ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4236/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4236/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursului de față În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele Prin Încheierea de ședință din data de 16 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în Dosarul nr. 9384/2/2012, a fost admisă în parte propunerea formulată de Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism - Structura Centrală. S-a dispus arestarea preventivă a inculpaților M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M., pe o perioadă de 29 de zile de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă. A fost respinsă propunerea de arestare preventivă a inculpaților B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L.
și P.D.C. Conform art. 149 1 alin. (12) rap. la art. 146 alin. (11 1 ) C. proc. pen., cu referire la art. 145 1 C. proc. pen., a fost luată față de inculpații B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, de la data de 16 decembrie 2012 până la data de 14 ianuarie 2013 inclusiv. Conform art. 145 1 rap. la art. 145 alin. (1 1 ) și alin. (1 2 ) C. proc.
pen., pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpaților le-a fost impus să respecte următoarele obligații: a) să se prezinte la organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați; b) să se prezinte la organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați; c) să nu își schimbe locuința fără încuviințarea instanței; d) să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme; e) să nu se apropie de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori din cauză și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia, cu excepția rudelor până la gradul II. Conform art. 145 alin. (2 2 ) C. proc.
pen., a fost atrasă atenția fiecărui inculpat că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura arestării preventive. Din analiza probelor administrate în dosarul penal cu numărul de mai sus, s-a stabilit următoarea stare de fapt: Din actele premergătoare a rezultat că începând cu anul 2008, inculpații V.C. și S.T., cunoscuți ca oameni de afaceri ce activau în diferite domenii comerciale, împreună cu funcționarii bancari inculpatul M.A. - director general la B. - Grup Unirea și inculpatul N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți, au inițiat/constituit o grupare infracțională care a avut drept unic scop, obținerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituției bancare B. SA - România, sub forma obținerii de credite bancare în condiții ilegale.
În fapt, membrii grupului infracțional organizat au acționat în mod concertat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar desfășurând activități specifice pregătirii și profesiei fiecăruia dintre aceștia, în vederea implementării unui sistem de fraudare cu desfășurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat și controlat activitatea mai multor persoane din mediul comercial și funcționari din cadrul instituției bancare, care au acționat în cunoștință de cauză, pe paliere diferite, la dispoziția inițiatorilor grupului organizat, în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate. Scopul constituirii grupului infracțional organizat a fost acela de a obține importante beneficii financiare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni economice cu consecințe deosebit de grave în dauna instituțiilor bancare și ale statului, reprezentat de F.N.G.C.I.M.M.
Fraudarea instituției bancare a fost posibilă și s-a realizat datorită puterii decizionale pe care o aveau doi dintre liderii grupării infracționale în cadrul celor două grupuri din subordinea B. SA, respectiv inc. M.A. în calitate de director general al B. - Grup Unirea și inc. N.A. în calitate de director comercial al B. - Grup Dorobanți, calitate în care cei doi au coordonat întreaga activitate infracțională din interiorul instituției pe care o conduceau. La această activitate de fraudare s-a alăturat și un alt reprezentant al instituției bancare ce făcea parte din comitetul de aprobare a creditului din centrala B. - România, care a permis ca prin activitatea sa de "sfătuitor" al președintelui B. SA să-l informeze doar parțial pe acesta cu privire la un credit nelegal ce urma să fie acordat.
În acest fel, în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, un număr de 34 societăți comerciale au făcut obiectul unor creditări ilegale, inculpatul M.A. și inculpatul N.A., în calitățile deținute, au coordonat strict procedurile de selecție a firmelor ce urmau să realizeze activitatea infracțională, procedurile de avizare pentru risc, de aprobare a creditelor la nivelul comitetului din cadrul grupului sau de însușire a situației acestora în condițiile asumării responsabilității pentru corectitudinea și autenticitatea datelor prezentate și propunerea aprobării lor la nivelul comitetului de aprobare din Centrala B., potrivit competențelor privind aprobarea angajamentelor.
Cei doi au implementat la nivelul instituțiilor bancare a căror activitate o coordonau de pe pozițiile manageriale deținute, un mod de lucru prin care au determinat mai mulți funcționari subordonați ierarhic să încalce în mod repetat prevederile legale și normele bancare în vigoare cu privire la activitatea de acordare și prelungire a unor credite.
Sistemul implementat și întreținut de aceștia menit a frauda banca și a le permite să-și însușească nelegal sumele de bani astfel obținute, în participație cu ceilalți membri ai grupului, pentru impunerea căruia și-au folosit întreaga expertiză în domeniu, dar mai ales puterea de decizie conferită de poziția pe care erau încadrați, consta în creditarea succesivă a unor societăți, mare parte neeligibile, în condițiile în care erau constituite garanții supraevaluate reprezentând proprietăți imobiliare, îndeosebi terenuri și garantarea Fondului de Garantare a Creditelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii (F.N.G.C.I.M.M.), care, pe principiul consacrat drept suveică, utilizau o parte din banii obținuți pentru a plăti dobânzi exigibile și în unele situații chiar pentru a rambursa parte din creditele scadente obținute anterior de alte firme controlate de grupul infracțional, evitând trecerea simultană la categoria neperformante a tuturor creditelor, și în acest fel generarea de suspiciuni privind existența fraudei bancare.
Pentru realizarea scopul infracțional, în condiții de păstrare a confidențialității inculpatul M.A. a racolat ca membru al grupării infracționale pe consilierul de clientelă, inculpata P.C., persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relații al inculpatului V.C. și care executa întocmai dispozițiile date de către cei doi. Prin intermediul inculpatei P.C. se promovau în vederea creditării la B. - Grup Unirea, societățile pe care inculpatul V.C. le controla prin persoane interpuse, firme care nu erau eligibile a obține credite bancare și pentru care nu se efectuau verificările în condiții de rigurozitate cerute de normele interne ale băncii, sens în care inculpata P.C. și inculpatul M.A.
au cunoscut în permanență că aceste societăți fac parte dintr-un grup de firme și ar fi trebuit tratate ca atare, date fiind normele de supraveghere prudențială ale B.N.R. cu privire la activitatea de "custemer due diligence" pe care banca trebuia să le implementeze și să le respecte. Totodată, inculpata P.C. se asigura că documentele primite de la membrii grupului nu își urmau circuitul firesc în bancă în sensul că cererile de înregistrare nu erau datate, semnate corespunzător, pentru a nu se putea verifica ordinea întocmirii și cronologia primirii documentelor.
Pentru a putea gestiona corespunzător activitatea zecilor de societăți care erau prezentate la bancă în vederea creditării sau care erau folosite pentru crearea de circuite financiare și comerciale reale sau fictive cu aparență de legalitate, în scopul realizării transferului banilor obținuți din credite și al retragerii lor în numerar ori al creditării conturilor unor societăți din țară sau din Bulgaria în vederea stratificării lor, V.C. beneficia de serviciile S.T., persoană responsabilă îndeosebi cu partea de întocmire a documentațiilor, în special așa-numitele planuri de afaceri și evaluarea garanțiilor în condiții de supraevaluare, precum și ale inculpatului R.C., persoană care coordona diferiți interpuși ce acționau pentru identificarea de bunuri ce urmau a fi aduse în garanție și persoane care să fie interpuși drept reprezentanți legali, respectiv inculpatul S.A., care era responsabil cu retragerea în numerar a banilor la dispoziția coordonatorilor.
Datorită perpetuării modului de lucru impus de inculpatul M.A. și inculpatul N.A. în cadrul celor două grupuri ale B. - Unirea și Dorobanți - s-a ajuns în situația în care mare parte dintre cei care aprobau sau propuneau spre aprobare creditele să aibă cunoștință despre faptul că societățile cărora le sunt aprobate creditele sunt coordonate de aceleași persoane, deși acestea nu apăreau ca deținătoare ale unor calități oficiale în aceste societăți. Totodată, cei doi inculpați, menționați mai sus, profitând de pozițiile de decizie deținute în cele două sucursale B., au impus cu privire la aceste credite acordate nelegal, ca garanțiile imobiliare aduse de ceilalți membri ai grupării să fie supraevaluate, deși era de notorietate faptul că piața imobiliară se afla în declin datorită crizei economice care a afectat toate domeniile de activitate în mod special cel imobiliar.
Cu toate acestea inculpații P.C., D.C. și alți consilieri de clientelă au semnat contracte de ipotecă în calitate de reprezentanți al B. - Grup Unirea și al B. Grup Dorobanți și au luat la cunoștință faptul că aceste garanții sunt constituite nu prin adevăratul proprietar al bunului imobil, ci prin mandatari ai acestora, în multe situații fiind vorba de persoane care apar în situații frecvente, în relație cu banca în calitate de asociat/administrator/garant ipotecar/mandatar ai garanților ipotecari, precum M.C.I., S.D., R.T., R.M. și alții, în marea lor majoritate persoane cu o situație materială precară și lipsite de instruire. Terenurile aduse în garanție erau identificate de către executanți ai inculpatului R.C.
în special, printre aceștia cel mai activ dovedindu-se a fi P.A., care identifica proprietarii, îi îndruma pentru încheierea actelor notariale la notarii P.D.C., R.J. și A.L.L., unde în loc să se încheie contracte de vânzare-cumpărare conform interesului vânzătorilor, îi determina să încheie antecontracte de vânzare, dar cu plata integrală a bunului, și două procuri, una prin care promitentul cumpărător era împuternicit să reprezinte proprietarul în vederea vânzării ulterioare și alta prin care era împuternicit să ipotecheze terenul la bancă în vederea obținerii unor credite.
Procedura respectivă a fost aleasă ca mod de lucru de membrii grupului infracțional pentru a se putea realiza evaluarea terenurilor aduse în garanție la prețuri mult supraevaluate, întrucât prețurile de vânzare la data încheierii antecontractelor erau cele reale și se situau mult sub nivelul la care ele erau evaluate prin rapoartele de evaluare, iar prin această modalitate antecontractele cu prețul real mult mai mic nu mai ajungeau la dosarul de creditare și în marea majoritate a cazurilor nici adevărații proprietari nu semnau contractul de credit ca garanți ipotecari în nume propriu intrând în contact direct cu banca, ci prin mandatari, membri ai grupului infracțional, evitând în acest fel o eventuală suspiciune de deconspirare a situației reale.
Notarii P.D.C., R.J. și A.L.L. au încheiat și autentificat contracte de vânzare-cumpărare ce aveau ca obiect terenuri arabile cu un anumit preț și în aceeași zi, respectiv la un interval de câteva zile, au încheiat contracte de ipotecă în favoarea B.-ului ce priveau aceleași terenuri, dar la valori cu mult mai mari decât cele pentru care încheiase contractele de vânzare-cumpărare, situație în care cumpărătorul și garantul ipotecar au fost aceeași persoană. Totodată, gestionarea dosarelor în vederea creditării evidenția faptul că în marea lor majoritate societățile erau firme care nu aveau istoric în relație cu B. și care aveau reprezentanți legali care dobândiseră calitatea de asociat/administrator cu puțin timp înainte de obținerea creditării și care în mare parte apăreau cu diferite calități în mai multe situații de creditare.
Examinând propunerea formulată de parchet, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 143 cu referire la art. 68 1 C. proc. pen. întrucât din actul material probator rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați. Curtea a reținut că în speță sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. b) C. proc. pen. în ceea ce-i privește pe inculpații M.A. și N.M.A., reținând că din probele administrate rezultă că cei doi au ascuns mijloace de probă importante, refuzând să le pună la dispoziția organului de urmărire penală, iar ulterior, cu ocazia perchezițiilor efectuate la cele două sedii ale B. unde inculpații își desfășurau activitatea, au fost găsite dosarele de creditare pentru firmele controlate de grupul infracțional.
Totodată, s-a reținut că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen. Astfel, instanța a reținut că potrivit art. 136 alin. (8) C. proc. pen., la alegerea măsurii trebuie avute în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social al infracțiunii, iar pe de altă parte starea de sănătate, vârsta, antecedentele și alte situații privind persoana față de care se ia măsura. Din această perspectivă, instanța a ținut cont pentru fiecare inculpat în parte, de întinderea activității infracționale și contribuția la producerea prejudiciilor, de reacția opiniei publice față de comiterea unor fapte de o asemenea gravitate, de riscul de a continua activitatea infracțională, precum și datele ce caracterizează persoana inculpaților, respectiv vârstă, antecedente penale, situația familială și de atitudinea manifestată în cursul procesului penal.
În ce privește durata de timp ce a trecut de la data comiterii faptelor, s-a apreciat că nu are o valoare de diminuare a pericolului pentru ordinea publică, având în vedere că ancheta a demarat ca urmare a denunțurilor formulate de către numiții N.V. și inculpatul S.N. în anul 2011, respectiv 2012, iar B. a formulat plângere penală la care a atașat raportul de audit în anul 2012. Din această perspectivă, în ce-i privește pe M.A. și N.M.A., având în vedere amploarea activității infracționale, poziția pe care au ocupat-o în B., faptul că s-au folosit de funcția pe care o dețineau, având în vedere legătura cu ceilalți membri ai grupării, contribuția determinantă la producerea prejudiciului, faptul că au urmărit obținerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din contractele de creditare, s-a apreciat că fapta prezintă o gravitate deosebită astfel încât lăsarea în libertate a acestora este de natură să creeze o reacție socială negativă.
Pe de altă parte, modalitatea în care inculpații au acționat - în disprețul normelor ce reglementează activitatea bancară și prin influențarea factorilor de decizie de la nivelul conducerii B., pune în evidență și riscul reluării activității infracționale. Cu privire la inculpatul S.A., s-a avut în vedere poziția importantă pe care a ocupat-o în grupul infracțional, numărul mare al actelor materiale, contribuția importantă la producerea prejudiciului, ceea ce conturează existența pericolului pentru ordinea publică, inclusiv prin riscul reluării activității infracționale, având în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior inclusiv pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
Din aceste motive, s-a apreciat că atitudinea de recunoaștere manifestată de inculpat nu are un caracter preponderent față de celelalte aspecte mai sus menționate, pentru a putea justifica lăsarea sa în libertate. Referitor la inculpata P.C.M., instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor, evidențiată de numărul mare al actelor materiale, de relația strânsă cu liderii grupului infracțional M.A. și V.C., de contribuția la producerea prejudiciului, dar și de faptul că inculpata s-a folosit de poziția pe care o avea în bancă, așa încât, și pentru considerente ce țin de rezonanța socială negativă a unor asemenea fapte de prejudiciere a unei unități bancare chiar de către angajații acesteia, se apreciază că scopul prevăzut de art. 136 C. proc.
pen. nu se poate realiza, cel puțin la acest moment, prin lăsarea în libertate a inculpatei. Referitor la inculpata B.E., se reține că deși există indicii privind comiterea a numeroase acte materiale și, pe cale de consecință, se reține o contribuție importantă la producerea prejudiciului, din probele administrate nu a rezultat că aceasta a intrat în posesia unor sume de bani din cele ce făceau obiectul creditării sau că a condiționat nerespectarea procedurilor bancare de obținerea unor foloase materiale. În ce-l privește pe inculpatul G.O., fără a minimaliza gravitatea faptei ce decurge din importanța contribuției acestui inculpat la obținerea ilegală a creditelor, ca și evaluator imobiliar, instanța nu a putut omite datele ce caracterizează persoana inculpatului, care pun în evidență lipsa unui pericol concret pentru ordinea publică, fiind vorba despre lipsa antecedentelor penale și atitudinea de recunoaștere și de asumare a faptelor comise.
Referitor la inculpatul S.N., s-a reținut că din punct de vedere al circumstanțelor reale, s-a situat pe o poziție în cadrul grupului, similară cu aceea a inculpatului S.A., dar spre deosebire de acesta din urmă, contribuția inculpatului S.N. este mai redusă, acesta comițând mai puține acte materiale. În mod determinant, pentru conturarea concluziei lipsei de oportunitate a arestării preventive a inculpatului S.N., instanța a avut în vedere atitudinea manifestată de acesta și dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, constând nu doar în recunoașterea faptelor, ci și în formularea unor denunțuri și punerea la dispoziție a unor înscrisuri.
Referitor la inculpatul C.I., instanța a reținut că în ciuda relației de rudenie pe care acesta o are cu unul din liderii grupului, fiind frate cu C.V., nu există indicii privind desfășurarea unei activități infracționale de o amploare deosebită, din probele administrate rezultând o implicare mai redusă a acestuia, reținându-se în sarcina sa comiterea a 6 acte materiale. Pe de altă parte, se constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este în vârstă de 51 de ani și s-a prezentat de la prima chemare a organului de urmărire penală, toate aceste aspecte punând în evidență lipsa unui pericol concret pentru ordinea publică. De asemenea, în ce-l privește pe inculpatul B.D., comiterea unui singur act material, lipsa antecedentelor penale și vârsta de 57 ani conduc la concluzia că scopul prevăzut de art. 136 C. proc.
pen. se poate realiza și fără privarea sa de libertate. În mod similar, se apreciază că nu este necesară nici privarea de libertate a inculpatei B.V.J., cercetată în legătură cu o singură faptă, fiind în vârstă de 62 ani, fără antecedente penale și cu probleme de sănătate, astfel cum rezultă din actele medicale depuse la dosarul instanței. În ce-l privește pe inculpatul L.M., s-a constatat că este cercetat în legătură cu comiterea unei singure fapte. Referitor la inculpata A.L.L., s-a constatat că datorită specificului acțiunilor pe care le-a comis, a sprijinit în mod substanțial obținerea ilegală a creditelor, însă în sarcina sa se reține comiterea a 6 acte materiale, ceea ce evidențiază o contribuție mai redusă la producerea prejudiciului.
În plus, inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale și, așa cum rezultă din actele în circumstanțiere depuse la dosar, este caracterizată favorabil de Camera Notarilor Publici și de către colegi, este căsătorită, are doi copii minori și probleme de sănătate, toate aceste împrejurări punând în evidență faptul că pentru buna desfășurare a procesului penal nu este necesară privarea de libertate a inculpatei. În mod similar, pentru inculpata P.D.C., s-a reținut că este cercetată doar pentru trei acte materiale și nu este cunoscută cu antecedente penale. În mod special, în ceea ce o privește, instanța a avut în vedere situația familială deosebită, respectiv că are un copil în vârstă de 14 ani cu dizabilități, dificultăți majore de integrare socială și școlară, care necesită supraveghere și reclamă prezența mamei.
Pentru toate aceste considerente, cu privire la cei 9 inculpați mai sus menționați, s-a apreciat în condițiile existenței unor indicii temeinice privind comiterea faptelor, că se impune luarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, cu stabilirea unui control judiciar strict, de natură să asigure buna desfășurare a procesului penal. Drept urmare, în conformitate cu dispozițiile art. 149 1 raportat la art. 143 și art. 148 lit. b) și f) C. proc. pen., instanța a admis în parte propunerea și a dispus luarea măsurii arestării preventive cu privire la inculpați M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M. În temeiul art. 149 1 alin. (12) raportat la art. 146 alin. (11 1 ) cu referire la art. 145 1 C. proc.
pen., a luat măsura obligării de a nu părăsi țara față de inculpații B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., cu impunerea obligațiilor prevăzute de art. 145 1 raportat la art. 145 alin. (1 1 ) și alin. (1 2 ) C. proc. pen. Examinând recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, de intimații inculpați L.M., A.L.L. și de inculpații M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M., Curtea a constatat următoarele: Prin Referatul din 14 decembrie 2012 întocmit în Dosarul nr. 102/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, s-au solicitat următoarele: În temeiul dispozițiilor art. 148 lit. b) și f) C. proc.
pen. raportat la art. 149 1 C. proc. pen. și urm. C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile pentru inculpații:
M.A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
N.M.A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. În temeiul dispozițiilor art. 148 lit. C. proc. pen. raportat la art. 149 1 C. proc. pen. și urm. C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile pentru inculpații: 1. B.E., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. 2. G.O., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
S.A., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 26 C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (republicată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
S.N., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (republicată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
C.I., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) din Legea nr. 656/2002 (republicată), toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
B.D., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
B.V.J., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
L.M., cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 290 C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
A.L.L., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
P.D.C. (fostă N.R.), notar public, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.
P.C., cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. Din actele premergătoare a rezultat că începând cu anul 2008, inculpații V.C. și S.T., cunoscuți ca oameni de afaceri ce activau în diferite domenii comerciale, împreună cu funcționarii bancari inc. M.A. - director general la B. - Grup Unirea și inc. N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți, au inițiat/constituit o grupare infracțională care a avut drept unic scop, obținerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituției bancare B. SA - România, sub forma obținerii de credite bancare în condiții ilegale. În fapt, membrii grupului infracțional organizat au acționat în mod concertat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar desfășurând activități specifice pregătirii și profesiei fiecăruia dintre aceștia, în vederea implementării unui sistem de fraudare cu desfășurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat și controlat activitatea mai multor persoane din mediul comercial și funcționari din cadrul instituției bancare, care au acționat în cunoștință de cauză, pe paliere diferite, la dispoziția inițiatorilor grupului organizat, în vederea îndeplinirii sarcinilor trasate. La această grupare au aderat și alte persoane, structura grupului fiind una piramidală, pe paliere de execuție, fiecare membru având un rol execuțional bine stabilit fie de către liderii grupării, fie de către ceilalți membri. La acest grup infracțional organizat au fost racolate deopotrivă, așa cum am precizat mai sus, atât persoane din mediul instituțiilor bancare care au ajutat la realizarea scopului infracțional datorită atribuțiilor de serviciu pe care le aveau de îndeplinit, cât și persoane cu atribuții conexe activităților de creditare bancară, cum ar fi evaluatorii atestați ANEVAR sau anumiți oameni de afaceri. De asemenea, datorită mediului din care făceau parte liderii grupării au făcut posibilă racolarea și aderarea la gruparea infracțională și a unor notari, membri ai grupării infracționale necesari pentru desfășurarea activității infracționale, deoarece dată fiind valoarea foarte mare a creditelor bancare ce trebuiau obținute nelegal, acestea trebuiau garantate cu anumite bunuri imobile, iar pentru instituirea ipotecii reale imobiliare se impunea încheierea unor contracte în formă autentică. La grupul structurat, inițiat de cei menționați, au aderat pe parcursul perioadei cât a funcționat mai multe persoane care aveau rolul de a ceda sau prelua părțile sociale ale societăților comerciale care acționau ca paravan pentru activitatea ilicită desfășurată, de a ține evidența contabilă, de a întocmi documentele contabile fictive justificative pentru operațiuni comerciale inexistente (facturi, avize de expediție și de însoțire a mărfurilor, note de intrare recepție etc.). Gruparea a fost susținută și sprijinită în diferite faze de mai multe persoane, care au acționat în mod coordonat într-o perioadă bine determinată, având o structură determinată, clară și roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului. Scopul constituirii grupului infracțional organizat a fost acela de a obține importante beneficii financiare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni economice cu consecințe deosebit de grave în dauna instituțiilor bancare și ale statului, reprezentat de F.N.G.C.I.M.M. Sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 143 cu referire la art. 68 1 C. proc. pen. întrucât din actul material probator rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați. a) Astfel, în sarcina inculpatului M.A. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate de director executiv grup B. - Unirea, împreună cu C.V. și N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți au inițiat/constituit un grup infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. SA, cu ocazia încheierii și derulării contractelor de credit acordate cu încălcarea vădită a Normelor bancare. b) Pentru inculpatul N.M.A. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate de director comercial Grup B. - Dorobanți, împreună cu M.A. - director executiv - Grup Unirea și C.V. au inițiat/constituit un grup infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. SA, iar pentru a duce la îndeplinire scopul infracțional i-a racolat pe funcționarii bancari: B.D. - director executiv, A.A. - director comercial adjunct, D.C. - director Sucursală Triumf, T.M.G. - consilier clientelă și pe experții evaluatori G.O. și G.M.D., care i-au sprijinit în activitatea infracțională, acordând credite cu încălcarea Normelor bancare unor societăți comerciale în mod nelegal, cauzând un prejudiciu total estimat la 31.048.063 euro, respectiv 1.660.000 RON, în dauna B. SA - Grup Dorobanți. c) Pentru inculpata B.E. s-a reținut că în perioada octombrie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți și C.V., în scopul obținerii unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea la care îndeplinea funcția de director comercial. d) În sarcina inculpatului G.O. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți și C.V., în scopul de a ajuta la obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea și Grup Dorobanți, în calitate de evaluator la SC E. SRL și ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unități bancare, rapoarte de evaluare în care erau menționate valori de recomandare cu mult peste valoarea de piață a imobilelor ce urmau să fie ipotecate și prin această activitate a ajutat pe membrii grupării să obțină în mod nelegal credite în numele și pe seama societăților comerciale pe care le controlau, prin persoane interpuse, cauzând un prejudiciu estimat la 25.480.000 euro. e) În sarcina inculpatului S.A. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți și C.V., în scopul de a ajuta la obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea și Grup Dorobanți, în calitate de evaluator la SC E. SRL și ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unități bancare, rapoarte de evaluare în care erau menționate valori de recomandare cu mult peste valoarea de piață a imobilelor ce urmau să fie ipotecate și prin această activitate a ajutat pe membrii grupării să obțină în mod nelegal credite în numele și pe seama societăților comerciale pe care le controlau, prin persoane interpuse, cauzând astfel unui prejudiciu estimat la 25.480.000 euro. f) Pentru inculpatul S.N. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea și C.V., în scopul obținerii unor importante sume de bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea, prin folosirea documentelor contabile falsificate, folosirea contractelor comerciale despre care avea cunoștință că nu reflectă realitatea, prin semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit al adevăraților proprietari despre ale căror imobile cunoștea că sunt supraevaluate. g) În sarcina inculpatului C.I. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți și C.V., fiind racolat de către acesta din urmă în scopul comiterii infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prin inducerea și menținerea în eroare a două unități bancare: B. (B. Grup Unirea și B. Grup Dorobanți) și A.B., prin solicitarea pe baza unor documente contabile ce nu reflectau realitatea a unor credite, în numele și pe seama a două societăți comerciale și obținerea/semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit pe SC S.G.B. SRL și administrator la SC D. SRL, folosind sumele de bani retrase din contul acestor societăți prin reintroducerea lor în circuitul legal. De asemenea, a efectuat retrageri de numerar din conturile deschise de SC S.G.B. SRL, în calitatea sa de împuternicit al administratorului acestei societăți comerciale și a reintrodus sumele de bani în circuitul legal, cunoscând că acestea provin din credite obținute în mod fraudulos. h) Pentru inculpatul B.D., se reține că în perioada ianuarie 2009 - prezent, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți și C.V., care prin intermediul lui N.V. a fost racolat și a sprijinit gruparea infracțională în sensul că a obținut în calitate de asociat și administrator la SC A.A. SRL un credit garantat de către F.N.G.C.I.M.M., prin mijloace frauduloase (contracte comerciale care în realitate nu aveau corespondent), cauzând un prejudiciu estimat la suma de 880.000 euro în dauna B. - Grup Unirea, bani pe care i-a transferat în conturile unor societăți comerciale din România, având ca și justificare documente contabile fictive. Societățile comerciale erau controlate de către N.V. și S.A. i) Pentru inculpata B.V.J. s-a reținut că în perioada ianuarie 2009 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți și C.V., care prin intermediul lui C.V., a fost racolată și a sprijinit gruparea infracțională în sensul că, prin mijloace frauduloase, a obținut în calitate de asociat și administrator la SC P.I. SRL, un credit garantat cu bunuri imobiliare supraevaluate, cu sprijinul funcționarilor bancari C.L., M.A., G. (fostă B.) M.B. și B.E. și a lui L.M., cauzând un prejudiciu estimat la suma de 6.400.000,00 euro, bani pe care i-a transferat în conturile personale ale lui L.M. și L.E.M. j) Pentru inculpatul L.M. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți și C.V., și prin intermediul acestuia din urmă a obținut un credit în numele societății SC P.I. SRL, în valoare de 6,4 milioane euro, garantat cu imobilul proprietate comună cu soția sa L.E.M., cunoscând că valoarea acestuia este supraevaluată, iar creditul urma să fie plătit chiar cu banii obținuți de la B. - Grup Dorobanți (banca creditoare), conform unor contracte de închiriere a spațiilor. Acest credit a fost obținut cu concursul funcționarilor bancari: C.L., M.A., G. M.B. și B.E., cauzând un prejudiciu estimat la suma de 6.400.000,00 euro. Banii obținuți în mod ilicit au fost reintroduși în circuitul legal, prin transferarea lor succesivă în conturile societăților controlate de acesta. De asemenea, a fost beneficiarul unor importante sume de bani obținute în mod ilegal de către membrii grupării infracționale, pe baza unor documente justificative fictive, întocmite de către acesta. k) Pentru inculpata A.L.L. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți, în sensul că în virtutea atribuțiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în garanție și care erau supraevaluate de către experții evaluatori, contracte și antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoștință de valoarea reală de tranzacționare a acestora, exprimând voința părților contractante. l). Pentru inculpata P.D.C. (fostă N.R.) s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți, în sensul că în virtutea atribuțiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în garanție și care erau supraevaluate de către experții evaluatori, contracte și antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoștință de valoarea reală de tranzacționare a acestora, exprimând voința părților contractante. Examinând măsura preventivă dispusă de judecătorul fondului cu privire la inculpații M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M., Înalta Curte reține că arestarea preventivă implică privarea de unul dintre cele mai importante drepturi ale omului recunoscute de legea fundamentală - dreptul la libertate. Este o măsură extremă, care îl pune pe individ complet sub controlul statului prin organele sale, dar nu ca o pedeapsă pentru o încălcare dovedită a legii, ci ca o măsură de precauție bazată pe prezumția că inculpatul poate fi o amenințare pentru societate. Luarea măsurii arestării preventive în cursul procesului penal nu este incompatibilă cu respectarea prezumției de nevinovăție, nu implică pronunțarea instanței asupra fondului cauzei (adică și asupra vinovăției inculpatului), ci numai asupra existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune, precum și a incidenței unuia din cazurile prevăzute de art. 148 C. proc. pen. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, privind interpretarea art. 5 parag. 1 lit. c), pentru justificarea arestării sau deținerii preventive nu se pretinde să fie deja stabilite realitatea și natura infracțiunii de care este bănuit că a săvârșit-o persoana arestată pentru că aceasta reprezintă scopul instrucției penale. De asemenea, instanța europeană a statuat că faptele care au dat naștere la bănuieli concrete, care justifică luarea măsurii arestării preventive nu trebuie să fie de același nivel cu acelea necesare pentru justificarea unei condamnări. În cauză, temeiul de drept care a determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpații recurenți M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M. l-au constituit dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., respectiv că faptele sunt pedepsite cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Înalta Curte apreciază că în acest moment procesual, cerințele impuse de art. 148 lit. f) C. proc. pen. sunt îndeplinite, în condițiile în care există indicii temeinice și suficiente, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 143 C. proc. pen., din care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații recurenți au comis faptele pentru care sunt cercetați. În ceea ce privește pericolul pentru ordinea publică, Înalta Curte reține că trebuie avute în vedere nu numai datele legate de persoana inculpaților, ci și datele referitoare la fapte pentru că, nu de puține ori, acestea din urmă sunt de natură a crea opiniei publice un sentiment de insecuritate. Curtea de la Strasbourg, în jurisprudența sa pe tărâmul aplicării art. 5 din Convenție, a conturat 4 motive care justifică menținerea sau prelungirea măsurii arestării preventive: - pericolul de sustragere din partea acuzatului (Stogmuller c. Autriche, arret du 10 novembre 1969, serie A no 9, § 15); - riscul ca acuzatul, odată pus în libertate să împiedice buna administrare a justiției (Wemhoff c. Allemagne, 27 juin 1968, § 14, serie A no 7), ori să comită noi infracțiuni (Matzenetter c. Autriche, arret du 10 novembre 1969, serie A no 10, §9); - existența unui pericol pentru ordinea publică (Letellier c. France, 26 juin 1991, § 51, serie A no 207 et Hendriks c. Pays-Bas (dec), no 43701/04, 5 juillet 2007). De asemenea, Curtea a mai constatat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor particulară și prin reacția publicului pot determina o stare de pericol pentru comunitate, justificând astfel luarea măsurii arestării preventive, cel puțin pentru o anumită durată de timp. În prezenta cauză, pericolul pentru ordinea publică reprezentat de inculpații M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M. rezultă din pluralitatea infracțională și de făptuitori, modul de operare, cuantumul sumelor vizate, perseverența infracțională dedusă din durata activității ilicit penale și numărul actelor de executare. Noțiunea de pericol pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă doar ca o primejdie concretă și imediată, constând în posibilitatea comiterii unor noi fapte penale grave ori similare, ci ca o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul societății civile, generată de rezonanța socială negative, actuală și persistentă a infracțiunilor de corupție și a celor săvârșite în conexitate cu acestea, prin urmare ținând cont de gravitatea deosebită a faptei, de calitatea inculpaților și de prejudiciul impresionant cauzat uneia dintre băncile cele mai importante din România, se apreciază că lăsarea lor în libertate ar pune sub semnul îndoielii capacitatea instituțiilor statului de a avea o reacție promptă și adecvată față de fapte penale de acest gen. Ca urmare, se apreciază că se justifică sau se susține, în prezent, un pericol real pentru ordinea publică în cazul lăsării în libertate, astfel încât, la acest moment procesual, nu se impun măsuri preventive alternative deținerii. Actuala fază procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru terminarea urmăririi penale, reclamă privarea de libertate a inculpaților, această măsură fiind necesară pentru buna desfășurare a procesului penal. Prin urmare, față de cele învederate, apreciind ca fiind nefondate criticile formulate, Înalta Curte, în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și art. 192 alin. (2) C. proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 9384/2/2012 cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat. Cu referire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, privind pe intimații inculpați B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., Înalta Curte apreciază că este nefondat, urmând ca în baza art. 385 15 pct. 1 lit. b) și art. 192 alin. (2) C. proc. pen., să fie respins. Astfel, Înalta Curte constată lipsa de oportunitate a arestării preventive a inculpaților B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., instanța având în vedere atitudinea manifestată de aceștia, numărul redus de acte materiale reținute în sarcina acestora, circumstanțe personale ce întăresc convingerea că buna desfășurare a procesului penal nu va fi afectată prin lăsarea în libertate a acestora. Practica instanței europene a reținut în acest sens că privarea de libertate a unei persoane este o măsură atât de gravă încât ea nu se justifică decât atunci când alte măsuri, mai puțin severe, sunt considerate insuficiente pentru salvgardarea unui interes personal sau public ce ar impune detenția (cauza Witold Litwa c.Poloniei). În raport de dispozițiile art. 136 C. proc. pen., se constată că în cauză scopul măsurilor preventive cu privire la inculpații B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C. poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora, respectiv prin aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 145 raportat la art. 145 alin. (1 1 ) și (1 2 ) C. proc. pen. și rap. la art. 145 alin. (2 2 ) C. proc. pen. și art. 143 alin. (1) C. proc. pen., existând probe și indicii temeinice privind comiterea de către inculpați a infracțiunilor pentru care sunt cercetați. Se apreciază că restricțiile pe care inculpații sunt obligați să le respecte sunt apte a asigura normala desfășurare a procesului penal, încălcarea acestora cu rea-credință dând posibilitatea luării măsurii arestării preventive față de aceștia. Înalta Curte, examinând recursul declarat de inculpatul recurent L.M., apreciază că este fondat numai cu privire la obligația prevăzută de art. 145 alin. (1 2 ) lit. c) C. proc. pen., în sensul că inculpatului L.M. îi va fi interzis să se apropie de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori din cauză și să nu comunice direct sau indirect cu aceștia, cu excepția rudelor până la gradul II și a soției sale, învinuita L.E.M., urmând a casa încheierea numai în aceste limite. Examinând cererea de recurs formulată de A.L.L., Înalta Curte constată că nu este fondată, pentru următoarele considerente: Pentru inculpată se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. -director comercial la B. - Grup Dorobanți, în sensul că în virtutea atribuțiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în garanție și care erau supraevaluate de către experții evaluatori, contracte și antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoștință de valoarea reală de tranzacționare a acestora, exprimând voința părților contractante. Înalta Curte reține că notarul public putea și avea obligația să observe diferența de valoare dintre prețul de tranzacționare al terenurilor în baza antecontractelor/contractelor și prețul de ipotecare stabilit în baza rapoartelor de evaluare, constatând că prin activitatea sa a mijlocit obținerea de credite de către următoarele societăți: SC A.B.C. SRL și SC A.P.T.G. SRL, cauzându-se un prejudiciu total de 2.500.000 euro. Declarațiile de nerecunoaștere ale inculpatei sunt infirmate, în primul rând, prin documentele notariale întocmite de către inculpată, într-o modalitate sui generis, antecontractele de vânzare-cumpărare, procura prin care promitentul vânzător îl împuternicea pe promitentul cumpărător să încheie contractul de vânzare-cumpărare, ca și contractul de ipotecă, fiind încheiate la aceeași dată, cu o evidentă disproporție de valoare între prețul vânzării trecut în antecontract și valoarea imobilului din contractul de ipotecă. Chiar dacă inculpata nu avea, ca notar, atribuții exprese de a verifica sau de a interpreta raportul de evaluare întocmit de către un expert ANEVAR, calificarea sa juridică îi dădea posibilitatea de a înțelege consecințele pe care le producea față de bancă un asemenea contract de ipotecă, așa încât, chiar dacă nu a urmărit, a acceptat că prin actele pe care le-a întocmit a sprijinit prejudicierea băncii. În acest sens, trebuie precizat că potrivit art. 46 din Legea nr. 36/1995, notarul public are obligația să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc părțile cu privire la actul pe care vor să-l încheie este în conformitate cu legea și să le dea îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice. Mai mult, conform art. 6 din aceeași lege, notarul public are posibilitatea să refuze întocmirea actului în cazul în care actul
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.