ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 826/2017

Decizia nr. 826/2017 Asupra cauzei de față, constată următoarele; Prin sentința civilă nr. 2855 din 19 noiembrie 2014, Tribunalul Constanța, secția I civilă, a admis acțiunea reclamantului A., în contradictoriu cu pârâtul Statul Român, prin B. prin CN C. SA, prin D. Constanța, a anulat, în parte, Hotărârea nr. 13 din 28 mai 2012, în ceea ce privește cuantumul despăgubirilor, pârâtul a fost obligat la plata către reclamant a sumei de 5.025 lei, reprezentând despăgubiri pentru terenul expropriat în suprafață de 3.020 mp, situat în Medgidia, județul Constanța, și a sumei de 3.820 lei cu titlu de cheltuieli de judecată. În esență, s-a reținut că prin Hotărârea nr. 13 din 28 mai 2012 a fost stabilită la 1.479 lei despăgubirea cuvenită reclamantului pentru exproprierea terenului în suprafață de 3.020 mp, efectuată în scopul executării lucrării de utilitate publică Autostrada București-Constanța, tronsonul 6, Cernavodă-Constanța.

Prin expertiza judiciară administrată conform dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1994, cu opinia majoritară a experților E. și F., s-a stabilit că valoarea de piață a imobilului expropriat este de 1,73 lei/mp, valoarea terenului expropriat fiind de 5.025 lei. În ceea ce privește prima componentă a despăgubirii - „valoarea reală” a bunului expropriat - aceasta este determinată de prețul cu care se vând imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială, la data întocmirii raportului de evaluare. Instanța de fond a apreciat că se impune validarea raportului de expertiză întocmit de către experții F. și E. cât privește valoarea reală a terenului expropriat, cu înlăturarea concluziilor expertului G., având în vedere datele luate ca și element de calcul, rezultate din tranzacții imobiliare anterioare întocmirii raportului de expertiză.

În ceea ce privește cea de a doua componentă a despăgubirii - prejudiciul cauzat proprietarului - instanța de fond a reținut caracterul nefondat al acestei solicitări. Prejudiciul impus a fi acoperit în cazul unei exproprieri - pentru ca această sarcină să nu devină excesivă prin lipsa echilibrului între interesele generale ale comunității și cele private ale proprietarului deposedat - se referă la pierderea unor beneficii economice certe de care acesta nu se mai poate bucura - care au caracter previzibil și pot fi dovedite prin situații economico-financiare, fiscale/concrete anterioare, sens în care este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (Cauza Lallement C. Franței, 2002). Instanța a apreciat astfel că acest prejudiciu nu are un caracter cert, pentru a putea fi acoperit de către pârât.

Prin Decizia civilă nr. 134/C din data de 7 noiembrie 2016, Curtea de Apel Constanța, secția I civilă, a admis apelul pârâtului, a schimbat în parte sentința, în sensul că l-a obligat pe pârât la plata sumei de 1.782 lei, cu titlu de despăgubiri pentru terenul expropriat, a compensat onorariile de expert, a obligat pârâtul la 900 lei, cheltuieli de judecată, conform art. 276 C. proc. civ., a menținut anularea deciziei de expropriere.

În esență, s-a dat eficiență celor două decizii ale Curții Constituționale - Decizia nr. 12/2015 și Decizia nr. 380 din 26 mai 2015 a Curții Constituționale; în raport de acestea s-a concluzionat că aplicarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, respectiv sintagma "la data întocmirii raportului de expertiză", generează o situație juridică ce se abate de la finalitatea anterior referită, în sensul că expertiza judiciară dispusă nu reflectă valoarea bunului de la momentul contemporan realizării transferului dreptului, ci o valoare de la un moment ulterior care nu este cert; în consecință, despăgubirea stabilită prin raportare la momentul întocmirii raportului de expertiză, adică în cursul procesului, nu este "dreaptă" (nu are un caracter just) deoarece cuantumul ei nu este contemporan momentului transferului dreptului de proprietate, soluție de principiu cu valoare constituțională.

Curtea a avut în vedere că în cadrul evaluării administrative efectuate de către expropriator, pentru terenul de 3.020 mp a fost stabilită o valoare de circulație de 1.287 lei, ca valoare estimată conform grilei notarilor publici. Experții desemnați în cauză au fost îndrumați să ia în calcul datele de evaluare comparativă reieșite din adresa din 30 iulie 2013 a Primăriei Mun. Medgidia și care a certificat contractele de vânzare încheiate pentru terenuri extravilane din raza administrativă a Mun. Medgidia în anul 2011. Expertiza H., I. și G., depusă la termenul din 27 iunie 2016, a luat în considerare două comparabile regăsite în cadrul listei acestor tranzacții, pozițiile 7 și 22 din tabelul tranzacțiilor efectuate în extravilan Medgidia (localitatea Valea Dacilor).

Baza de evaluare avută în vedere au reprezentat-o Standardele Internaționale de Evaluare a proprietății imobiliare, adoptate de Anevar - IVS Cadrul general (ediția 2011). Aplicând aceste criterii și raportând elementele configurative ale terenului de evaluat la cele ale imobilelor de comparație, doamnele H. și I. au calculat o valoare de despăgubire pentru suprafața de 3.020 mp în cursul lunii mai 2011 de 1.450 lei (0,48 lei/mp). Această evaluare a determinat o despăgubire mai mică decât cea acordată de însuși expropriatorul, de 1.479 lei. Expertul G. și-a exprimat propria opinie evaluatorie în baza acelorași tranzacții relevate prin adresa autorității locale, determinând valoarea de circulație a imobilului în litigiu la 1.782 lei (0,59 lei/mp), expertul judiciar abordând însă metoda comparației directe din perspectiva mai multor comparabile.

Expertiza G. a ales în final comparabila 1, ca având cea mai mică corecție brută, această abordare conducând la stabilirea prețului unitar de 0,59 lei și la valoarea de 1.782 lei pentru terenul expropriat. Instanța de apel a constatat că dintre cele două puncte de vedere astfel formulate, expertiza G. cuprinde un fundament mult mai adecvat în soluționarea cauzei, întrucât, spre deosebire de lucrarea experților cu opinie majoritară, a luat în calcul un număr dublu de comparabile, a plasat marja comparativă între prețuri de tranzacționare cuprinse între 0,40 lei/mp și 0,75 lei/mp (marja uzitată de experții I. și H. fiind mai mică, între 0,44 lei/mp și 0,85 lei/mp), iar corecțiile brute totale s-au situat în acest caz la 0,03 la comparabila aleasă, în timp ce comparabila aleasă de expertiza I.-H.

a avut o corecție totală brută de 0,04. Instanța de apel a avut în vedere și prevederile art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994 potrivit cu care, primind rezultatul expertizei judiciare, instanța îl vor compara cu oferta expropriatorului, despăgubirea astfel acordată neputând fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.

Curtea a înlăturat ca neavenit raportul de expertiză depus la termenul din 28 septembrie 2015 de către corpul de experți E.-F.-G., în ale cărui concluzii s-a indicat refuzul luării în considerare a datelor efectiv consemnate în adresa primăriei, cu argumentul că aceste tranzacții ar insera prețuri minimale impuse de grila notarilor publici, precum și din cauza adoptării de experți a unei metode inedite de determinare a valorii de circulație, fără acoperire în Standardele Internaționale de Evaluare (respectiv, prin efectuarea unei medii aritmetice a prețurilor de înstrăinare, raportate la nr. tranzacțiilor.

Constatând că, din ansamblul probatoriilor administrate, se pot valorifica, în condițiile legii, doar datele expertizei prezentate de expertul desemnat de către expropriator, G., la 30 mai 2016, s-a reținut că apelul pârâtului este întemeiat, reformarea hotărârii de primă instanță urmând a fi realizată însă în parte, în sensul stabilirii în favoarea reclamantului a unei valori a despăgubirii (valoarea de circulație a imobilului expropriat) de 1.782 lei.

Împotriva Deciziei civile nr. 134/C din data de 7 noiembrie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă, a formulat cerere de recurs pârâtul CN C. SA, reprezentat de D. Constanța, prin care a criticat-o pentru nelegalitate sub următoarele aspecte: Pentru a pronunța decizia atacată, instanța de apel a validat punctul de vedere formulat de expert G. la raportul de expertiza din 28 septembrie 2015, întocmit de experții E. și F., raport care a fost anulat de instanța de apel prin încheierea din data de 07 martie 2016, când instanța a dispus efectuarea unui nou raport de expertiza pentru stabilirea valorii de circulație a terenului expropriat, considerând ca valoarea stabilita de expert G., în cuantum de 1.782 lei (0,59 lei/mp), este cea care reprezintă valoarea reală a terenului expropriat.

Instanța de apel a pronunțat soluția recurată cu aplicarea greșită a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994 - astfel, prin încheierea de ședința din 08 iunie 2015, instanța de apel a dispus reevaluarea expertizei efectuate în procesul pendinte, lucrarea de specialitate urmând sa fie întocmită de comisia de experți compusă din exp. E., desemnat de instanța, exp. F., din partea reclamantului și exp. G., din partea paratului. Prin încheierea de ședința din data de 07 martie 2016, Curtea de Apel Constanța a încuviințat cererea privind efectuarea unui nou raport de expertiza pentru stabilirea valorii de circulație, la momentul exproprierii, a imobilului expropriat. Instanța a dispus, practic, întocmirea a doua lucrări: prima lucrare urma a fi întocmita de expertul desemnat de instanța, împreuna cu expertul desemnat de reclamant, cea de-a doua de către expertul desemnat de recurentă.

La termenul de judecata din data de 30 mai 2016, exp. G. a depus în instanța lucrarea intitulata „Răspuns la obiecțiuni referitoare la „punct de vedere separat" prin care a stabilit ca valoarea de circulație a parcelei expropriate este de 1.782 lei. Ulterior, la termenul de judecata din data de 27 iunie 2016, expert H. și exp I. au depus lucrarea intitulata „Raport de expertiza tehnica judiciara imobiliara", prin care au stabilit ca valoarea de circulație a parcelei expropriate este de 1.450 lei. Atâta timp cat instanța a dispus efectuarea expertizei cu încălcarea art. 25 din Legea nr. 33/1994, ambele lucrări efectuate sunt lovite de nulitate. Mai mult decât atât, lucrarea exp. G. este lovită de nulitate și prin prisma faptului ca raportul de expertiza întocmit de expert ing.

E. și F. a fost anulat prin încheierea din data de 07 martie 2016, odată cu dispunerea efectuării unei noi expertize. Expertiza tehnică judiciară a fost efectuată astfel cu încălcarea art. 25 din Legea nr. 33/1994, fapt ce atrage, pe cale de consecința, nulitatea ambelor lucrări și implicit refacerea expertizei tehnice judiciare imobiliare pentru stabilirea valorii de piața a imobilului expropriat. Instanța de apel a pronunțat soluția recurată cu interpretarea eronată a dispozițiilor art. 27 alin. (1) și (2) din Legea nr. 33/1994, potrivit cărora primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți, iar despăgubirea acordata de instanța nu va putea fi mai mica decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată.

Din interpretarea textelor legale susmenționate, reiese faptul ca despăgubirea acordata de instanța nu poate fi mai mica decât cea acordata de expropriator, însa acest aspect nu este de natura sa înlăture expertiza efectuata de experții cu opinie majoritara H. și I. Doar pentru faptul ca valoarea despăgubirii determinata de aceștia de 1.450 lei este mai mica decât cea acordata de expropriator și sa valideze punctul de vedere al exp. G., doar pentru faptul ca valoarea stabilita de acesta este mai mare decât cea acordata de expropriator. În astfel de situații, când valoarea rezultata în urma efectuării expertizei este mai mica decât cea acordata de expropriator, art. 27 din Legea nr. 33/1994 nu împiedica validarea raportului de expertiza, instanța putându-l valorifica cu consecința respingerii acțiunii.

S-a susținut totodată că decizia recurată cuprinde motive contradictorii. Astfel, deși instanța de apel, în considerentele deciziei recurate, a reținut faptul că cele două lucrări de specialitate au rămas în limitele normelor legale în domeniu, la pag. 9, retine ca „din ansamblul probatoriilor administrate se pot valorifica, în condițiile legii, doar datele expertizei prezentate de expertul desemnat de expropriator, dl G." Singurul considerent pentru care instanța a validat punctul de vedere formulat de exp.

G. este faptul că acesta cuprinde un fundament mult mai adecvat în soluționarea cauzei, întrucât, spre deosebire de lucrarea experților cu opinie majoritară, a luat în calcul un număr dublu de comparabile, a plasat marja comparativa între prețuri de tranzacționare cuprinse între 0,40 lei/mp și 0,75 lei/mp (marja uzitata de experții I. și H. fiind mai mică, între 0,44 lei/mp și 0,85 lei/mp), iar corecțiile brute totale s-au situat în acest caz la 0,03 la comparabilă aleasă, în timp ce comparabilă aleasă de expertiza I.-H. a avut o corecție totală brută de 0,04.

Atâta vreme cat ambele lucrări au fost reținute ca fiind întocmite cu respectarea prevederilor legale, coroborat cu faptul ca experții cu opinie majoritara au folosit un număr mai mic de comparabile raportat la numărul de comparabile folosite de dl. exp G. în punctul de vedere separat nu reprezintă o încălcare a legii, în mod eronat instanța de apel a reținut că din ansamblul probatoriilor administrate se pot valorifica, în condițiile legii, doar datele expertizei prezentate de expertul desemnat de către expropriator, dl. G., la 30 mai 2016. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 304 pct. 9, art. 312 alin. (3), art. 314 și art. 274 din V.C.P.C. Recursul este nefondat.

Instanța de apel a analizat corect criticile de nelegalitate și de netemeinicie din perspectiva dispozițiilor art. 26 din Legea nr. 33/1999, aplicabile în speță conform dispozițiilor Legii nr. 255/2010, conform cărora „despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului și din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptățite. La calcularea cuantumului despăgubirii, experții, precum și instanța de judecată, vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ-teritorială la data întocmirii raportului de expertiză, precum și de daunele aduse proprietarului, sau după caz, altor persoane îndreptățite, luând în considerare și dovezile prezentate de aceștia”.

S-a reținut totodată corect că Decizia nr. 12/2015 a Curții Constituționale, publicată în M. Of. Partea I nr. 152 din 03 martie 2015, a generat o nouă viziune asupra evaluării despăgubirii datorate celui expropriat, afirmând că data preluării bunului în această modalitate prevăzută de lege de la proprietarul expropriat este cea care trebuie să stea la baza evaluării. Nici un alt moment ulterior nu va asigura echilibrul juridic necesar între măsurile dispuse conform actului de expropriere (transferul dreptului de proprietate și plata despăgubirii), chestiune care trebuie avută în vedere atât în procedura administrativă, dar și în eventualele proceduri judiciare generate de nemulțumirea celui expropriat.

În egală măsură, s-a avut în vedere Decizia nr. 380 din 26 mai 2015 a Curții Constituționale, de admitere a excepției de neconstituționalitate și de constatare a neconstituționalității prevederilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes național, județean și local, raportate la sintagma "la data întocmirii raportului de expertiză" cuprinsă în dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică - Curtea constată că valoarea bunului expropriat nu poate fi alta decât cea stabilită la momentul contemporan realizării transferului dreptului, finalitate urmărită atât prin Legea nr. 33/1994, cât și prin jurisprudența Curții Constituționale.

În acest context normativ, instanța de apel a validat punctul de vedere formulat de expertul G., respectiv în considerarea unei aprecieri asupra situației de fapt - instanța de apel a constatat că dintre cele două puncte de vedere, expertiza G. cuprinde un fundament mai adecvat în soluționarea cauzei, întrucât a luat în calcul un număr dublu de comparabile; a plasat marja comparativă între prețuri de tranzacționare cuprinse între 0,40 lei/mp și 0,75 lei/mp, iar corecțiile brute totale s-au situat în acest caz la 0,03 la comparabila aleasă, în timp ce comparabila aleasă de expertiza I.-H. a avut o corecție totală brută de 0,04.

Lucrarea expertului G. nu poate fi considerată ca fiind lovită de nulitate, întrucât prin încheierea de ședință din data de 07 martie 2016 doar s-a dispus efectuarea unei noi expertize tehnice de specialitate, fără nici o analiză a celei sau celor deja existente la dosarul cauzei, regimul juridic de drept comun al nulităților neîngăduind concluzia că nulitatea unui act, indiferent de natura acestuia, ar putea fi dedusă din succesiunea cererilor sau actelor de procedură întocmite într-o cauză civilă, așadar cu caracter implicit. Expertiza tehnică judiciară nu a fost efectuată cu încălcarea art. 25 din Legea nr. 33/1994, întrucât așa cum rezultă din încheierea de ședința din 08 iunie 2015, instanța de apel a dispus ca lucrarea de specialitate sa fie întocmită de comisia de experți compusă din expert E., desemnat de instanța, expert F., din partea reclamantului și exp.

G., din partea paratului. Prin încheierea de ședința din data de 07 martie 2016, Curtea de Apel Constanta a încuviințat cererea privind efectuarea unui nou raport de expertiza pentru stabilirea valorii de circulație, la momentul exproprierii, a imobilului expropriat. Împrejurarea că experții desemnați în comisie și-au susținut prin considerente proprii punctele de vedere - expertul G. stabilind valoarea de circulație a parcelei expropriate la suma de 1.782 lei, în timp ce experții H. și I. au stabilit ca valoarea de circulație a parcelei expropriate este de 1.450 lei - nu poate fi privită ca o nesocotire a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 33/1994, și nici ca un motiv de nulitate al lucrărilor de specialitate, întrucât legea obligă la constituirea comisiei, nu și la similaritatea concluziilor experților.

Instanța de apel nu a pronunțat decizia recurată cu nesocotirea dispozițiilor art. 27 din Legea nr. 33/1994 - (1) primind rezultatul expertizei, instanța îl va compara cu oferta și cu pretențiile formulate de părți și va hotărî; (2) Despăgubirea acordată de către instanță nu va putea fi mai mică decât cea oferită de expropriator și nici mai mare decât cea solicitată de expropriat sau de altă persoană interesată - întrucât din expunerea de motive a deciziei a rezultat că instanța a procedat întocmai, nevalidând valoarea mai mică a despăgubirii, punctul de vedere al expertului G. fiind conform exigenței legiuitorului.

Nu i se poate imputa instanței că nu a procedat la respingerea acțiunii într-o astfel de situație, întrucât circumstanțele probatorii i-au permis instanței să ajungă la soluția acordării valorii bunului expropriat de la momentul contemporan realizării transferului dreptului, finalitate urmărită atât prin Legea nr. 33/1994, cât și prin jurisprudența Curții Constituționale. Decizia recurată nu cuprinde motive contradictorii, întrucât considerentele relevate în cuprinsul cererii de recurs în privința acestui motiv de recurs fac dovada unui raționament juridic complex, fundamentat pe aprecierea materialului probator administrat în cauză - înscrisuri și opinia unui expert tehnic de specialitate - fără nici un element concret ;i pertinent de contradictorialitate.

Pentru toate aceste considerente de fapt și de drept, Înalta Curte de Casație și Justiție, în conformitate cu dispozițiile art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca nefondat, recursul formulat de pârâtul CN C. SA reprezentat de D. Constanța împotriva Deciziei nr. 134/C din data de 7 noiembrie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția I civilă. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 mai 2017.