ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4236/2012

CAMERĂ
penal
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4236/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursului de

față

În baza actelor și

lucrărilor dosarului constată următoarele

Prin Încheierea de ședință din data de 16

decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a Penală, pronunțată în

Dosarul nr. 9384/2/2012, a fost admisă în parte propunerea formulată de

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate și Terorism -

Structura Centrală.

S-a dispus arestarea

preventivă a inculpaților M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M., pe o perioadă de 29 de

zile de la data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă.

A fost respinsă

propunerea de arestare preventivă a inculpaților B.E., G.O.I., S.N., C.I.,

B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C.

Conform art. 149

1

alin. (12) rap. la art. 146 alin. (11

1

) C. proc. pen., cu referire

la art. 145

1

G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., măsura obligării de a

nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, de la data de 16 decembrie 2012 până

la data de 14 ianuarie 2013 inclusiv.

Conform art. 145

1

rap. la art. 145 alin. (1

1

) și alin. (1

2

) C. proc. pen.,

pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpaților le-a fost impus

să respecte următoarele obligații:

a) să se prezinte la

organul de urmărire penală ori de câte ori sunt chemați;

b) să se prezinte la

organul de poliție în a cărui rază teritorială locuiesc, conform programului de

supraveghere întocmit de organul de poliție, sau ori de câte ori sunt chemați;

c) să nu își schimbe

locuința fără încuviințarea instanței;

d) să nu dețină, să

nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

e) să nu se apropie

de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori din cauză și să nu comunice direct

sau indirect cu aceștia, cu excepția rudelor până la gradul II.

Conform art. 145

alin. (2

2

) C. proc. pen., a fost atrasă atenția fiecărui inculpat

că, în cazul încălcării cu rea-credință a acestor obligații, se va lua măsura

arestării preventive.

Din analiza probelor

administrate în dosarul penal cu numărul de mai sus, s-a stabilit următoarea

stare de fapt:

Din actele

premergătoare a rezultat că începând cu anul 2008, inculpații V.C. și S.T.,

cunoscuți ca oameni de afaceri ce activau în diferite domenii comerciale,

împreună cu funcționarii bancari inculpatul M.A. - director general la B. -

Grup Unirea și inculpatul N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți, au

inițiat/constituit o grupare infracțională care a avut drept unic scop,

obținerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituției

bancare B. SA - România, sub forma obținerii de credite bancare în condiții

ilegale.

În fapt, membrii

grupului infracțional organizat au acționat în mod concertat, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, dar desfășurând activități specifice pregătirii și

profesiei fiecăruia dintre aceștia, în vederea implementării unui sistem de

fraudare cu desfășurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat și controlat

activitatea mai multor persoane din mediul comercial și funcționari din cadrul

instituției bancare, care au acționat în cunoștință de cauză, pe paliere diferite,

la dispoziția inițiatorilor grupului organizat, în vederea îndeplinirii

sarcinilor trasate.

Scopul constituirii

grupului infracțional organizat a fost acela de a obține importante beneficii

financiare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni economice cu consecințe

deosebit de grave în dauna instituțiilor bancare și ale statului, reprezentat

de F.N.G.C.I.M.M.

Fraudarea instituției

bancare a fost posibilă și s-a realizat datorită puterii decizionale pe care o

aveau doi dintre liderii grupării infracționale în cadrul celor două grupuri

din subordinea B. SA, respectiv inc. M.A. în calitate de director general al B.

- Grup Unirea și inc. N.A. în calitate de director comercial al B. - Grup

Dorobanți, calitate în care cei doi au coordonat întreaga activitate infracțională

din interiorul instituției pe care o conduceau. La această activitate de

fraudare s-a alăturat și un alt reprezentant al instituției bancare ce făcea

parte din comitetul de aprobare a creditului din centrala B. - România, care a

permis ca prin activitatea sa de "sfătuitor" al președintelui B. SA

să-l informeze doar parțial pe acesta cu privire la un credit nelegal ce urma

să fie acordat.

În acest fel, în

perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, un număr de 34 societăți comerciale au

făcut obiectul unor creditări ilegale, inculpatul M.A. și inculpatul N.A., în

calitățile deținute, au coordonat strict procedurile de selecție a firmelor ce

urmau să realizeze activitatea infracțională, procedurile de avizare pentru

risc, de aprobare a creditelor la nivelul comitetului din cadrul grupului sau

de însușire a situației acestora în condițiile asumării responsabilității

pentru corectitudinea și autenticitatea datelor prezentate și propunerea

aprobării lor la nivelul comitetului de aprobare din Centrala B., potrivit

competențelor privind aprobarea angajamentelor.

Cei doi au

implementat la nivelul instituțiilor bancare a căror activitate o coordonau de

pe pozițiile manageriale deținute, un mod de lucru prin care au determinat mai

mulți funcționari subordonați ierarhic să încalce în mod repetat prevederile

legale și normele bancare în vigoare cu privire la activitatea de acordare și

prelungire a unor credite.

Sistemul implementat

și întreținut de aceștia menit a frauda banca și a le permite să-și însușească

nelegal sumele de bani astfel obținute, în participație cu ceilalți membri ai

grupului, pentru impunerea căruia și-au folosit întreaga expertiză în domeniu,

dar mai ales puterea de decizie conferită de poziția pe care erau încadrați,

consta în creditarea succesivă a unor societăți, mare parte neeligibile, în

condițiile în care erau constituite garanții supraevaluate reprezentând

proprietăți imobiliare, îndeosebi terenuri și garantarea Fondului de Garantare

a Creditelor pentru întreprinderi Mici și Mijlocii (F.N.G.C.I.M.M.), care, pe

principiul consacrat drept suveică, utilizau o parte din banii obținuți pentru

a plăti dobânzi exigibile și în unele situații chiar pentru a rambursa parte

din creditele scadente obținute anterior de alte firme controlate de grupul infracțional,

evitând trecerea simultană la categoria neperformante a tuturor creditelor, și

în acest fel generarea de suspiciuni privind existența fraudei bancare.

Pentru realizarea

scopul infracțional, în condiții de păstrare a confidențialității inculpatul

M.A. a racolat ca membru al grupării infracționale pe consilierul de clientelă,

inculpata P.C., persoană care se afla în cercul foarte apropiat de relații al

inculpatului V.C. și care executa întocmai dispozițiile date de către cei doi.

Prin intermediul

inculpatei P.C. se promovau în vederea creditării la B. - Grup Unirea,

societățile pe care inculpatul V.C. le controla prin persoane interpuse, firme

care nu erau eligibile a obține credite bancare și pentru care nu se efectuau

verificările în condiții de rigurozitate cerute de normele interne ale băncii,

sens în care inculpata P.C. și inculpatul M.A. au cunoscut în permanență că

aceste societăți fac parte dintr-un grup de firme și ar fi trebuit tratate ca

atare, date fiind normele de supraveghere prudențială ale B.N.R. cu privire la

activitatea de "custemer due diligence" pe care banca trebuia să le

implementeze și să le respecte.

Totodată, inculpata

P.C. se asigura că documentele primite de la membrii grupului nu își urmau

circuitul firesc în bancă în sensul că cererile de înregistrare nu erau datate,

semnate corespunzător, pentru a nu se putea verifica ordinea întocmirii și

cronologia primirii documentelor.

Pentru a putea

gestiona corespunzător activitatea zecilor de societăți care erau prezentate la

bancă în vederea creditării sau care erau folosite pentru crearea de circuite

financiare și comerciale reale sau fictive cu aparență de legalitate, în scopul

realizării transferului banilor obținuți din credite și al retragerii lor în

numerar ori al creditării conturilor unor societăți din țară sau din Bulgaria

în vederea stratificării lor, V.C. beneficia de serviciile S.T., persoană

responsabilă îndeosebi cu partea de întocmire a documentațiilor, în special

așa-numitele planuri de afaceri și evaluarea garanțiilor în condiții de

supraevaluare, precum și ale inculpatului R.C., persoană care coordona diferiți

interpuși ce acționau pentru identificarea de bunuri ce urmau a fi aduse în

garanție și persoane care să fie interpuși drept reprezentanți legali, respectiv

inculpatul S.A., care era responsabil cu retragerea în numerar a banilor la

dispoziția coordonatorilor.

Datorită perpetuării

modului de lucru impus de inculpatul M.A. și inculpatul N.A. în cadrul celor

două grupuri ale B. - Unirea și Dorobanți - s-a ajuns în situația în care mare

parte dintre cei care aprobau sau propuneau spre aprobare creditele să aibă

cunoștință despre faptul că societățile cărora le sunt aprobate creditele sunt

coordonate de aceleași persoane, deși acestea nu apăreau ca deținătoare ale

unor calități oficiale în aceste societăți.

Totodată, cei doi

inculpați, menționați mai sus, profitând de pozițiile de decizie deținute în

cele două sucursale B., au impus cu privire la aceste credite acordate nelegal,

ca garanțiile imobiliare aduse de ceilalți membri ai grupării să fie

supraevaluate, deși era de notorietate faptul că piața imobiliară se afla în

declin datorită crizei economice care a afectat toate domeniile de activitate

în mod special cel imobiliar.

Cu toate acestea

inculpații P.C., D.C. și alți consilieri de clientelă au semnat contracte de

ipotecă în calitate de reprezentanți al B. - Grup Unirea și al B. Grup

Dorobanți și au luat la cunoștință faptul că aceste garanții sunt constituite

nu prin adevăratul proprietar al bunului imobil, ci prin mandatari ai acestora,

în multe situații fiind vorba de persoane care apar în situații frecvente, în

relație cu banca în calitate de asociat/administrator/garant ipotecar/mandatar

ai garanților ipotecari, precum M.C.I., S.D., R.T., R.M. și alții, în marea lor

majoritate persoane cu o situație materială precară și lipsite de instruire.

Terenurile aduse în

garanție erau identificate de către executanți ai inculpatului R.C. în special,

printre aceștia cel mai activ dovedindu-se a fi P.A., care identifica

proprietarii, îi îndruma pentru încheierea actelor notariale la notarii P.D.C.,

R.J. și A.L.L., unde în loc să se încheie contracte de vânzare-cumpărare

conform interesului vânzătorilor, îi determina să încheie antecontracte de

vânzare, dar cu plata integrală a bunului, și două procuri, una prin care

promitentul cumpărător era împuternicit să reprezinte proprietarul în vederea

vânzării ulterioare și alta prin care era împuternicit să ipotecheze terenul la

bancă în vederea obținerii unor credite.

Procedura respectivă

a fost aleasă ca mod de lucru de membrii grupului infracțional pentru a se

putea realiza evaluarea terenurilor aduse în garanție la prețuri mult

supraevaluate, întrucât prețurile de vânzare la data încheierii

antecontractelor erau cele reale și se situau mult sub nivelul la care ele erau

evaluate prin rapoartele de evaluare, iar prin această modalitate

antecontractele cu prețul real mult mai mic nu mai ajungeau la dosarul de

creditare și în marea majoritate a cazurilor nici adevărații proprietari nu

semnau contractul de credit ca garanți ipotecari în nume propriu intrând în

contact direct cu banca, ci prin mandatari, membri ai grupului infracțional,

evitând în acest fel o eventuală suspiciune de deconspirare a situației reale.

Notarii P.D.C., R.J.

și A.L.L. au încheiat și autentificat contracte de vânzare-cumpărare ce aveau

ca obiect terenuri arabile cu un anumit preț și în aceeași zi, respectiv la un

interval de câteva zile, au încheiat contracte de ipotecă în favoarea B.-ului

ce priveau aceleași terenuri, dar la valori cu mult mai mari decât cele pentru

care încheiase contractele de vânzare-cumpărare, situație în care cumpărătorul

și garantul ipotecar au fost aceeași persoană.

Totodată, gestionarea

dosarelor în vederea creditării evidenția faptul că în marea lor majoritate

societățile erau firme care nu aveau istoric în relație cu B. și care aveau

reprezentanți legali care dobândiseră calitatea de asociat/administrator cu

puțin timp înainte de obținerea creditării și care în mare parte apăreau cu diferite

calități în mai multe situații de creditare.

Examinând propunerea

formulată de parchet, Curtea a apreciat că sunt îndeplinite condițiile

prevăzute de art. 143 cu referire la art. 68

1

din actul material probator rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au

săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați.

Curtea a reținut că

în speță sunt îndeplinite condițiile prev. de art. 148 lit. b) C. proc. pen. în

ceea ce-i privește pe inculpații M.A. și N.M.A., reținând că din probele

administrate rezultă că cei doi au ascuns mijloace de probă importante,

refuzând să le pună la dispoziția organului de urmărire penală, iar ulterior,

cu ocazia perchezițiilor efectuate la cele două sedii ale B. unde inculpații

își desfășurau activitatea, au fost găsite dosarele de creditare pentru firmele

controlate de grupul infracțional.

Totodată, s-a reținut

că sunt îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 148 lit. f) C. proc. pen.

Astfel, instanța a

reținut că potrivit art. 136 alin. (8) C. proc. pen., la alegerea măsurii

trebuie avute în vedere, pe de o parte, gradul de pericol social al

infracțiunii, iar pe de altă parte starea de sănătate, vârsta, antecedentele și

alte situații privind persoana față de care se ia măsura.

Din această

perspectivă, instanța a ținut cont pentru fiecare inculpat în parte, de

întinderea activității infracționale și contribuția la producerea

prejudiciilor, de reacția opiniei publice față de comiterea unor fapte de o

asemenea gravitate, de riscul de a continua activitatea infracțională, precum

și datele ce caracterizează persoana inculpaților, respectiv vârstă,

antecedente penale, situația familială și de atitudinea manifestată în cursul

procesului penal.

În ce privește durata

de timp ce a trecut de la data comiterii faptelor, s-a apreciat că nu are o

valoare de diminuare a pericolului pentru ordinea publică, având în vedere că

ancheta a demarat ca urmare a denunțurilor formulate de către numiții N.V. și

inculpatul S.N. în anul 2011, respectiv 2012, iar B. a formulat plângere penală

la care a atașat raportul de audit în anul 2012.

Din această

perspectivă, în ce-i privește pe M.A. și N.M.A., având în vedere amploarea

activității infracționale, poziția pe care au ocupat-o în B., faptul că s-au

folosit de funcția pe care o dețineau, având în vedere legătura cu ceilalți

membri ai grupării, contribuția determinantă la producerea prejudiciului,

faptul că au urmărit obținerea pe nedrept a unor sume de bani ce proveneau din

contractele de creditare, s-a apreciat că fapta prezintă o gravitate deosebită

astfel încât lăsarea în libertate a acestora este de natură să creeze o reacție

socială negativă.

Pe de altă parte,

modalitatea în care inculpații au acționat - în disprețul normelor ce

reglementează activitatea bancară și prin influențarea factorilor de decizie de

la nivelul conducerii B., pune în evidență și riscul reluării activității

infracționale.

Cu privire la

inculpatul S.A., s-a avut în vedere poziția importantă pe care a ocupat-o în

grupul infracțional, numărul mare al actelor materiale, contribuția importantă

la producerea prejudiciului, ceea ce conturează existența pericolului pentru

ordinea publică, inclusiv prin riscul reluării activității infracționale, având

în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat

anterior inclusiv pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

Din aceste motive,

s-a apreciat că atitudinea de recunoaștere manifestată de inculpat nu are un

caracter preponderent față de celelalte aspecte mai sus menționate, pentru a

putea justifica lăsarea sa în libertate.

Referitor la

inculpata P.C.M., instanța a avut în vedere gravitatea deosebită a faptelor,

evidențiată de numărul mare al actelor materiale, de relația strânsă cu liderii

grupului infracțional M.A. și V.C., de contribuția la producerea prejudiciului,

dar și de faptul că inculpata s-a folosit de poziția pe care o avea în bancă,

așa încât, și pentru considerente ce țin de rezonanța socială negativă a unor

asemenea fapte de prejudiciere a unei unități bancare chiar de către angajații

acesteia, se apreciază că scopul prevăzut de art. 136 C. proc. pen. nu se poate

realiza, cel puțin la acest moment, prin lăsarea în libertate a inculpatei.

Referitor la

inculpata B.E., se reține că deși există indicii privind comiterea a numeroase acte

materiale și, pe cale de consecință, se reține o contribuție importantă la

producerea prejudiciului, din probele administrate nu a rezultat că aceasta a

intrat în posesia unor sume de bani din cele ce făceau obiectul creditării sau

că a condiționat nerespectarea procedurilor bancare de obținerea unor foloase

materiale.

În ce-l privește pe

inculpatul G.O., fără a minimaliza gravitatea faptei ce decurge din importanța

contribuției acestui inculpat la obținerea ilegală a creditelor, ca și

evaluator imobiliar, instanța nu a putut omite datele ce caracterizează

persoana inculpatului, care pun în evidență lipsa unui pericol concret pentru

ordinea publică, fiind vorba despre lipsa antecedentelor penale și atitudinea

de recunoaștere și de asumare a faptelor comise.

Referitor la

inculpatul S.N., s-a reținut că din punct de vedere al circumstanțelor reale,

s-a situat pe o poziție în cadrul grupului, similară cu aceea a inculpatului

S.A., dar spre deosebire de acesta din urmă, contribuția inculpatului S.N. este

mai redusă, acesta comițând mai puține acte materiale.

În mod determinant,

pentru conturarea concluziei lipsei de oportunitate a arestării preventive a

inculpatului S.N., instanța a avut în vedere atitudinea manifestată de acesta

și dovedită prin înscrisurile depuse la dosar, constând nu doar în

recunoașterea faptelor, ci și în formularea unor denunțuri și punerea la

dispoziție a unor înscrisuri.

Referitor la

inculpatul C.I., instanța a reținut că în ciuda relației de rudenie pe care

acesta o are cu unul din liderii grupului, fiind frate cu C.V., nu există

indicii privind desfășurarea unei activități infracționale de o amploare

deosebită, din probele administrate rezultând o implicare mai redusă a

acestuia, reținându-se în sarcina sa comiterea a 6 acte materiale.

Pe de altă parte, se

constată că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale, este în vârstă

de 51 de ani și s-a prezentat de la prima chemare a organului de urmărire

penală, toate aceste aspecte punând în evidență lipsa unui pericol concret

pentru ordinea publică.

De asemenea, în ce-l

privește pe inculpatul B.D., comiterea unui singur act material, lipsa

antecedentelor penale și vârsta de 57 ani conduc la concluzia că scopul

prevăzut de art. 136 C. proc. pen. se poate realiza și fără privarea sa de

libertate.

În mod similar, se

apreciază că nu este necesară nici privarea de libertate a inculpatei B.V.J.,

cercetată în legătură cu o singură faptă, fiind în vârstă de 62 ani, fără

antecedente penale și cu probleme de sănătate, astfel cum rezultă din actele

medicale depuse la dosarul instanței.

În ce-l privește pe

inculpatul L.M., s-a constatat că este cercetat în legătură cu comiterea unei

singure fapte.

Referitor la

inculpata A.L.L., s-a constatat că datorită specificului acțiunilor pe care

le-a comis, a sprijinit în mod substanțial obținerea ilegală a creditelor, însă

în sarcina sa se reține comiterea a 6 acte materiale, ceea ce evidențiază o

contribuție mai redusă la producerea prejudiciului.

În plus, inculpata nu

este cunoscută cu antecedente penale și, așa cum rezultă din actele în

circumstanțiere depuse la dosar, este caracterizată favorabil de Camera

Notarilor Publici și de către colegi, este căsătorită, are doi copii minori și

probleme de sănătate, toate aceste împrejurări punând în evidență faptul că

pentru buna desfășurare a procesului penal nu este necesară privarea de

libertate a inculpatei.

În mod similar,

pentru inculpata P.D.C., s-a reținut că este cercetată doar pentru trei acte

materiale și nu este cunoscută cu antecedente penale. În mod special, în ceea

ce o privește, instanța a avut în vedere situația familială deosebită,

respectiv că are un copil în vârstă de 14 ani cu dizabilități, dificultăți

majore de integrare socială și școlară, care necesită supraveghere și reclamă

prezența mamei.

Pentru toate aceste

considerente, cu privire la cei 9 inculpați mai sus menționați, s-a apreciat în

condițiile existenței unor indicii temeinice privind comiterea faptelor, că se

impune luarea unei măsuri preventive restrictive de libertate, cu stabilirea unui

control judiciar strict, de natură să asigure buna desfășurare a procesului

penal.

Drept urmare, în

conformitate cu dispozițiile art. 149

1

raportat la art. 143 și art.

148 lit. b) și f) C. proc. pen., instanța a admis în parte propunerea și a

dispus luarea măsurii arestării preventive cu privire la inculpați M.A.,

N.M.A., S.A. și P.C.M.

În temeiul art. 149

1

alin. (12) raportat la art. 146 alin. (11

1

) cu referire la art. 145

1

G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., cu impunerea

obligațiilor prevăzute de art. 145

1

raportat la art. 145 alin. (1

1

)

și alin. (1

2

) C. proc. pen.

Examinând recursurile

declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, de intimații inculpați L.M., A.L.L. și de

inculpații M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M., Curtea a constatat următoarele:

Prin Referatul din 14

decembrie 2012 întocmit în Dosarul nr. 102/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă

Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor

de Criminalitate Organizată și Terorism, s-au solicitat următoarele:

În temeiul

dispozițiilor art. 148 lit. b) și f) C. proc. pen. raportat la art. 149

1

perioadă de 29 de zile pentru inculpații:

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002

(republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33

lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen., și art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002

(republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen.

În temeiul

dispozițiilor art. 148 lit. C. proc. pen. raportat la art. 149

1

C.

proc. pen. și urm. C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o

perioadă de 29 de zile pentru inculpații:

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C.

pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41

alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen. art. 26 C. pen. raportat la art. 43 din Legea nr. 82/1991 cu

referire la art. 289 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C.

pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din

Legea nr. 656/2002 (republicată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu

aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 291

din Legea nr. 656/2002 (republicată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.,

toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 29

alin. (1) din Legea nr. 656/2002 (republicată), toate cu aplic. art. 33 lit. a)

pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și art. 290 C. pen. cu

aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. toate cu aplic. art. 33

lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., art. 26 C. pen.

raportat la art. 290 C. pen., art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr.

656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. toate cu aplic. art.

33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003 și art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C.

pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) C.

pen.

N.R.), notar public, cercetată pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de

art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen. raportat la art. 215

alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate

cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr.

39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin.

(2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 29 alin. (1) lit. a) și b) din

Legea nr. 656/2002 (republicată) cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu

aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Din actele

premergătoare a rezultat că începând cu anul 2008, inculpații V.C. și S.T.,

cunoscuți ca oameni de afaceri ce activau în diferite domenii comerciale,

împreună cu funcționarii bancari inc. M.A. - director general la B. - Grup

Unirea și inc. N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți, au

inițiat/constituit o grupare infracțională care a avut drept unic scop,

obținerea de importante beneficii financiare, prin fraudarea instituției

bancare B. SA - România, sub forma obținerii de credite bancare în condiții

ilegale.

În fapt, membrii

grupului infracțional organizat au acționat în mod concertat, în baza aceleiași

rezoluții infracționale, dar desfășurând activități specifice pregătirii și

profesiei fiecăruia dintre aceștia, în vederea implementării unui sistem de

fraudare cu desfășurare pe termen lung, ocazie cu care au racolat și controlat

activitatea mai multor persoane din mediul comercial și funcționari din cadrul

instituției bancare, care au acționat în cunoștință de cauză, pe paliere

diferite, la dispoziția inițiatorilor grupului organizat, în vederea

îndeplinirii sarcinilor trasate.

La această grupare au

aderat și alte persoane, structura grupului fiind una piramidală, pe paliere de

execuție, fiecare membru având un rol execuțional bine stabilit fie de către

liderii grupării, fie de către ceilalți membri.

La acest grup

infracțional organizat au fost racolate deopotrivă, așa cum am precizat mai

sus, atât persoane din mediul instituțiilor bancare care au ajutat la

realizarea scopului infracțional datorită atribuțiilor de serviciu pe care le

aveau de îndeplinit, cât și persoane cu atribuții conexe activităților de

creditare bancară, cum ar fi evaluatorii atestați ANEVAR sau anumiți oameni de

afaceri.

De asemenea, datorită

mediului din care făceau parte liderii grupării au făcut posibilă racolarea și

aderarea la gruparea infracțională și a unor notari, membri ai grupării

infracționale necesari pentru desfășurarea activității infracționale, deoarece

dată fiind valoarea foarte mare a creditelor bancare ce trebuiau obținute

nelegal, acestea trebuiau garantate cu anumite bunuri imobile, iar pentru

instituirea ipotecii reale imobiliare se impunea încheierea unor contracte în

formă autentică.

La grupul structurat,

inițiat de cei menționați, au aderat pe parcursul perioadei cât a funcționat

mai multe persoane care aveau rolul de a ceda sau prelua părțile sociale ale

societăților comerciale care acționau ca paravan pentru activitatea ilicită

desfășurată, de a ține evidența contabilă, de a întocmi documentele contabile

fictive justificative pentru operațiuni comerciale inexistente (facturi, avize

de expediție și de însoțire a mărfurilor, note de intrare recepție etc.).

Gruparea a fost

susținută și sprijinită în diferite faze de mai multe persoane, care au

acționat în mod coordonat într-o perioadă bine determinată, având o structură

determinată, clară și roluri prestabilite pentru membrii săi în cadrul grupului.

Scopul constituirii

grupului infracțional organizat a fost acela de a obține importante beneficii

financiare ca urmare a săvârșirii unor infracțiuni economice cu consecințe

deosebit de grave în dauna instituțiilor bancare și ale statului, reprezentat

de F.N.G.C.I.M.M.

Sunt îndeplinite

condițiile prev. de art. 143 cu referire la art. 68

1

întrucât din actul material probator rezultă presupunerea rezonabilă că

inculpații au săvârșit faptele penale pentru care sunt cercetați.

a) Astfel, în sarcina

inculpatului M.A. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în

calitate de director executiv grup B. - Unirea, împreună cu C.V. și N.A. -

director comercial al B. Grup Dorobanți au inițiat/constituit un grup

infracțional organizat ce avea ca scop obținerea unor importante sume de bani

în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. SA, cu ocazia

încheierii și derulării contractelor de credit acordate cu încălcarea vădită a

Normelor bancare.

b) Pentru inculpatul

N.M.A. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, în calitate

de director comercial Grup B. - Dorobanți, împreună cu M.A. - director executiv

- Grup Unirea și C.V. au inițiat/constituit un grup infracțional organizat ce

avea ca scop obținerea unor importante sume de bani în mod ilicit prin

inducerea și menținerea în eroare a B. SA, iar pentru a duce la îndeplinire

scopul infracțional i-a racolat pe funcționarii bancari: B.D. - director

executiv, A.A. - director comercial adjunct, D.C. - director Sucursală Triumf,

T.M.G. - consilier clientelă și pe experții evaluatori G.O. și G.M.D., care

i-au sprijinit în activitatea infracțională, acordând credite cu încălcarea

Normelor bancare unor societăți comerciale în mod nelegal, cauzând un

prejudiciu total estimat la 31.048.063 euro, respectiv 1.660.000 RON, în dauna

c) Pentru inculpata

B.E. s-a reținut că în perioada octombrie 2008 - decembrie 2011, a aderat și

sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director

executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup Dorobanți și

C.V., în scopul obținerii unor importante sume de bani în mod ilicit prin

inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea la care îndeplinea funcția

de director comercial.

d) În sarcina

inculpatului G.O. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a

aderat și sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. -

director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup

Dorobanți și C.V., în scopul de a ajuta la obținerea unor importante sume de

bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea și menținerea în

eroare a B. - Grup Unirea și Grup Dorobanți, în calitate de evaluator la SC E.

SRL și ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la

imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unități bancare,

rapoarte de evaluare în care erau menționate valori de recomandare cu mult

peste valoarea de piață a imobilelor ce urmau să fie ipotecate și prin această

activitate a ajutat pe membrii grupării să obțină în mod nelegal credite în

numele și pe seama societăților comerciale pe care le controlau, prin persoane

interpuse, cauzând un prejudiciu estimat la 25.480.000 euro.

e) În sarcina

inculpatului S.A. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a

aderat și sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. -

director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup

Dorobanți și C.V., în scopul de a ajuta la obținerea unor importante sume de

bani în mod ilicit prin ajutarea în orice mod la inducerea și menținerea în

eroare a B. - Grup Unirea și Grup Dorobanți, în calitate de evaluator la SC E.

SRL și ulterior la SC T.S. SRL, a întocmit rapoarte de evaluare cu privire la

imobilele ce urmau să fie ipotecate în favoarea celor două unități bancare,

rapoarte de evaluare în care erau menționate valori de recomandare cu mult

peste valoarea de piață a imobilelor ce urmau să fie ipotecate și prin această

activitate a ajutat pe membrii grupării să obțină în mod nelegal credite în

numele și pe seama societăților comerciale pe care le controlau, prin persoane

interpuse, cauzând astfel unui prejudiciu estimat la 25.480.000 euro.

f) Pentru inculpatul

S.N. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și

sprijinit grupul infracțional organizat al cărui lideri erau: M.A. - director

executiv B. - Grup Unirea și C.V., în scopul obținerii unor importante sume de

bani în mod ilicit prin inducerea și menținerea în eroare a B. - Grup Unirea,

prin folosirea documentelor contabile falsificate, folosirea contractelor

comerciale despre care avea cunoștință că nu reflectă realitatea, prin semnarea

contractelor de credit în calitate de împuternicit al adevăraților proprietari

despre ale căror imobile cunoștea că sunt supraevaluate.

g) În sarcina

inculpatului C.I. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011 a

aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. -

director executiv B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial al B. Grup

Dorobanți și C.V., fiind racolat de către acesta din urmă în scopul comiterii

infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prin inducerea și

menținerea în eroare a două unități bancare: B. (B. Grup Unirea și B. Grup

Dorobanți) și A.B., prin solicitarea pe baza unor documente contabile ce nu

reflectau realitatea a unor credite, în numele și pe seama a două societăți

comerciale și obținerea/semnarea contractelor de credit în calitate de împuternicit

pe SC S.G.B. SRL și administrator la SC D. SRL, folosind sumele de bani retrase

din contul acestor societăți prin reintroducerea lor în circuitul legal. De

asemenea, a efectuat retrageri de numerar din conturile deschise de SC S.G.B.

SRL, în calitatea sa de împuternicit al administratorului acestei societăți

comerciale și a reintrodus sumele de bani în circuitul legal, cunoscând că

acestea provin din credite obținute în mod fraudulos.

h) Pentru inculpatul

B.D., se reține că în perioada ianuarie 2009 - prezent, a aderat și sprijinit

grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la

care prin intermediul lui N.V. a fost racolat și a sprijinit gruparea infracțională

în sensul că a obținut în calitate de asociat și administrator la SC A.A. SRL

un credit garantat de către F.N.G.C.I.M.M., prin mijloace frauduloase

(contracte comerciale care în realitate nu aveau corespondent), cauzând un

prejudiciu estimat la suma de 880.000 euro în dauna B. - Grup Unirea, bani pe

care i-a transferat în conturile unor societăți comerciale din România, având

ca și justificare documente contabile fictive. Societățile comerciale erau

controlate de către N.V. și S.A.

i) Pentru inculpata

B.V.J. s-a reținut că în perioada ianuarie 2009 - decembrie 2011, a aderat și

sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director

executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți

și C.V., care prin intermediul lui C.V., a fost racolată și a sprijinit

gruparea infracțională în sensul că, prin mijloace frauduloase, a obținut în

calitate de asociat și administrator la SC P.I. SRL, un credit garantat cu

bunuri imobiliare supraevaluate, cu sprijinul funcționarilor bancari C.L.,

M.A., G. (fostă B.) M.B. și B.E. și a lui L.M., cauzând un prejudiciu estimat

la suma de 6.400.000,00 euro, bani pe care i-a transferat în conturile

personale ale lui L.M. și L.E.M.

j) Pentru inculpatul

L.M. s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și

sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director

executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți

și C.V., și prin intermediul acestuia din urmă a obținut un credit în numele

societății SC P.I. SRL, în valoare de 6,4 milioane euro, garantat cu imobilul

proprietate comună cu soția sa L.E.M., cunoscând că valoarea acestuia este

supraevaluată, iar creditul urma să fie plătit chiar cu banii obținuți de la B.

- Grup Dorobanți (banca creditoare), conform unor contracte de închiriere a

spațiilor.

Acest credit a fost

obținut cu concursul funcționarilor bancari: C.L., M.A., G. M.B. și B.E.,

cauzând un prejudiciu estimat la suma de 6.400.000,00 euro. Banii obținuți în

mod ilicit au fost reintroduși în circuitul legal, prin transferarea lor

succesivă în conturile societăților controlate de acesta. De asemenea, a fost

beneficiarul unor importante sume de bani obținute în mod ilegal de către

membrii grupării infracționale, pe baza unor documente justificative fictive,

întocmite de către acesta.

k) Pentru inculpata

A.L.L. se reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și

sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director

executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup Dorobanți,

în sensul că în virtutea atribuțiilor de serviciu a autentificat pentru

imobilele aduse în garanție și care erau supraevaluate de către experții

evaluatori, contracte și antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoștință

de valoarea reală de tranzacționare a acestora, exprimând voința părților

contractante.

l). Pentru inculpata

P.D.C. (fostă N.R.) s-a reținut că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011,

a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A.

- director executiv la B. - Grup Unirea, N.A. - director comercial la B. - Grup

Dorobanți, în sensul că în virtutea atribuțiilor de serviciu a autentificat

pentru imobilele aduse în garanție și care erau supraevaluate de către experții

evaluatori, contracte și antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoștință

de valoarea reală de tranzacționare a acestora, exprimând voința părților

contractante.

Examinând măsura

preventivă dispusă de judecătorul fondului cu privire la inculpații M.A.,

N.M.A., S.A. și P.C.M., Înalta Curte reține că arestarea preventivă implică

privarea de unul dintre cele mai importante drepturi ale omului recunoscute de

legea fundamentală - dreptul la libertate. Este o măsură extremă, care îl pune

pe individ complet sub controlul statului prin organele sale, dar nu ca o

pedeapsă pentru o încălcare dovedită a legii, ci ca o măsură de precauție

bazată pe prezumția că inculpatul poate fi o amenințare pentru societate.

Luarea măsurii

arestării preventive în cursul procesului penal nu este incompatibilă cu

respectarea prezumției de nevinovăție, nu implică pronunțarea instanței asupra

fondului cauzei (adică și asupra vinovăției inculpatului), ci numai asupra

existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea

rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune, precum și a incidenței unuia

din cazurile prevăzute de art. 148 C. proc. pen.

Potrivit

jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, privind interpretarea art.

5 parag. 1 lit. c), pentru justificarea arestării sau deținerii preventive nu

se pretinde să fie deja stabilite realitatea și natura infracțiunii de care

este bănuit că a săvârșit-o persoana arestată pentru că aceasta reprezintă

scopul instrucției penale.

De asemenea, instanța

europeană a statuat că faptele care au dat naștere la bănuieli concrete, care

justifică luarea măsurii arestării preventive nu trebuie să fie de același

nivel cu acelea necesare pentru justificarea unei condamnări.

În cauză, temeiul de

drept care a determinat luarea măsurii arestării preventive față de inculpații

recurenți M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M. l-au constituit dispozițiile art. 148

lit. f) C. proc. pen., respectiv că faptele sunt pedepsite cu închisoarea mai

mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a acestora prezintă un pericol concret

pentru ordinea publică.

Înalta Curte

apreciază că în acest moment procesual, cerințele impuse de art. 148 lit. f) C.

proc. pen. sunt îndeplinite, în condițiile în care există indicii temeinice și

suficiente, în accepțiunea dată acestei noțiuni de art. 143 C. proc. pen., din

care rezultă suspiciunea rezonabilă că inculpații recurenți au comis faptele

pentru care sunt cercetați.

În ceea ce privește

pericolul pentru ordinea publică, Înalta Curte reține că trebuie avute în

vedere nu numai datele legate de persoana inculpaților, ci și datele

referitoare la fapte pentru că, nu de puține ori, acestea din urmă sunt de

natură a crea opiniei publice un sentiment de insecuritate.

Curtea de la

Strasbourg, în jurisprudența sa pe tărâmul aplicării art. 5 din Convenție, a

conturat 4 motive care justifică menținerea sau prelungirea măsurii arestării

preventive:

- pericolul de

sustragere din partea acuzatului (Stogmuller c. Autriche, arret du 10 novembre

1969, serie A no 9, § 15);

- riscul ca acuzatul,

odată pus în libertate să împiedice buna administrare a justiției (Wemhoff c.

Allemagne, 27 juin 1968, § 14, serie A no 7), ori să comită noi infracțiuni

(Matzenetter c. Autriche, arret du 10 novembre 1969, serie A no 10, §9);

- existența unui

pericol pentru ordinea publică (Letellier c. France, 26 juin 1991, § 51, serie

A no 207 et Hendriks c. Pays-Bas (dec), no 43701/04, 5 juillet 2007). De

asemenea, Curtea a mai constatat că anumite infracțiuni, prin gravitatea lor

particulară și prin reacția publicului pot determina o stare de pericol pentru

comunitate, justificând astfel luarea măsurii arestării preventive, cel puțin

pentru o anumită durată de timp.

În prezenta cauză,

pericolul pentru ordinea publică reprezentat de inculpații M.A., N.M.A., S.A.

și P.C.M. rezultă din pluralitatea infracțională și de făptuitori, modul de

operare, cuantumul sumelor vizate, perseverența infracțională dedusă din durata

activității ilicit penale și numărul actelor de executare.

Noțiunea de pericol

pentru ordinea publică nu trebuie înțeleasă doar ca o primejdie concretă și

imediată, constând în posibilitatea comiterii unor noi fapte penale grave ori

similare, ci ca o stare de neliniște, un sentiment de insecuritate în rândul

societății civile, generată de rezonanța socială negative, actuală și

persistentă a infracțiunilor de corupție și a celor săvârșite în conexitate cu

acestea, prin urmare ținând cont de gravitatea deosebită a faptei, de calitatea

inculpaților și de prejudiciul impresionant cauzat uneia dintre băncile cele

mai importante din România, se apreciază că lăsarea lor în libertate ar pune

sub semnul îndoielii capacitatea instituțiilor statului de a avea o reacție

promptă și adecvată față de fapte penale de acest gen.

Ca urmare, se

apreciază că se justifică sau se susține, în prezent, un pericol real pentru

ordinea publică în cazul lăsării în libertate, astfel încât, la acest moment

procesual, nu se impun măsuri preventive alternative deținerii.

Actuala fază

procesuală, actele ce urmează a fi efectuate pentru terminarea urmăririi

penale, reclamă privarea de libertate a inculpaților, această măsură fiind

necesară pentru buna desfășurare a procesului penal.

Prin urmare, față de

cele învederate, apreciind ca fiind nefondate criticile formulate, Înalta

Curte, în baza art. 385

15

pct. 1 lit. b) și art. 192 alin. (2) C.

proc. pen., urmează a respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații

M.A., N.M.A., S.A. și P.C.M. împotriva Încheierii din data de 16 decembrie 2012

a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr.

9384/2/2012 cu obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Cu referire la

recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

- D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, privind pe intimații inculpați B.E.,

G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., Înalta Curte

apreciază că este nefondat, urmând ca în baza art. 385

15

pct. 1 lit.

b) și art. 192 alin. (2) C. proc. pen., să fie respins. Astfel, Înalta Curte

constată lipsa de oportunitate a arestării preventive a inculpaților B.E.,

G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și P.D.C., instanța având în

vedere atitudinea manifestată de aceștia, numărul redus de acte materiale

reținute în sarcina acestora, circumstanțe personale ce întăresc convingerea că

buna desfășurare a procesului penal nu va fi afectată prin lăsarea în libertate

a acestora.

Practica instanței

europene a reținut în acest sens că privarea de libertate a unei persoane este

o măsură atât de gravă încât ea nu se justifică decât atunci când alte măsuri,

mai puțin severe, sunt considerate insuficiente pentru salvgardarea unui

interes personal sau public ce ar impune detenția (cauza Witold Litwa

c.Poloniei).

În raport de dispozițiile

art. 136 C. proc. pen., se constată că în cauză scopul măsurilor preventive cu

privire la inculpații B.E., G.O.I., S.N., C.I., B.D., B.V.J., L.M., A.L.L. și

P.D.C. poate fi atins și fără privarea de libertate a acestora, respectiv prin

aplicarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, fiind îndeplinite

condițiile prevăzute de art. 145 raportat la art. 145 alin. (1

1

) și

(1

2

) C. proc. pen. și rap. la art. 145 alin. (2

2

) C.

proc. pen. și art. 143 alin. (1) C. proc. pen., existând probe și indicii temeinice

privind comiterea de către inculpați a infracțiunilor pentru care sunt

cercetați.

Se apreciază că

restricțiile pe care inculpații sunt obligați să le respecte sunt apte a

asigura normala desfășurare a procesului penal, încălcarea acestora cu rea-credință

dând posibilitatea luării măsurii arestării preventive față de aceștia.

Înalta Curte,

examinând recursul declarat de inculpatul recurent L.M., apreciază că este

fondat numai cu privire la obligația prevăzută de art. 145 alin. (1

2

)

lit. c) C. proc. pen., în sensul că inculpatului L.M. îi va fi interzis să se

apropie de ceilalți inculpați, învinuiți sau martori din cauză și să nu

comunice direct sau indirect cu aceștia, cu excepția rudelor până la gradul II

și a soției sale, învinuita L.E.M., urmând a casa încheierea numai în aceste

limite.

Examinând cererea de

recurs formulată de A.L.L., Înalta Curte constată că nu este fondată, pentru

următoarele considerente:

Pentru inculpată se

reține că în perioada ianuarie 2008 - decembrie 2011, a aderat și sprijinit

grupul infracțional organizat ai cărui lideri erau: M.A. - director executiv la

în virtutea atribuțiilor de serviciu a autentificat pentru imobilele aduse în

garanție și care erau supraevaluate de către experții evaluatori, contracte și

antecontracte de vânzare-cumpărare, luând cunoștință de valoarea reală de

tranzacționare a acestora, exprimând voința părților contractante.

Înalta Curte reține

că notarul public putea și avea obligația să observe diferența de valoare

dintre prețul de tranzacționare al terenurilor în baza

antecontractelor/contractelor și prețul de ipotecare stabilit în baza

rapoartelor de evaluare, constatând că prin activitatea sa a mijlocit obținerea

de credite de către următoarele societăți: SC A.B.C. SRL și SC A.P.T.G. SRL,

cauzându-se un prejudiciu total de 2.500.000 euro.

Declarațiile de

nerecunoaștere ale inculpatei sunt infirmate, în primul rând, prin documentele

notariale întocmite de către inculpată, într-o modalitate sui generis,

antecontractele de vânzare-cumpărare, procura prin care promitentul vânzător îl

împuternicea pe promitentul cumpărător să încheie contractul de

vânzare-cumpărare, ca și contractul de ipotecă, fiind încheiate la aceeași dată,

cu o evidentă disproporție de valoare între prețul vânzării trecut în

antecontract și valoarea imobilului din contractul de ipotecă.

Chiar dacă inculpata

nu avea, ca notar, atribuții exprese de a verifica sau de a interpreta raportul

de evaluare întocmit de către un expert ANEVAR, calificarea sa juridică îi

dădea posibilitatea de a înțelege consecințele pe care le producea față de

bancă un asemenea contract de ipotecă, așa încât, chiar dacă nu a urmărit, a

acceptat că prin actele pe care le-a întocmit a sprijinit prejudicierea băncii.

În acest sens,

trebuie precizat că potrivit art. 46 din Legea nr. 36/1995, notarul public are

obligația să verifice dacă scopul pe care îl urmăresc părțile cu privire la

actul pe care vor să-l încheie este în conformitate cu legea și să le dea

îndrumările necesare asupra efectelor lui juridice.

Mai mult, conform

art. 6 din aceeași lege, notarul public are posibilitatea să refuze întocmirea

actului în cazul în care actul

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Asupra recursului penal de față; Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele: Prin încheierea din data de 8 februarie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 1031/2/2013 (465/2013),
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Asupra recursurilor penale de față; Prin Încheierea din 10 iulie 2012 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, pronunțată în Dosarul nr. 5554/2/2012 (2172/2012) s-a admis propunerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație ș
ÎCCJ 2011-11-29
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4117/2011
Asupra recursurilor penale de față: Prin Încheierea de ședință din data de 25 noiembrie 2011, pronunțată de Curtea de Apel București, secția I penală în Dosarul nr. 10.050/2/2011 s-a admis propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalt
ÎCCJ
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 4227/2012
ÎNALTA CURTE DE CASAJȚIE Șl JUSTIȚIE Asupra recursului de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele: Prin încheierea din camera de consiliu din data de 14 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a ll-a pen
ÎCCJ 2012-03-02
0,96
ÎCCJ, Secția penală
Asupra recursurilor de față, Din actele dosarului constată următoarele: Prin încheierea dată în Camera de Consiliu la 23 februarie 2012 de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. 1479/2/2012, a respins, ca nefondate,
Sursă