ÎCCJ, Secția I civilă

Încheierea nr. 412/2017

Asupra cererii de față, constată următoarele:

La data de 15 februarie 2017, sub nr. 479/1/2017, a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția I civilă, cererea formulată de petenta SC A. SA privind suspendarea executării Deciziei nr. 1070 din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, până la soluționarea recursului declarat în cauză.

Petenta a arătat că prin respectiva decizie, Curtea de Apel Cluj a admis apelurile declarate de reclamanți și de pârâtă împotriva Sentinței civile nr. 1577 din 30 iunie 2016 a Tribunalului Maramureș, pe care a schimbat-o în parte, în sensul obligării pârâtei la plata unor penalități de întârziere de 0,2% pe zi, raportate la echivalentul în lei al sumelor datorate reclamanților A. și B., începând cu data de 23 martie 2015 și până la executarea efectivă a obligației de plată. A mai obligat pe pârâtă la plata unor penalități de întârziere de 0,2% pe zi, raportate la echivalentul în lei al sumelor datorate reclamantei C. în cazul neîndeplinirii obligației de plată în maxim 10 zi le de la data la care asigurătorului i s-a comunicat hotărârea judecătorească definitivă cu privire la suma de despăgubire pe care este obligat să o plătească. A menținut restul dispozițiilor sentinței atacate. A obligat pe reclamanți, în solidar, la plata în favoarea pârâtei a sumei de 500 lei reprezentând cheltuieli de judecată parțiale în apel.

Petenta a mai arătat că prin cererea de recurs a reliefat doua motive de nelegalitate a deciziei atacate, considerând că acestea constituie argumente solide pentru suspendarea executării deciziei atacate.

A considerat că primul motiv vizează încălcarea normelor de drept material de către instanța de apel prin acordarea penalităților de întârziere începând cu data de 23 martie 2015 către intimații-reclamanți A. și B., dată nesolicitată de către aceștia în niciun moment și, prin urmare, a apreciat că instanța de apel a dat mai mult decât s-a cerut.

A menționat că măsura suspendării executării silite se impune în prezenta cauză, având în vedere suma foarte mare asupra căreia se calculează penalitățile de întârziere acordate, procentul ridicat al acestor penalități de 0,2% pe zi de întârziere, dar mai ales perioada foarte lungă asupra căreia se calculează aceste penalități, incertitudinea care există în ce privește întinderea acestei perioade și, nu în ultimul rând, iminența producerii unui prejudiciu în dauna petentei ca urmare a achitării unor sume de bani asupra cărora există cert un dubiu ce va fi tranșat doar prin soluționarea recursului.

Un al doilea motiv îl reprezintă, în opinia părții, cuantumul nejustificat de mare ai daunelor morale acordate; instanța de apel prezentând în mod voalat criteriile care pot fi avute de magistrat la stabilirea cuantumului, fără a particulariza aceste criterii concret la speța de față.

A învederat că față de aceste motive se poate constata, fără urmă de îndoială, iminența producerii unui prejudiciu în patrimoniul petentei ca urmare a punerii în executare a Deciziei nr. 1070/2016 anterior soluționării căii de atac a recursului.

A mai arătat că este evident faptul că situația expusă este de natură urgentă, iar prin executarea silită se va produce un prejudiciu imediat petentei, care nu poate fi remediat prin soluția dată asupra recursului, intimații putând fi, fără doar și poate, insolvabili la acel moment.

Cererea de suspendare a executării va fi respinsă, ca inadmisibila, în considerarea argumentelor ce succed:

Art. 484 C. proc. civ. reglementează posibilitatea solicitării suspendării executării deciziei până la soluționarea recursului, cu respectarea unor cerințe obligatorii.

Astfel, potrivit dispozițiilor art. 484 alin. (2) C. proc. civ.: "La cererea recurentului formulată în condițiile art. 83 alin. (2) și (3), instanța sesizata cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea hotărârii atacate cu recurs, în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1). Cererea se depune direct la instanța de recurs, alăturându-se o copie certificată de pe cererea de recurs și dovada depunerii cauțiunii prevăzute la art. 719. În cazul în care cererea se face înainte de a ajunge dosarul la instanța de recurs, se va alătura și o copie legalizată de pe dispozitivul hotărârii atacate cu recurs".

Din interpretarea dispozițiilor legale sus-menționate, rezultă că instanța poate dispune suspendarea executării hotărârii atacate în anumite condiții, una dintre acestea fiind obligația achitării cauțiunii de către petentă.

Prin urmare, achitarea cauțiunii reprezintă o condiție obligatorie pentru luarea în discuție a cererii de suspendare a executării hotărârii, neîndeplinirea acesteia de către partea interesată determinând respingerea unei atare cereri.

Or, în cauză, se constată că petenta avea obligația ca odată cu depunerea cererii de suspendare sau, cel mai târziu, până la termenul acordat în vederea soluționării acesteia, să facă dovada achitării cauțiunii în sumă de 9450,91 lei, calculată potrivit, dispozițiilor art. 719 C. proc. civ.

În atare situație, având în vedere că petenta nu a îndeplinit cerința legală și obligatorie a plății cauțiunii, urmează a se respinge, ca inadmisibilă, cererea de suspendare a executării deciziei, constatându-se că aceasta nu îndeplinește cerințele prevăzute expres de dispozițiile procedurale incidente.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca inadmisibilă, cererea formulată de petenta SC A. SA de suspendare a executării Deciziei nr. 1070 din 20 decembrie 2016 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 1 martie 2017.

Procesat de GGC - GV