", M.M., B.A., N.G.S. și M.N.L. s-au stabilit corect la primul grad de jurisdicție, găsindu-și corespondent în probele administrate în cursul urmăririi penale, însușite de aceștia în condițiile art. 320 C. proc.

pen., ce au fost complet analizate și just apreciate. S-au avut în vedere declarațiile făcute în această fază procesuală atât de cei cinci inculpați, obiect al prezentei cauze cât și coinculpații M.R., G.C., P.L.F., B.A., G.D. (față de care judecata s-a disjuns conform art. 320 alin. (5) C. proc. pen.), martorul P.D.B., victima B.A. și învinuita G.G. Aceste mijloace de probă s-au coroborat cu procesele verbale conținând redarea în scris a convorbirilor telefonice înregistrate conform art. 91 1 și urm. C. proc. pen., situațiile privind sancțiunile contravenționale aplicate de personalul I.J.J. Prahova și Poliția municipiului Ploiești - secția 2 Poliție în perioada 2009 - 3 februarie 2011, parte din procesele verbale încheiate privind amenzile stabilite pentru încălcarea dispozițiilor art. 2 pct. 6 din Legea nr. 61/1991 inclusiv în cazul inculpatelor B.A., N.G.S., M.N.L., G.C.

și P.L.F., procesele verbale de percheziție domiciliară, rapoartele medico-legale și referatele de evaluare privind pe victima B.A. și minora P.C.M.

S-a arătat că din analiza acestor probe pertinente și concludente pentru stabilirea existenței faptei și vinovăției în cazul infracțiunilor având ca obiect obținerea de beneficii financiare din practicarea prostituției, astfel cum au recunoscut în mod constant atât prin declarațiile olografe cât și acelea făcute în prezența avocaților aleși ori desemnați din oficiu (mai puțin inculpatul M.M.), rezultă cu certitudine că începând cu anul 2009 pe raza municipiului Ploiești au acționat mai multe entități criminale care se ocupau cu traficul de persoane, între liderii acestora existând o înțelegere prealabilă privind repartizarea controlului zonelor și femeilor racolate în vederea consumării actelor sexuale cu diferiți bărbați, sub autoritatea lor și supravegherea directă ori prin membri care au aderat sau au înțeles să sprijine aducerea la îndeplinire a rezoluțiilor infracționale.

Astfel, potrivit convențiilor realizate, municipiul Ploiești și localitățile limitrofe au fost departajate zonal în: Pădurea Păulești, Parcul Bucov, Ploiești Nord (Cartierul Albert, Cablul Românesc, Benzinăria Moli), Hotelul Prahova, Șoseaua Ploiești - Târgoviște (Pădurea Crângul lui Bot), Șoseaua Ploiești - Blejoi și comuna Albești Paleologu. A recunoscut inculpatul B.I. și s-a dovedit prin declarațiile celorlalți zece inculpați, obiect al dosarului penal nr. 102/D/P/2011 instrumentat de Parchetul de pe lângă I.C.C.J. - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, că zonele Pădurea Păulești și Ploiești Nord (Cartierul Albert, Cablul Românesc, Benzinăria Moli) s-au aflat sub controlul și exploatarea grupării inițiate și coordonate de acesta, având în compunere pe inculpații M.R.

zis „G.", B.A., G.D. și G.C., toți cu roluri de supraveghere a femeilor ce se prostituau. În acest sens, secunzii au executat măsurile dispuse de lider, recompensați fiind fie cu o cotă procentuală, fie cu asigurarea găzduirii la locuința acestuia din municipiul Ploiești, ori a rudelor sale din cartierul Dorobanți, precum și a mijloacelor normale de subzistență zilnică. Ca urmare, direct ori având sprijinul coinculpaților M.R., B.A. sau învinuiților P.M. și M.N., inculpatul B.I. zis „B." a reușit recrutarea și realizarea de beneficii financiare din activitatea de prostituție practicată de inculpatele B.A. zisă „A.", M.N.L. zisă „C.", N.G.S. și B.A. zisă „N.". La acestea s-au adăugat sumele primite din actele sexuale remunerate, practicate de coinculpata G.C., aflată sub protecția inculpatului G.D., prima având și atribuții de supraveghere, control și colectare a sumelor de bani obținute de victima B.A.

zisă „N.", în considerarea alterării notorii a discernământului în contextul bolii psihice de care era afectată. Declarațiile făcute în prezența avocaților aleși, confirmate prin acelea date de inculpații G.C., M.R. și B.A. și martorul P.D.B., au dovedit și faptul că după recrutarea victimelor identificate ca practicând prostituția de regulă în zona Gării de Sud Ploiești, acestea erau aservite prin găzduirea in imobilul din str. Radu de la Afumați, proprietatea liderului structurii criminale și șantaj sentimental (exercitat în principal de inculpații M.R., P.M. ori B.A.), după care sub pretextul așa-numitelor relații de „concubinaj" și necesitatea achitării chiriei erau obligate să continue întreținere de acte sexuale contra cost în condițiile stabilite și sub protecția apelantului B.I.

În concret, însoțite de acesta din urmă și „locotenenții" săi, (de regulă coinculpații M.R., B.A., G.D. ori așa-zișii concubini M.N., P.M.), zilnic fetele erau transportate cu un autoturism condus succesiv de șoferi plătiți cu suma de 50 lei/zi, între care martorul P.D.B. ori nepotul său T.S., plasate în zonele de influență menționate mai sus și obligate să exercite acțiunii specifice pentru racolarea clienților, inclusiv sâmbăta și dumineca, să întrețină actele sexuale la prețurile stabilite și într-un număr suficient pentru a achita cel puțin o așa numită „taxă de protecție" în sumă de 120 lei/zi. Potrivit declarațiilor făcute de coinculpata G.C. în cursul urmăririi penale, confirmate și de inculpatele N.G.S., M.N.L., suma pretinsă reprezenta taxă pentru locul folosit în vederea practicării prostituției, plata transportului de la domiciliul inculpatului ori adresa la care erau găzduite și plata șoferului ce conducea autoturismele respective.

În situația în care sumele realizate zilnic se situau sub acest cuantum, victimele erau înregistrate cu o dobândă de 50%/zi iar rambursarea „datoriilor" acumulate era asigurată inclusiv prin reținerea actelor de identitate ale acestora și bărbaților care se aflau într-o eventuală uniune consensuală, folosită pentru îngreunarea deconspirării entității criminale (cum este cazul coinculpaților G.C. și G.D.). Tarifele practicate, astfel cum erau determinate de liderul structurii, inculpatul B.I., funcție de natura actului sexual consumat, se situau între 20 și 40 lei, iar în cazul încercării de a se retrage din activitatea controlată direct sau prin membrii asocierii, femeile respective inclusiv cele trei coinculpate din prezenta cauză, erau supuse unor amenințări sau acte de violență fizică, interzicându-li-se continuarea prostituției pe raza municipiului Ploiești ori localităților limitrofe.

Separat de aceasta, inculpatul B.I. a recunoscut și faptul că în aceeași perioadă a acceptat găzduirea în domiciliul său și a victimei B.A., racolată de inculpatul M.R. zis „G." (persoana sa de încredere, tolerat ca și fiu în familie de la vârsta de 9 ani), tot în zona Gării de Sud Ploiești, după care alături de celelalte coinculpate „aflate sub protecție", a plasat-o zilnic în zonele de influență, determinând-o să consume acte sexuale contra cost, beneficiile realizate revenindu-i în totalitate. Din coroborarea explicațiilor date de acesta cu declarațiile coinculpatei G.C. și martorului P.D.B., rezultă și faptul că aservirea victimei s-a realizat profitându-se de deficiența mentală manifestă.

Drept consecință, pentru supravegherea aducerii la îndeplinire a sarcinilor încredințate, plasarea în zona controlată, evidența clienților și colectarea sumelor obținute, a fost abilitată coinculpata G.C. „A.", care se prostitua în același timp sub dubla protecție a liderului grupării și soțului său, inculpatul G.D., dar și în considerarea încrederii dobândite și ascendentului determinat prin absolvirea unei facultăți de drept. Incapacitatea psihică și volitivă prezentată de victima B.A. s-a confirmat ulterior destructurării entității criminale, evaluarea realizată cu ocazia internării în Spitalul de Psihiatrie Voila determinând diagnosticul de oligofrenie grad I/II cu tulburări de adaptare și comportament.

De asemenea, examenul psihologic a evidențiat o accentuată imaturitate psiho-socio-comportamentală, instabilitate dispozițională și emoțională, slab control al afectelor și impulsurilor, naivitate și sugestibilitate accentuată, fiind ușor de manipulat și de atras în acțiuni ale căror consecințe nu le poate evalua corect. În împrejurările de fapt expuse, deși începând cu anul 2006 a fost diagnosticat cu boli cronice grave (boli cardiace, diabet zaharat stadiul II), nu este calificat într-o anume meserie și nici nu a exercitat activități licite cu caracter permanent, cu ocazia perchezițiilor efectuate la data de 03 februarie 2011, în domiciliul inculpatului B.I. s-au identificat atât autoturismul (ce asigura transportul victimelor în zona folosită pentru practicarea prostituției) cât și sumele de 3.475 euro, 300 dolari, 12.900 lei și o importantă cantitate de bijuterii din aur (peste 21 obiecte: inele, brățări, lănțișoare).

Cu aceeași ocazie la adresa din Ploiești, str. Radu de la Afumați au fost găsiți și inculpații M.N.L., B.A., B.A. și M.R., toți recunoscând că au fost acceptați să locuiască în imobil, primele alături de „concubinii lor", inclusiv coinculpații M.N. și P.M. Au precizat totodată că pentru plata chiriei și asigurarea întreținerii, de o perioadă îndelungată de timp, împreună, prestează servicii în folosul inculpatului B.I., activitatea constând în acceptarea consumării actelor sexuale cu bărbații racolați în zona pădurii comunei Păulești și Cartierul Albert Ploiești. Mai mult, prin declarațiile date. în mod constant inculpatele N.G.S., B.A. și M.N.L. au explicat că, neavând ocupație, de mai mulți ani (ultima de circa 15 ani) au înțeles să-și procure mijloacele de existență, practicând raporturi sexuale cu diferiți bărbați, din anul 2009 aflându-se pe raza municipiului Ploiești.

Astfel, recrutate fiind de inculpații și făptuitorii rude ori afini ai inculpatului B.I., aservite fiind prin găzduirea chiar în domiciliul acestuia, urmată de intrarea în uniune consensuală cu parte din membrii grupării criminale (inculpații I.I., P.M. și B.A.) și supravegheate de aceștia, zilnic cele trei inculpate au fost transportate în locațiile din Ploiești Nord (Cablul Românesc) ori pădurea Păulești, consumând acte sexuale la prețul de 25-30 lei/partidă sex și câștigând în medie suma de 150-200 lei/zi, deci așa numita taxă de protecție pretinsă și plătită acestuia. S-a arătat că declarațiile coinculpatelor se coroborează cu procesele verbale întocmite de organele de poliție și situațiile transmise de I.P.J.

Prahova și I.J.J. Prahova din care rezultă că în perioada 2009-3 februarie 2011 pentru săvârșirea contravențiilor prev. de art. 2 pct. 6 din Legea nr. 61/1991, s-au aplicat 183 sancțiuni inculpatei B.A., 53 sancțiuni inculpatei M.N.L., 63 sancțiuni inculpatei B.A., 26 sancțiuni inculpatei G.C. și 62 sancțiuni inculpatei N.G.S., majoritatea faptelor situându-se în cursul lunii ianuarie 2010. Aceste mijloace de probă sunt susținute prin declarațiile martorului P.D.B., șoferul ce a asigurat transportul, procesele verbale privind redarea în scris a convorbirilor telefonice interceptate precum și acelea de percheziție efectuată la adresa inculpatului B.I. în data de 03 februarie 2011, ocazie în care primele trei au fost identificate ca locuind,.ca și chiriașe", pretins aflate în concubinaj cu inculpații P.M., B.A.

și M.R. S-a dovedit așadar, că începând cu anul 2009 inculpatul B.I. zis „B.* a constituit un grup infracțional organizat specializat în traficul de persoane, proxenetism și prostituție, care a acționat aproape zilnic până în februarie 2011 pe raza municipiului Ploiești (zona Nord, Cartier Albert - Cablul Românesc și Benzinăria Moli) și comuna Păulești (pădurea din jurul localității). Entitatea criminală a fost alcătuită cu participarea inculpaților M.R. zis „G.", G.D. și B.A. (față de care judecata s-a disjuns conform art. 320 alin. (5) C. proc. pen.) iar pentru aducerea la îndeplinire a rezoluției infracționale ce a stat la baza înființării și funcționării acesteia, direct sau prin membrii acesteia ori alți făptuitori cercetați în aceeași cauză, inculpatul B.I.

a recrutat și înlesnit consumarea de acte sexuale comandate și remunerate de clienții beneficiari, de către coinculpatele B.A., N.G.S., M.N.L. și G.C. În condițiile menționate, același inculpat a exploatat sexual pe victima B.A., persoană cu handicap psihic (oligofrenie grad I/II cu tulburări de adaptare și comportament), de pe urma acestora obținând beneficii materiale „taxe de protecție" în cuantum de circa 120 lei zilnic/victimă. În drept, atari acte materiale realizează conținutul infracțiunilor de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, trafic de persoane prin exploatarea victimei profitând de imposibilitatea psihică de a-și exprima voința și a se apăra și proxenetism, aflate în concurs real iar condamnarea acestuia conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (victimă B.A.) și art. 329 alin. (2) C. pen., ultimele două cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 320 1 alin. (7) C. proc. pen., art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., este legală. S-a arătat că faptele inculpatelor B.A., N.G.S. și M.N.L., constând în aceea că recrutate fiind de inculpatul B.I. și sub „protecția" acestuia, începând cu anul 2009 până în februarie 2010, și-au procurat mijloacele de existență practicând raporturi sexuale contra cost, pe raza municipiului Ploiești și comunei Păulești, obținând sume între 20-30 lei/partidă sex (totalizând circa 120 lei/zi), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de prostituție iar condamnarea acestora conform art. 328 C. pen. cu aplic. art. 320 1 C. proc. pen., este legală. S-a arătat că și infracțiunea de proxenetism în formă calificată prev. de art. 329 alin. (2) cu aplic.

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 320 C. proc. pen. s-a stabilit corect în sarcina inculpatului apelant M.M. Analiza sistematică a acestor dispoziții legale justifică concluzia că latura obiectivă ce întregește conținutul legal al unei astfel de fapte penale se realizează alternativ prin acte materiale constând în recrutarea unei persoane pentru prostituție, traficul de persoane în acest scop sau constrângerea la prostituție. În speță, este de necontestat că fiind pusă în libertate de sub autoritatea celor două femei proxenet ce au acționat pe raza municipiului București, în august 2008 inculpata P.L.F. s-a aflat în municipiul Ploiești, continuând să practice prostituția, condiții în care a fost racolată în zona Gării de Sud de către inculpatul M.M., ruda coinculpatului B.I.

zis „B.*'. Din coroborarea declarațiilor acestora, precum și cele date de martorul P.D.B. și inculpații G.C., M.N.L. și B.I., rezultă că în contextul frecventării familiei acestuia din urmă și perceperii directe a unora din actele materiale derulate, aflând că inculpata P.L.F. înțelege să-și asigure existența în această modalitate, inculpatul M.M. a reușit să o convingă să accepte găzduirea la domiciliul său din P., și să practice prostituția sub autoritatea sa. Ca urmare, potrivit înțelegerii stabilite, având și consimțământul unchiului său B.I. și folosind autoturismul, după racolare, zilnic acesta a asigurat transportul coinculpatei în zona de Nord a municipiului Ploiești (Benzinăria Moli) unde a supravegheat și protejat executarea de către secunda a actelor specifice racolării clienților și prestării serviciilor sexuale comandate.

Prin aceleași mijloace de probă s-a dovedit și faptul că în împrejurările menționate inculpata P.L.F. a realizat zilnic beneficii materiale de circa 150-200 lei (nouă clienți/zi medie la prețul de 20-30 lei/partidă sex), sume care erau colectate și predate inculpatului M.M., folosite în principal de acesta iar din vara anului 2009 investite în ridicarea unui imobil aflat în construcție.

Chiar dacă în cursul urmăririi penale apelantul inculpat a contestat comiterea actelor materiale specifice recrutării unei persoane în vederea practicării prostituției, existența faptei și vinovăției rezultă indubitabil din modalitatea de operare descrisă în precedente, pretinsa uniune consensuală finalizată și prin nașterea unui copil minor constituind în realitate numai o măsură uzitată de ceilalți membrii ai familiei, atât pentru captarea consimțământului victimelor cât și îngreunarea descoperirii activității infracționale și nu în cele din urmă diminuării răspunderii penale reglementată în art. 329 C. pen.

O atare concluzie, confirmată și la primul grad de jurisdicție, este determinată și de evoluția ulterioară a raporturilor dintre cei doi inculpați, concludente sub acest aspect fiind sentințele civile nr. 889 din 25 iunie 2010, nr. 261 din 15 februarie 2011 și nr. 661 din 11 aprilie 2011 pronunțate de Tribunalul Prahova - Secția Civilă care atestă cu autoritate de lucru judecat că minora P.C.M. a fost abandonată de mama sa, inculpata P.L.F., în Maternitatea Ploiești, încă de la data nașterii iar la cererea formulată de aceasta din urmă succesiv s-a luat măsura plasamentului la asistent maternal profesionist cu domiciliul în comuna V.C județul P. Împrejurarea că după circa un an de zile s-a solicitat înlocuirea măsurii de ocrotire cu aceea a reintegrării copilului în familia tatălui M.M.

este lipsită de relevanță sub acest aspect, cât timp sentința civilă nr. 261 din 15 februarie 2011 nu a fost executată, justificându-se concluzia că demersurile s-au efectuat pro causa, în contextul începerii urmăririi penale și arestării acestuia, fiind pus sub acuzare pentru faptele deduse judecății. De altfel, prin declarațiile date în cursul urmăririi penale și însușite în condițiile art. 320 1 C. proc. pen. după sesizarea instanței de judecată de către inculpatul M.M., inculpata P.L.F. a explicat în mod constant că anterior întâlnirii din august 2008, a practicat prostituția zilnic, inclusiv în zona de Nord a municipiului Ploiești (Benzinăria Moli), că acesta a cunoscut modalitatea în care își asigura mijloacele de trai (alături de mai multe fete între care și coinculpatele N.G.S.

și M.N.L.) și beneficiile realizate, condiții în care a fost invitată să locuiască împreună cu familia lui, asigurându-i protecția și transportul în zona infracțională, sumele de bani obținute revenindu-i în totalitate. S-a arătat că mijloacele de probă analizate se coroborează cu procesele verbale conținând redarea în scris a convorbirilor telefonice interceptate cu respectarea prevederilor art. 91 1 și urm. C. proc. pen., astfel că faptele stabilite în sarcina apelantului M.M. constituie infracțiunea de proxenetism prevăzută și pedepsită de art. 329 alin. (2) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. comb. cu art. 320 1 C. proc. pen. Prin urmare, încadrarea juridică dată activității infracționale descrisă prin rechizitoriul nr. 102/D/P/2011 din 29 mai 2011 al Parchetul de pe lângă Î.C.C.J.

- D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești și cu privire la inculpatul M.M., este legală, iar cererea privind schimbarea acesteia conform art. 334 C. proc. pen. în infracțiunea de proxenetism pedepsită de art. 329 alin. (1) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. nu se justifică atâta timp cât actele materiale de înlesnire și obținere a beneficiilor din practicarea prostituției sunt consecința racolării victimei cu circa un an de zile anterior consumării pretinselor relații consensuale. S-a constatat că sentința primei instanțe este însă nelegală sub aspectul încadrării juridice dată faptei stabilită în sarcina inculpatei M.N.L. Astfel, este știut că potrivit dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen.

când după rămânerea definitivă a unei hotărârii de condamnare la pedeapsa închisorii mai mare de 6 luni, cel condamnat săvârșește din nou o infracțiune intenționată și mai înaintea considerării acesteia ca fiind executată, instanța sesizată cu judecata ultimei fapte este obligată să constate starea de recidivă postcondamnatorie și după caz la stabilirea pedepsei să facă aplicarea dispozițiilor art. 39 C. pen. Or, din examinarea relațiilor transmise de Serviciul Cazier Judiciar din cadrul I.P.J. Cluj se constată că începând cu anul 2004, inculpata M.N.L. a suferit și alte condamnări cu închisoarea, aplicate tot pentru infracțiunea de prostituție prev. de art. 328 C. pen. Astfel, prin sentința penală nr. 912 din 03 aprilie 2006 a Judecătoriei Ploiești aceasta a fost condamnată la un 1 an închisoare în baza art. 328 C. pen.

iar după contopirea sancțiunii potrivit art. 36 alin. (1) C. pen., cu pedeapsa de 6 luni închisoare stabilită prin sentința penală nr. 2344/2004 pronunțată de aceeași instanță, pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare s-a suspendat condiționat în baza art. 81 C. pen. pe durata termenului de încercare de 3 ani, calculat conform art. 82 C. pen. Prin declarațiile făcute în cursul urmăririi penale, inculpata M.N.L.

a recunoscut că după pronunțarea ultimei sentințe a continuat să practice prostituția iar faptele obiect al prezentei cauze vizează activitatea desfășurată de la începutul anului 2009 și până în februarie 2011. Ca urmare, prima instanță era datoare să observe că reluarea ciclului infracțional s-a realizat mai înaintea datei de 14 aprilie 2009, condamnarea de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 912 din 03 aprilie 2006 a Judecătoriei Ploiești putea fi considerată executată, situație în care având în vedere natura intenționată a infracțiunii de prostituție dedusă judecății, se impunea reținerea la încadrarea juridică și a prevederilor art. 37 lit. a) C. pen. Sub acest aspect, mai este de menționat că față de prevederile art. 83 alin. (2) C. pen., astfel cum au fost interpretate și prin Decizia nr. 10/2011 a I.C.C.J.

- Secțiile Unite adoptată în interesul legii, publicată în M. Of. Partea I nr. 821 din 21 noiembrie 2011, chiar dacă anterior datei mai sus-menționată deci în cursul termenului de încercare prev. de art. 82 C. pen. inculpata săvârșise deja acte materiale care separat puteau realiza conținutul legal al infracțiunii prev. de art. 328 C. pen., acestea fiind descoperite abia în ianuarie 2011, nu se poate dispune revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei, fiind incidente dispozițiile art. 83 alin. (2) C. pen. Cât privește individualizarea pedepselor, la exercitarea controlului jurisdicțional, curtea constată că în cazul inculpaților B.I. și M.N.L., criteriile de individualizare înscrise sub art. 72 C. pen.

și art. 320 alin. (7) C. proc. pen. au fost greșit interpretate. Într-adevăr, activitatea infracțională stabilită în sarcina inculpatului B.I., în concret prezintă gravitate ridicată prin modalitatea de operare constând în constituirea unei asocieri criminale, având drept scop obținerea de beneficii materiale din practicarea prostituției, inclusiv exploatarea unei victime cu handicap psihic major, recrutarea și aservirea coinculpatelor femei prin asigurarea locuinței și așa-numitei protecții în zonele de influență partajate cu liderii altor asemenea grupări. La aceasta se adaugă folosirea rudelor apropiate sau persoanelor tolerate în familie, a autoturismului și locuințelor proprii, inclusiv deghizarea prezenței victimelor prin așa numitele uniuni consensuale realizate de ultimii, activități unite cu durata infracțională și valorile importante obținute, rezoluția infracțională fiind întreruptă la intervenția poliției judiciare.

În atare situație, este cert că atât exercitarea funcției de control a statului asupra ordinii de drept cât și aceea retributivă față de un astfel de inculpat, chiar dacă de circa 20 ani nu a mai intrat în conflict cu legea penală, pot fi realizate numai prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea și care să fie executate prin privare de libertate, nefiind întrunite condițiile cumulativ cerute de prevederile art. 81 sau art. 86 1 C. pen., ce permit suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării acestora. S-a arătat că apelul declarat de inculpatul B.I.

este fondat, sub aspectul dozării cuantumului acestora, pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare fiind prea aspră față de conduita adoptată în cursul procesului, recunoscând existența faptelor, împrejurările săvârșirii acestora și vinovăția în condițiile descrise prin rechizitoriu, dar și starea de sănătate precară, dovedindu-se că începând cu anul 2007 a fost diagnosticat cu boli cronice grave, în evoluție, între care afecțiuni cardiace și diabet zaharat gradul II, impunându-se tratament medical de specialitate și internări repetate, inclusiv după sesizarea instanței.

Ca urmare, admițându-se calea de atac exercitată, după descontopirea pedepsei rezultante principale, se va dispune modificarea întinderii pedepselor componente stabilite la primul grad de jurisdicție, în sensul reducerii acestora la câte 3 ani închisoare pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, respectiv la 2 ani și 6 luni închisoare pentru aceea prev. de art. 329 alin. (2) C. pen., urmând ca în final conform art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II a și b) C. pen. Pedeapsa de 8 luni închisoare aplicată inculpatei M.N.L., în condițiile art. 320 1 alin. (7) C. proc.

pen., ca întindere este justă, însă suspendarea condiționată a executării acesteia conform art. 81-83 C. pen. contravine criteriilor de individualizare determinate în art. 72 C. pen. Fapta dedusă judecății a fost săvârșită mai înaintea împlinirii termenului de încercare stabilit conform art. 82 C. pen. pentru pedeapsa de un an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 912 din 03 aprilie 2006 a Judecătoriei Ploiești, deci în stare de recidivă postcondamnatorie.

Pe de altă parte, cum a recunoscut și prin declarațiile date aceasta a manifestat perseverență de excepție la încălcarea normelor de conviețuire socială protejate prin dispozițiile art. 328 C. pen., suferind și alte sancțiuni penale și administrative aplicate pentru fapte de același gen, ultima prin ordonanța nr. 1493/P/2007 emisă de Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești și respectiv 2 ani și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării prin sentința penală nr. 2344/2004 pronunțată de aceeași instanță. În plus, din situațiile transmise de organele de poliție ale I.P.J.

Prahova și Inspectoratului de Jandarmi Județean Prahova, rezultă că în cursul anilor 2009 - februarie 2011 aceasta a fost sancționată contravențional conform art. 3 pct. 6 din Legea nr. 61/1991, respectiv comiterea de acte pentru atragerea bărbaților în locuri publice de pe raza municipiului Ploiești și comunei Păulești, în vederea practicării prostituției, numai în perioada 01 ianuarie 2010 - 03 februarie 2011 aplicându-i-se 40 amenzi contravenționale. Or, față de aceste date, dovedindu-se că reintegrarea socială a inculpatei M.N.L. nu se poate realiza în condițiile suspendării executării pedepsei, este cert că protejarea interesului public cât și limitarea impactului negativ produs prin faptele comise impun cu necesitate supunerea acesteia la programe instituționalizate în regim privativ de libertate.

Constatându-se așadar, că sub acest aspect sentința primei instanțe este netemeinică, iar apelul exercitat de unitatea de parchet este fondat, în cadrul controlului jurisdicțional urmează a se înlătura dispozițiile art. 81-83 și art. 71 alin. (5) C. pen. privind suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicată acestei inculpate. Restul dispozițiilor hotărârii atacate privind individualizarea pedepselor aplicate celorlalți trei inculpați se vor menține, apreciindu-se că sunt juste și conforme legii. Astfel, din evaluarea actelor procedurale și mijloacelor de probă administrate în cauză rezultă că pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen., cu executare prin privare de libertate, aplicată inculpatului M.M., este dreaptă, corespunzând întocmai criteriilor de individualizare a pedepselor judiciare în cazul infracțiunilor de proxenetism.

Lipsa antecedentelor penale, recunoașterea vinovăției după trimiterea în judecată, însușirea probelor propuse în acuzare și a situației de fapt descrise prin rechizitoriu, în condițiile art. 320 C. proc. pen. au primit suficientă eficiență juridică, prin dozarea cuantumului pedepsei la limita minimă rezultată prin reducerea cu o treime a aceleia înscrisă sub art. 329 alin. (2) C. pen., care pedepsește atari fapte cu închisoarea de la 3 până la 10 ani și interzicerea exercițiului unor drepturi civile.

În concret, actele materiale reținute în sarcină prezintă gravitate ridicată raportat la comiterea acestora pe o perioadă de circa 2 ani, întreruperea rezoluției infracționale la intervenția poliției judiciare, recrutarea, îndemnul și înlesnirea practicării prostituției de către inculpata P.L.F., tânără în vârstă de 18 ani, profitând de vulnerabilitățile de reintegrare socială prin punerea în libertate de sub autoritatea altei grupării de proxeneți destructurată pe raza municipiului București, aservirea realizându-se prin plasarea în locuința familiei sale și întreținerea unor relații sexuale proprii, având ca urmare nașterea unui copil, abandonat de mamă în maternitate, atitudine ce a impus luarea măsurii plasamentului la un asistent maternal calificat.

Mai este de menționat și faptul că în condițiile expuse, aproape zilnic, tânăra femeie a fost transportată cu autoturismul propriu în zona de influență repartizată de inculpatul B.I., fiind de notorietate în rândul celorlalte victime că practica prostituția în interesul său, sumele de bani realizate fiind investite chiar de la recrutarea acesteia la edificarea unei clădiri aflate în construcție. Aceste circumstanțe unite cu atitudinea procesuală adoptată în cursul urmăririi penale, în sensul refuzului de a contribui în vreun mod pentru stabilirea situației de fapt, contestându-se în mod constant existența faptei și vinovăției, justifică concluzia că chiar aflându-se la primul conflict cu legea penală, nu există temei legal pentru reducerea cuantumului pedepsei stabilite la primul grad de jurisdicție, iar scopul preventiv educativ al acesteia poate fi realizat numai prin executarea efectivă în regim privativ de libertate.

Și pedepsele de câte opt luni închisoare a căror executare s-a suspendat condiționat conform art. 81-82 C. pen., aplicate inculpatelor N.G.S. și B.A. sunt juste deoarece manifestând sinceritate în cursul urmăririi penale au contribuit esențial la finalizarea cercetărilor, stabilirea existenței faptelor și vinovăției celorlalți inculpați trimiși în judecată pentru acțiuni privind traficarea prostituției practicate, inclusiv racolarea lor în acest scop. Nu este de neglijat nici faptul că beneficiile obținute din întreținerea actelor sexuale au profitat aproape exclusiv inculpatului B.I. și celorlalți membri ai structurii "locotenenții acestuia", iar perseverența infracțională poate fi percepută cel puțin în parte ca reprezentând o vulnerabilitate indirectă a dificultăților materiale și de integrare socială pentru obținerea unor venituri licite, cu care se confruntă în prezent economia de piață.

Concluzionând, sentința primei instanțe se apreciază ca fiind nelegală și netemeinică în limitele detaliate în precedente, situație în care conform art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. se vor admite căile de atac exercitate de parchet și inculpatul B.I., desființându-se în parte, în latură penală. Rejudecându-se cauza, pe fond, se va pronunța o nouă hotărâre prin care se va completa încadrarea juridică a faptei stabilită în sarcina inculpatei M.N.L. în sensul reținerii dispozițiilor art. 37 lit. a) C. pen. privind starea de recidivă postcondamnatorie. Totodată, se va proceda la reindividualizarea pedepsele aplicate inculpaților M.N.L. și B.I., în cazul celei dintâi dispunându-se executarea în regim privativ de libertate a pedepsei de 8 luni închisoare iar pentru secundul respectiv reducerea cuantumului acestora, urmând să execute în final conform art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen.

pedeapsa rezultantă cea mai grea de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Ii-a și lit. b) C. pen., în condițiile art. 66 C. pen. Pe de altă parte, pentru considerentele de fapt și de drept pe larg expu