ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2440/2012
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2440/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)
Asupra recursurilor penale de față; Prin sentința penală nr. 161 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de luare de mită din art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2000, texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul P.G. la o pedeapsă de 4 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de spălare a banilor din art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
și art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000, texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul P.G. la o pedeapsa de 4 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 4 ani 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.
pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară. În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnată inculpata P.F.R. la o pedeapsă de 3 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 11 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 a fost condamnată pe inculpata P.F.R. la o pedeapsa de 2 ani închisoare. În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen.
pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare la care adaugă un spor de 3 luni închisoare, inculpata urmând să execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 3 ani 3 luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen. pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale cu titlu de pedeapsa complementară. În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie. În baza art. 215 1 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
a fost condamnată inculpata G.A.D. pentru comiterea infracțiunii de delapidare în formă continuată la o pedeapsă de 1 an 6 luni închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 86 1 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 86 2 C. pen. și atrage atenția inculpatului potrivit art. 359 C. proc. pen. În baza art. 86 3 i s-a impus inculpatei să se sd.u.p.ună masurilor de supraveghere prevăzute în art. 86 3 lit. b)-d) C. pen. și să se prezinte trimestrial la S.P.V.R.I. În baza art. 255 alin. (5) C. pen.
a fost obligat inculpatul P.G. la restituirea sumei de 712.100 lei în favoarea SC A. SRL Aleșd cu sediul în Aleșd, jud. Bihor reprezentată prin lichidator H.l. cu sediul în Beiuș, jud. Bihor. În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 i s-a confiscat suma de 31.900 lei de la inculpata P.F.R. În baza art. 14 C. proc. pen. cu referire la art. 346 C. proc. pen. și art. 998-999 C. civ. a fost obligată inculpata G.A.D. la plata sumei de 27.224 lei în favoarea părții civile SC S. SRL Oradea prin lichidator judiciar SC F.C. SRL cu sediul în Oradea. Din fondurile M.J.L.C. s-au virat în favoarea Baroului Bihor suma de 300 lei, reprezentând suma celor doua onorarii de 150 de lei ale apărătorilor din oficiu, avocat C.S.
conform delegației din 24 august 2006, respectiv avocat C.V. conform delegației din 24 august 2006. În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul P.G. la plata sumei de 35.000 lei, inculpata P.F.R. la plata sumei de 6.150 lei și inculpata G.A.D. la plata sumei de 11.150 lei, fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului. Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul D.N.A. -Serviciul Teritorial Oradea din data de 18 iulie 2006 dat în Dosar nr. 71/P/2005 au fost trimiși în judecata inculpații P.G. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. și art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
în condițiile concursului de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. și cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, inculpata P.F.R. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr. 78/2000 în condițiile concursului de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. și inculpata G.A.D. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215 1 alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. În fapt, în sarcina inculpatului P.G. s-a reținut ca a pretins și a primit, în mod repetat, de la martorul denunțător M.l. suma totală de 8,1 mld. lei pentru ca, în calitate de administrator al firmei SC M.E. SRL Aleșd, să încredințeze societății SC A. SRL Aleșd execuția lucrărilor de construcții necesare realizării investițiilor derulate de SC M.E.
SRL De asemenea, a înscenat prestarea unor servicii de către SC S. SRL Oradea, pentru a ascunde adevărata natură, respectiv cea de mită, a sumei de 7,1 mld. lei, încasată de la SC A. SRL Aleșd în perioada ianuarie 2003 -iunie 2004, prin transferuri bancare repetate, iar ulterior a folosit aceste sume de bani pentru a dobândi două apartamente în Oradea, un teren și construcții în Aleșd, precum și un autoturism importat din Italia. În sarcina inculpatei P.F.R. s-a reținut ca oferit consultantă și a coordonat tinerea evidentei contabile la grupul de societăți M.E. în perioada aprilie 2003 -septembrie 2004, în timp ce era încadrată ca funcționar public cu atribuții de control fiscal la D.G.F.P. Bihor (calitate în virtutea căreia, în aceeași perioadă de timp, a făcut 6 controale fiscale la societățile din grupul M.), servicii în contul cărora SC M.E.
SRL i-a plătit costul lucrărilor de modernizare a unui apartament pe care îl deține în Oradea, evaluate la 319 milioane lei, și i-a asigurat cazare gratuită pentru petrecerea concediilor în Italia din august 2003 și august 2004. De asemenea, inculpata a preluat la 8 octombrie 2004 administrarea societăților SC M.E. SRL, SC V.R. SRL și SC S. SRL Aleșd în condițiile în care în perioada martie 2003 - aprilie 2004, Ie-a controlat din punct de vedere fiscal de 6 ori în virtutea calității de funcționar cu atribuții de control fiscal, constituie prevăzută de art. 11 alin. (2) din Legea nr. 78/2000. În sarcina inculpatei G.A.D. se retine în fapt ca, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada august 2004-octombrie 2005, și-a însușit (prin vânzări succesive de valută și retrageri de numerar) suma totală de 272.240.000 lei din contul societății SC S. SRL, deschis la B.T.
Oradea, Asupra căruia a avut drept de dispoziție începând cu 24 ianuarie 2003. Partea civila SC A. SRL, reprezentata prin lichidator judiciar H.l., numit prin încheierea Tribunalului Bihor din data de 02 martie 2005 data în Dosar nr. 290/F/2004, a solicitat obligarea inculpatului G.P. în solidar cu partea responsabila civilmente SC S.C. SRL Oradea la plata sumei de 7.121.650.000 lei (fila 461 vol I d.u.p.). Partea civila SC S. SRL a solicitat obligarea inculpatei G.A.D. în favoarea sa la plata sumei de 27.447 lei, reprezentând prejudiciul cauzat părții civile prin ridicarea acestei sume din cont (fila 8 voi. III d.u.p.). Se SC V.R. SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea inculpaților P.G., M.l.
și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 2.000.000.000 lei (fila 45 și 53). SC SC S. SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 2.000.000.000 lei (file 46 și 61). SC Top Trend SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 2.000.000.000 lei (fila 47 și 57). SC M.E. SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 18.000.000.000 lei (fila 48 și 65). Instanța, prin încheierea din data de 5 decembrie 2006 a respins cererile privind introducerea în cauza în calitate de părți civile a SC V.R.
SRL, S., T.T. și M.E. având în vedere ca infracțiunile prev. de art. 254 alin. (1) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 sunt infracțiuni de pericol. Analizând actele și lucrările dosarului instanța a reținut că, societatea comerciala M.E. SRL a fost constituita având ca asociați pe G.M., F.A. și F.G. la data de 27 august 1997 potrivit încheierii de autentificare-fila 42 vol. I d.u.p., ulterior fiind înființate de către aceeași asociați și alte două societăți comerciale: SC S. SRL și SC V.R. SRL cu același obiect de activitate. În data de 31 august 2000 a fost autentificata procura speciala prin care M.G., în calitate de administrator al SC M.E. SRL împuternicea pe inculpatul P.G.
sa semneze contractele de munca individuale, statele de plata și alte dispoziții privind salarizarea personalului din cadrul societății, precum și sa reprezinte atât societatea cât și pe mandant în față organelor statului-fila 45 voi. I d.u.p. Acestei prime împuterniciri i-a urmat o alta, autentificata în data de 19 iulie 2002, prin care inculpatul G.P. era împuternicit de către M.G. sa exercite, pe toata perioada în care acesta din urma era plecat din tara, toate prerogativele de administrare ale societății cu excepția actelor de înstrăinare, contractelor de credit și constituirilor de garanții imobiliare și mobiliare (fila 47 voi. I d.u.p.). În aceasta calitate, de mandatar al administratorului de drept al societății comerciale M.E.
SRL, inculpatul l-a contactat în toamna anului 2001 pe martorul denunțător M.l. ce era asociat și administrator al SC A. SRL Aleșd, în vederea contractării execuției unor lucrări de construcții pentru SC M.E. SRL (declarație fila 28 vol. I d.u.p.). Primul contract dintre cele doua societăți a fost încheiat în data de 18 noiembrie 2001 - fila 53 vol. I d.u.p. - având ca obiect executarea unor lucrări de construcții-montaj la sediul SC M.E. SRL (fila 53 vol. I d.u.p.). Ulterior, relațiile contractuale dintre cele doua societăți reprezentate de către martorul M.l. și inculpatul G.P. s-au dezvoltat, în data de 15 februarie 2002, deci anterior finalizării primului contract fiind încheiat un al doilea având ca obiect reparația halei de producție localizata în Aleșd (fila 58 vol. I d.u.p.).
De asemenea, în 01 martie 2002, 26 martie 2002, 22 aprilie 2002, 15 aprilie 2002, 03 iunie 2002, 26 iunie 2002, 23 iulie 2002, 17 septembrie 2002, 30 septembrie 2002 si 01 octombrie 2002 au fost încheiate intre parti noi contracte având ca obiect unele lucrări de construcții la diverse obiective aparținând SC M.E. SRL. De menționat ca cel de al doilea asociat al SC A. SRL, martorul O.G., deși cunoștea existenta relațiilor contractuale cu SC M.E. SRL, semnând de altfel și el contractele de execuții lucrări, nu a purtat aproape deloc discuții cu inculpatul G.P. (fila 57 vol. III d.u.p.) întrucât, potrivit declarațiilor sale, cei doi asociați și-au stabilit fiecare în mod distinct zona de activitate, zona Aleșd revenind martorului denunțător M.l..
De altfel, aceasta împrejurare rezulta și din declarația inculpatului G.P. care a precizat ca „activitatea societății SC A. SRL fiind condusa de M.l., administratorul acesteia, cu care am menținut tot timpul legătura" (fila 247 vol. 116 d.u.p. și 117 fond). în total, aceste contracte încheiate intre cele doua societăți comerciale în perioada 2001-septembrie 2002, au avut o valoare de 880.000 lei. Însă, în toamna anului 2002, inculpatul G.P. a pretins martorului M.l. plata unui anumit „comision" din valoarea lucrărilor de construcție pe care urma sa le mai execute SC A. SRL în beneficiul SC M.E. SRL. Astfel, potrivit declarației martorului M.l., deși până în septembrie 2002 relațiile cu inculpatul G.P.
s-au desfășurat extrem de amiabil, martorul fiind surprins chiar de punctualitatea plaților, în toamna lui 2002 au început sa apară probleme ca întârzieri în plata unor facturi emise de către SC A. SRL. Totodată, inculpatul a făcut, în discuțiile purtate cu martorul M.l., aluzii referitoare la ajutorul dat Alucons prin încredințarea lucrărilor efectuate până în acel moment, învederându-i totodată acestuia ca SC M.E. SRL urmează sa contracteze noi lucrări de construcții, iar încredințarea acestor lucrări tot către SC A. SRL ar aduce acestei firme profit. In aceste condiții, martorul M.l. a insistat în lămurirea raporturilor și a așteptărilor inculpatului vis a vis de SC A. SRL. Astfel, inculpatul G.P.
a arătat ca dorește sa i se plătească un comision de 10% din valoarea tuturor lucrărilor de construcții pe care el, în calitate de administrator al SC M.E. SRL le va încredința spre execuție SC A. SRL. De fată la aceasta discuție nu au fost alte persoane, după cum rezulta din declarația martorului M.l., iar inculpatul G.P. neaga conținutul ei. Dar, starea de fapt reținuta este confirmata și de către martorul O.G. care a arătat în declarația sa (fila 57 vol. III d.u.p.) ca „spre sfârșitul anului 2001, M.l. M.l. a spus ca P.G. a pretins sa ii dam mita 10% din valoarea lucrărilor de construcție pe care urmează sa ni le încredințeze". Și în declarația data în față instanței, martorul Oltean a arătat ca inculpatul G.P.
a condiționat încredințarea altor lucrări de plata unui comision de 10% - fila 111. Pentru a justifica acceptul lor de a plați acel comision, cei doi martori au invocat situația delicata în care se afla SC A. SRL ce era obligata sa contracteze lucrări și în Aleșd ca urmare a faptului ca beneficiase de anumite facilitați fiscale fiind constituita intr-o zona defavorizata. Or, oferta de la SC M.E. SRL era în acea perioada singura în măsura sa le ofere continuarea activității pentru angajați. Dar, în condițiile în care sumele ce urmau sa fie plătite inculpatului se ridicau la valori foarte mari, toți cei implicați au căzut de acord ca trebuia găsita „modalitatea potrivita pentru scoaterea banilor din firma și justificarea lor aparenta din punct de vedere fiscal, pentru ca în caz contrar riscam ca aceste plați sa nu fie considerate deductibile din punct de vedere fiscal și deci sa fie impozitate." - declarația martorului O.G.
fila 57 vol. III d.u.p. și fila 111 fond, declarația martorului M.l. fila 30 vol. I d.u.p. și 113 fond. În acest sens, inculpatul G.P. a înființat prin actul constitutiv autentificat la B.N.P., C.L.C., din 23 octombrie 2002, ca asociat unic, SC S. SRL, aceasta fiind înmatriculată la O.R.C. Bihor din 28 noiembrie 2002 (fila 126 vol. I d.u.p.), iar prin procura autentificată la B.N.P., C.L.C. din 23 octombrie 2002, inculpatul G.P. a mandatat-o pe inculpata G.A.D. să deschidă un cont bancar pentru SC S. SRL Oradea la B.T. Oradea (fila 130 vol. I d.u.p.). La cererea SC S. SRL, B.T. - Sucursala Oradea, Agenția 2 a deschis contul, Asupra căruia inculpata G.A.D. a obținut drept de dispoziție începând cu 24 ianuarie 2003 (fila 185 vol. II d.u.p.).
Ulterior, în data de 3 ianuarie 2003, s-a încheiat un contract de agent intre SC A. SRL reprezentata de martorul M.l., și societatea SC S. SRL, reprezentată de inculpatul P.G. (filele 131, 132 vol. I d.u.p.). Potrivit acestui contract, SC A. SRL a mandatat societatea SC S. SRL pentru "intermedierea achiziției de materiale de construcție " și "prospectarea pieței în vederea atragerii de noi lucrări", dar prima plata efectuata în contul societății SC S. SRL de către SC A. SRL a avut loc în data de 20 decembrie 2002, deci anterior chiar încheierii contractului de agent dintre cele două societăți. Acest element de fapt se coroborează pe deplin cu declarațiile celor doi martori - M.l. și O.G. - și dovedește caracterul simulat al contractului de agent încheiat intre cele două societăți, contract care nu urmarea decât sa ascundă natura reala a plaților ce se efectuau din contul SC A. SRL în contul SC S. SRL.
Inculpatul a negat existenta discuției cu martorul M.l. prin care i-ar fi cerut acel comision pentru a continua încredințarea lucrărilor de construcție către SC A. SRL. De asemenea, neaga și inițiativa înființării SC S. SRL, susținând ca martora C.M. i-a propus sa o înființeze pentru a putea cumpăra teren și a face investiții (fila 248 vol. III d.u.p.). Ulterior, în fața instanței, inculpatul a avut o poziție diferita susținând ca a înființat societatea Silviacos la cererea martorului M.l. de a-i căuta și alte lucrări de la alte firme, urmând sa primească un comision din valoarea acestora (fila 117). Martora C.M. nu a confirmat starea de fapt descrisa de către inculpat în prima declarație arătând ca, dimpotrivă inculpatul G.P.
i-a comunicat ca intenționează „sa se ocd.u.p.e de intermedieri în comerțul cu masa lemnoasa și mi-a cerut părerea în sensul daca legislația romana ii permite acest lucru și daca prin aceasta nu intra în conflict cu M.E." - fila 85 vol. III d.u.p. În schimb, cea de a doua declarație a inculpatului G.P. prin care recunoaște ca a primit, în mod repetat de la martorul denunțător M.l. diferite sume cu titlul de „comision" pentru ca în calitate de administrator al SC M.E. SRL sa încredințeze SC A. SRL execuția unor lucrări se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauza. Astfel, deși chiar potrivit declarației sale, martorul M.l.
i-a cerut sa ii caute și alte lucrări, întrucât inculpatul ar cunoaște mai multa lume și ar avea relații, toate sumele de bani intrate în contul SC S. SRL au fost plătite, așa după cum recunoaște inculpatul, pentru ca a „obținut mai multe lucrări de la societatea M.E., unde eu lucram ca și administrator" - fila 117 - „menționez ca de la alte societăți în afara de M.E. eu nu am reușit sa obțin lucrări pentru firma SC A. SRL Aleșd". Chiar daca inculpatul circumstantiaza natura sumelor achitate de către SC A. SRL către SC S. SRL ca fiind comisioane datorate în baza contractului pentru activitatea de intermediere efectuata, aceasta apărare nu poate fi reținuta întrucât, pe de o parte sumele încasate sunt mai mari decât i s-ar fi cuvenit conform unui calcul simplu raportându-se procentul de 10% la totalul contravalorii contractelor încheiate intre SC A. SRL și SC M.E.
SRL, iar pe de alta parte inculpatul, prin SC S. SRL nu a efectuat o reala activitate de intermediere sau de „agent" care sa justifice plata sumelor respective. Potrivit art. 1 din contractul de agent încheiat în data de 03 ianuarie 2003 - fila 131 vol. I d.u.p. - obiectul contractului a fost intermedierea achiziției cu materiale de construcție în numele și pe contul mandantului, precum și prospectarea pieței în vederea atragerii de noi lucrări. Or, în fapt, nu a fost încheiat nici un contract de achiziție materiale de construcție prin intermediul SC S. SRL la care sa se poată aplica comisionul prevăzut în contract. De asemenea, nu a avut loc o prospectare a pieței, cu rezultate concrete în ce privește obiectul contractului de agent încheiat, pentru atragerea unor noi lucrări, întrucât așa după cum rezulta din chiar declarația inculpatului G.P.
„în afara de M.E. eu nu am reușit sa obțin lucrări pentru firma A.A." Este evident însă, ca nu a fost nevoie de nicio prospectare a pieței pentru ca inculpatul în calitate de administrator al SC M.E. SRL sa încredințeze lucrările către SC A. SRL, ci dimpotrivă, lucrările au fost încredințate în prefigurarea plații „comisionului". Astfel, potrivit evidentei contabile verificate, SC A. SRL a înregistrat facturile emise de către SC S. SRL și a plătit aceste sume în contul acestei din urma societăți deschis la B.T.. Prima plata „comisionului", de fapt a mitei, a avut loc, așa cum arătam mai sus, la 20 decembrie 2002, înainte de încheierea formală a contractului de agent din 2003, când inculpatul G.P., prin intermediul SC S. SAs, a emis către SC A. SRL factura din 20 decembrie 2002 în valoare totală de 5.850.000 lei (fila 139 vol. I d.u.p.).
Suma pretinsă de inculpatul G.P. 20 decembrie 2002 a fost plătită de SC A. SRL la 29 ianuarie 2003, cu ordinul de plată nr. 23 din 29 ianuarie 2003 (fila 141 vol. I d.u.p.) cu aceeași ocazie fiind plătită și suma care i-a fost pretinsă prin factura din 27 ianuarie 2003 (fila 140 vol. I d.u.p.). De fapt, în perioada 8 noiembrie 2002 - 26 mai 2004, inculpatul G.P., în calitate de administrator al societății SC M.E. SRL, a încheiat cu SC A. SRL 24 de contracte pentru executarea unor lucrări de construcții și montaj în valoare totală de 58.833.481.689 lei (fila 79-125 vol. I d.u.p.). In aproximativ aceeași perioada, respectiv 20 decembrie 2002 - 2 iunie 2004, inculaptul G.P., prin intermediul societății SC S. SRL, a emis către SC A. SRL 14 facturi prin care a pretins suma totală de 9.144.000.000 lei, din care a fost efectiv plătită suma de 7.121.000.000 lei (filele 139-140; 142-143; 145; 147; 149; 151; 153-154; 156; 158-160 vol. I d.u.p.).
Diferența de 2.023.000.000 lei, pretinsă prin factura din 4 noiembrie 2003 a fost stornată prin factura din 12 decembrie 2003 (fila 158 vol. I d.u.p.). Se observa ca, aplicând procentul de 10% pretins de către inculpatul G.P. la valoarea contractelor pe care SC M.E. SRL Ie-a încheiat cu SC A. SRL în perioada decembrie 2002 - mai 2004, "comisionul" inculpatului G.P. ar fi fost de doar 5.883.000.000 lei., însă diferența de 1.300.000.000 lei o constituie extinderea pretențiilor inculpatului și Asupra contractelor pe încheiate anterior toamnei anului 2002, așa după cum rezulta, de altfel, din declarația martorului M.l. De asemenea, acestor sume încasate de către inculpat prin intermediul SC S. SRL se adaugă și suma de 25.000 euro pe care inculpatul G.P.
a pretins-o de la martorul M.l. la începutul anului 2004, invocând nevoia de numerar necontabilizat pentru rezolvarea unor probleme ale societății M.E. SRL, respectiv obținerea unor C.E.M.T.-uri. Martorul denunțător M.l. a ridicat aceasta suma din conturile societății SC A. SRL, în echivalent în lei (filele 464 - 551 vol. I d.u.p.), schimbându-i ulterior la mai multe case de schimb valutar. Aceasta operațiune este dovedita atât prin declarația de inculpat a lui G.P. (fila 117, fila 249 voi. III d.u.p.), cât și prin declarațiile martorilor O.G. (fila 111) și M.l. (fila 114), întreaga suma fiind remisa inculpatului G.P. care a folosit banii în interes personal întrucât promisiunea de obținerea de C.E.M.T.-uri (autorizații internaționale de transport gratuit) nu s-a materializat.
însă, suma de 25.000 euro a fost recuperata de către SC A. SRL prin includerea ei în situațiile de lucrări plătite de SC M.E. SRL (declarație inc. fila 117 fond și declarație martor M.l. fila 115 fond). Banii plătiți de către SC A. SRL în aceasta modalitate către SC S. SAs au fost retrași de către inculpatul G.P. și folosiți pentru diverse cheltuieli personale așa după cum urmează: în 24 aprilie 2003, cu dispoziția de plată valutară externă nr. 320004, inculpatul G.P. a retras în numerar suma de 1.500 euro pentru „avans deplasare Slovacia" (fila 185 voi. I d.u.p.); în 8 iulie 2003, cu dispoziția de plată valutară externă nr. 301002, inculpatul a retras în numerar suma de 3.000 euro pentru "deviz financiar" (fila 201 vol. I d.u.p.); la data de 13 septembrie 2003, inculpatul G.P.
a cumpărat cu suma de 1.369.800.000 lei, prin intermediul SC S. SRL un apartament situat în Oradea, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P., P.F., din 13 septembrie 2003 (fila 221 vol. I d.u.p.). Totodată, inculpatul a fost și cel care a achitat taxele notariale în cuantum de 18.828.000 lei, precum și onorariul notarului în cuantum de 15.140.000 ROL; în data de 15 septembrie 2003, cu suma de 1.366.812.000 lei, inculpatul G.P., prin intermediul SC S. SRL, un al doilea apartament în Oradea, conform contractului de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P., R.M.V. din Oradea din 15 septembrie 2003 (fila 228 vol. I d.u.p.). Și în acest caz, inculpatul a mai plătit 14.700.000 lei, reprezentând onorariul notarului public, și 18.800.000 lei, taxe notariale; în data de 17 octombrie 2003, cu dispoziția de plată valutară externă, inculpatul G.P.
a retras în numerar suma de 6.000 euro cu titlul de "avans delegație Italia" (file 246 vol. I d.u.p.); în data de 7 aprilie 2004, inculpatul G.P., prin intermediul SC S. SRL, a cumpărat un imobil, reprezentând teren și construcții, cu prețul de 1.119.000.000 lei (fila 364 vol. I d.u.p.), achitând totodată și 9.500.000 leiL reprezentând onorariul notarului public și 13.150.000 lei reprezentând taxă (fila 366 vol. I d.u.p.); în data de 7 aprilie 2004, prin intermediul SC S. SAs, a cumpărat autoturismul cu prețul de 42.000 euro (fila 460 vol. I d.u.p.), prețul fiind plătit prin transfer bancar cu dispoziția de plată valutară externă (fila 459 vol. I d.u.p.); în data de 14 mai 2004, inculpatul G.P.
a cumpărat cu suma de 459.756.727 diverse aparate de sport (filele 383-389 vol. I d.u.p.). Se impune a se mai preciza ca inculpatul a mai achitat din conturile SC S. SA cheltuielile de intretinere a apartamentelor cumpărate, taxe di impozite și alte cheltuieli, astfel încât la data de 1 iulie 2004, în contul SC S. SRL mai erau doar 10.370.000 lei și 7.339, 71 euro (a se vedea și declarația inculpatei G.A.D.- fila 91 vol. III d.u.p.). Inculpatul a invocat în apărarea sa, prin concluziile scrise, împrejurarea ca nu are calitatea de funcționar public și ca societățile comerciale implicate în faptele cu care a fost sesizata instanța nu sunt persoane juridice de interes public. în ce privește calitatea sa, trebuie subliniat ca textul de incriminare nu prevede ca subiect activ al infracțiuni de luare de mita este funcționarul public, ci funcționarul.
Iar potrivit art. 147 alin. (2) C. pen., prin funcționar se înțelege persoana menționata în alin. (1) (respectiv funcționarul public), precum și orice salariat care exercita o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat. Inculpatul avea, la data comiterii faptelor, calitatea de administrator al unei societăți comerciale și exercita, ca atare, în sarcina acesteia cele mai importante însărcinări, inclusiv încheierea unor contracte de execuție lucrări de construcție, contracte de o valoare apreciabila, iar societatea comerciala al cărei administrator era prezenta, în mod evident, toate caracterele unei persoane juridice, caractere suficiente pentru întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de laure de mita.
Dar, chiar daca aceasta societate comerciala nu poate fi calificata ca fiind de interes public, trebuie remarcat ca, în condițiile în care zona Aleșd a primit titulatura de „zona defavorizata" prin H.G. nr. 196/1999 tocmai pentru a atrage agenți economici și pentru a revigora viata economica locala, grupul de firme M.E., prin angajarea unei numeroase forte de munca, prin investițiile operate ce au oferit contracte și altor firme, determinând bineînțeles intr-o și mai mare măsura ocuparea forței de munca locale, poate fi considerata, fără nicio exagerare, de interes public local și ca atare, la aprecierea pericolului social al infracțiunilor comise va fi avuta în vedere și aceasta împrejurare.
Inculpatul a mai invocat în apărarea sa, așa cum arătam și mai sus, ca acel „comision" a fost plătit ca urmare a activității desfășurate în beneficiul SC A. SRL prin intermedierea obținerii de lucrări de construcție din partea grupului de firme M.E. SRL. Și se insista în susținerea acestei apărări la declarația martorului O.G. care într-una din declarațiile sale a afirmat ca „am dat de bunăvoie acești bani, respectiv am fost de acord cu plata comisionului de 10%" către SC S. SRL la vremea respectiva am inteles ca acel comision era pentru serviciile pe care aceasta firma ni le presta în sensul de a ne obține lucrări pentru firma noastră" - fila 111-112. Dar, sub aspectul laturii subiective a infracțiunii prev. de art. 254 C. pen.
nu are nicio relevanta daca mituitorul a dat de buna voie sau constrâns mita. Mai mult, semnificația pe care au dat-o cei doi asociați ai SC A. SRL și inculpatul plaților efectuate către SC S. SRL nu este nici ea în măsura sa caracterizeze o asemenea fapta ca fiind sau nu infracțiune. Daca s-ar accepta o asemenea interpretare a textelor legale, infracțiunea de luare de mita nu ar mai subzista ori de cate ori „părțile" ar califica după bunul lor plac darea, respectiv luarea/primirea/etc. de bani sau alte foloase. Inculpatul a mai invocat în apărarea sa împrejurarea ca sumele de bani achitate de către SC A. SRL către SC S. SRL au fost declarate ca profit și impozitate, dar nici aceasta împrejurare nu are vreo relevanta în ceea ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de mita.
Dimpotrivă, acest aspect, și anume impozitarea profitului obținut dintr-o activitatea ilicita este de esența celei de-a doua infracțiuni reținute în sarcina inculpatului G.P. și anume, spălarea de bani, al cărei scop este tocmai crearea unui aparent caracter licit al provenienței acelor sume de bani. În ce privește comiterea infracțiunii de spălare de bani, inculpatul pretinde ca atâta vreme cât toate tranzacțiile se regăsesc în extrasele de cont, cu indicarea sursei de proveniența a banilor, înregistrați în contabilitate și impozitați, nu poate fi reținuta încadrarea art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002. însă, tocmai aceasta consemnare în actele contabile a unor acte de comerț ce nu au existat în fapt realizează latura obiectiva a infracțiunii de spălare de bani în forma ascunderii provenienței sumelor de bani intrate în contul SC S. SRL.
Infracțiunea de spălare de bani incriminează crearea unei aparente de ordin contabil fără nicio legătura cu activitatea reala din care provin banii. Este paravanul, creat cu respectarea normelor fiscale, aplicat peste o activitate ilegala producătoare de venituri ilicite, venituri ce intra în sfera licita prin diminuarea lor cu o parte ce se plătește statului cu titlu de taxe și impozite. În ce privește reținerea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 în rechizitoriu, instanța îl va înlătura întrucât potrivit acestui text legal va beneficia de prevederile sale persoana care, săvârșind una dintre infracțiunile atribuite în competenta D.N.A., denunța și facilitează în cursul urmăririi penale identificarea si tragerea la răspundere penala a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni.
Or, se constată ca textul ar fi aplicabil doar în ceea ce privește faptele comise de către inculpata P.F.R., doar aceasta fiind acuzata de comiterea unei infracțiuni de competenta D.N.A. Dar, față de aceasta inculpata s-a dispus începerea urmăririi penale la data de 10 februarie 2006, iar prima declarație a inculpatului G.P. a fost data la 26 februarie 2006 (fila 236 vol. III d.u.p.). Ca atare, denunțul cerut de lege ca temei al reținerii art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 lipsește. Câtă vreme existenta denunțului este o condiție sine qua non al incidenței art. 19 cumulativ cu facilitarea identificării și tragerii la răspundere a unor asemenea persoane, instanța nu va mai retine acest text și nu va da eficienta prevederilor sale privind reducerea pedepsei la jumătate.
Pe de alta parte, față de prevederile art. 6 și 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000 astfel cum a fost modificata, ce conțin dispoziții privind sancționarea infracțiunii de luare de mita, respectiv stabilesc natura infracțiunii de spălare de bani ca fiind în legătura directa cu infracțiunile de corupție, se impune schimbarea încadrării juridice reținându-se cele două texte de lege. Față de cele de mai sus, instanța a reținut ca stare de fapt pe baza ansamblului probator administrat ca inculpatul G.P. a pretins și a primit, în mod repetat, de la martorul denunțător M.l. suma totala de 8.100.000.000 lei în perioada 2002-2004 pentru ca, în calitate de administrator al SC M.E. SRL Aleșd sa încredințeze societății comerciale SC A. SRL execuția lucrărilor de construcție necesare investițiilor derulate de către SC M.E.
SRL, fapta ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mita prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2002. La individualizarea pedepsei pe care o va aplica, instanța a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, circumstanțele reale ale comiterii faptei, în calitate de administrator al unei importante societăți comerciale la nivelul zonei orașului Aleșd, cuantumul foarte mare al sumelor ce au făcut obiectul infracțiunii de luare de mita, consecințele grave pentru SC A. SRL reflectate în încetarea activității cu consecințe deosebit de grave pentru forța de munca angajata până în acel moment în aceasta societate comerciala, pericolul creat pentru grupul M.E.
și, inevitabil pentru toți cei implicați în vreun fel în activitatea grupului, prin încredințarea contractelor pe criterii ce țineau de interesul personal al inculpatului, iar nu de interesele societății comerciale al cărei administrare o exercita, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, poziția sa din cursul procesului, interesul manifestat față de desfășurarea procesului penale prin prezentarea sa în fața instanței și darea de declarații ori de cate ori i s-a solicitat acest lucru, lipsa antecedentelor penale.
De asemenea, instanța a reținut ca inculpatul a ascuns adevărata natura a sumelor de bani intrate în contul SC S. SRL prin simularea unor operațiuni comerciale fictive fără nici un sd.u.p.ort în realitate, cunoscând, în mod evident, ca acestea sunt rezultatul pretinderii și primirii de mita, fapta ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani săvârșita în forma continuata, infracțiune prevăzuta și pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 modificata cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000.
Și în cazul acestei infracțiuni, la individualizarea pedepsei pe care o va aplica, instanța a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, prin depunerea unor demersuri relativ complexe-constituirea unei societăți comerciale, circumstanțele reale ale comiterii faptei, cuantumul sumelor ce au făcut obiectul infracțiunii de spălare de bani, atingerea adusa încrederii în mediul de afaceri, în veridicitatea operațiunilor economice desfășurate, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, poziția sa din cursul procesului, interesul manifestat față de desfășurarea procesului penale prin prezentarea sa în fața instanței, lipsa antecedentelor penale.
În luna martie 2003, inculpata P.F.R. a efectuat un control fiscal, în calitate de inspector în cadrul D.G.F.P. Bihor, la SC SC V.R. SRL Aleșd (societate comerciala componenta a grupului de firme M.E.), control materializat în procesul verbal din data de 31 martie 2003 înregistrat din 2 aprilie 2003 (fila 13 vol. II d.u.p.). Cu aceasta ocazie inculpata l-a cunoscut pe martorul G.M., asociatul majoritar al grupului de firme M.E. SRL din care făcea parte și SC SC V.R. SRL și pe inculpatul G.P. (declarația martorei C.M.-fila 84 vol. III d.u.p., declarația martorei P.M.C. fila 100 vol. III d.u.p., declarația martorului G.M. fila 70 vol. III d.u.p.). La puțin timp după acest control, martorul G.M.
a apelat la serviciile inculpatei P.F.R. pentru a asigura grupului de firme M.E. SRL consultanta de ordin fiscal. Potrivit declarației inculpatului G.P. -fila 250 vol. III d.u.p.- „după acest control, dl G. mi-a cerut sa renunț la contractul cu C.M., urmând sa angajam o alta firma. Eu nu am fost de acord fiindcă D.N.A., C. și-a făcut bine treaba iar controalele făcute de finanțe au confirmat acest lucru, pentru ca nu au constatat nereguli importante". Esențial pentru stabilirea stării de fapt este împrejurarea relatata din declarație potrivit căreia după încetarea relației cu C.M., grupul de forme M.E. a contactat o alta societate de contabilitate recomandata de către inculpata P.F.R., dar inculpatul nu își amintește „nici denumirea firmei, . nici numele persoanei care a reprezentat-o în relațiile cu noi pentru ca am văzut-o mai rar pe persoana respectiva decât pe P.F.R."-fila 250 vol. III d.u.p.
Mai mult, inculpatul a învederat organelor judiciare ca „după încetarea colaborării cu D.N.A. Coroiu, P.F.R. mi-a spus ca daca avem probleme în legătura cu tinerea evidentei contabile putem sa se întâlnim și sa discutam, dar ea nu poate veni în sediul nostru pentru ca nu are voie. Totuși, după vreo luna și jumătate de la încetarea colaborării cu C.M., P.F.R. a început sa vina foarte des la sediul nostru pentru a coordona activitatea de contabilitate". Deși martorul G.M. contesta aceasta relație „speciala" dintre grupul de firme M.E. SRL și inculpata P.F.R., susținând ca relația s-a limitat la recomandarea unei alte persoane care sa iti evidenta contabila -fila 70 vol. III d.u.p. - celelalte probe administrate probează contrariul.
Astfel, martora C.M. confirma ca imediat după controlul efectuat de către inculpata P.F.R. atitudinea martorului G.M. s-a schimbat și relația sa cu firma M.E. s-a deteriorat, martorul cerând reducerea onorariului, solicitare refuzata ce a condus la rd.u.p.erea acestor relații. Ulterior, martora a aflat ca activitatea de contabilitate a grupului de firme este coordonata de către inculpata P.F.R. (fila 85 vol. III d.u.p.). De asemenea, martora P.M.C. - ce exercita și atribuții de secretariat în cadrul M.E. SRL - a declarat ca martorul G.M. i-a atras atenția cu ocazia unei intalniri ca inculpata P.F.R. „nu este angajata firmei, dar ii va oferi consiliere în diverse probleme legate de funcționarea societății și ca va veni mai des pe la sediul M.E.
SRL. Atât G.M. cât și P.F.R. mi-au cerut sa păstrez discreția Asupra prezentei dnei Puscau la sediul firmei pentru a nu-i face probleme întrucât era funcționara la D.G.F.P. Bihor"-fila 95 vol. III d.u.p. În ce privește prezenta inculpatei P.F.R. la sediul firmei M.E. SRL, martora relatează ca la circa o săptămâna de la întâlnire, inculpata „a început sa vina frecvent la sediul societății,.unde petrecea destul de mult timp.de la 5-10 minute până la 2 ore, poate chiar mai mult", iar activitatea sa cu prilejul acestor vizite se desfășura la „compartimentul de contabilitate". Mai mult, „cunosc faptul ca după ce G.M. mi-a spus ca P.F.R. ii va acorda consiliere, aceasta a făcut mai multe controale fiscale la firmele din grd.u.p." - fila 102 vol. III d.u.p.
Un conținut relativ similar îl are și declarația martorei M.F.L. - fila 110 vol. III d.u.p. - care a arătat ca „după controlul pe care l-a făcut la M.E. SRL, am observat ca P.F.R. era prezenta destul de des la sediul firmei deși nu era în control. Când erau diverse probleme la firma, fie P.G., fie G.M. îmi cereau sa o sun pe P.F.R. să vină la sediul M.E. SRL". Inculpata P.F. era consultată Asupra unor probleme diverse, de la nemulțumirile martorului G.M. vis a vis de neasfaltarea unei străzi din proximitatea sediului SC M.E. SRL (fila 110 voi. III d.u.p.) și până la unele probleme personale ale angajaților. Astfel, în perioada sesiunii de la începutul anului 2004, martora K.A.M., studentă la o facultate din Oradea, s-a plâns inculaptului G.P.
că unul dintre profesori nu o primește la examen din cauza frecventei necorespunzătoare a cursurilor. Inculpatul P.G. a discutat problema martorei K.A.M. cu inculpata P.F. care s-a angajat să rezolve problema. Astfel, potrivit declarației acestei martore, fostă angajată a societății M.E. SRL, "P.F. a devenit o prezență obișnuită în firmă, ea venind la sediul M.E. de cel puțin două ori pe săptămână. Comparând frecvența deplasărilor lui P.F. la sediul M.E. SRL cu cea a expertei contabile C., declar că P. venea mai des la firmă. De la apariția lui P.F. în firmă, în primăvara anului 2003, și până în toamna anului am discutat cu ea o singură dată, dar și atunci nu despre probleme de serviciu, ci una cu caracter personal" (fila 112 vol. III d.u.p.).
După plecarea din România a inculpatului P.G., implicarea inculpatei P.F. în activitatea societății M.E. a devenit și mai vizibilă. Potrivit declarației martorei M.L., inculpata P.F. a participat la o ședință de lucru organizată la sediul M.E. SRL pentru a soluționa problema unei conexiuni internet între unitățile de producție din Aleșd și sediul central, precum și a formulării unor proceduri de lucru. De asemenea, potrivit martorei M.L., inculpata P.F. a fost implicată în formalitățile de negociere a cumpărării unei hale de producție de la societatea Intertextile Aleșd și contractarea unui credit bancar pentru plata acesteia (vol. III filele 109-111). Martorul denunțător M.l. a arătat în declarațiile sale ca "P.F., din câte știam, acționa ca un fel de consilier economic pentru SC M.E.
SRL, în mod neoficial, în sensul că verifica și dădea soluții privind activitatea contabilă a firmei" (fila 25 vol. I d.u.p.). în declarația din 10 februarie 2006, martorul a detaliat implicarea inculpatei P.F. în activitatea SC M.E. SRL declarând că "despre D.N.A. P.F. aflasem că este funcționară la D.G.F.P. Bihor și avea în responsabilitate firmele din Aleșd și împrejurimi. De pe la începutul anului 2003, după ce M.E. SRL a rămas fără contabil șef. Pe P.F. am văzut-o zilnic la sediul firmei M.E. SRL unde stătea câte 4-5 ore în birourile de la contabilitate. Nu o dată am văzut-o pe aceasta controlând documentele întocmite de alte contabile și dând diverse dispoziții, comportamentul și atitudinea ei fiind cea a unui contabil șef.
în perioada respectivă P.F. era încă angajată la D.G.F.P. Bihor și numai de pe la jumătatea anului 2004 s-a transferat la SC M.E. SRL" (fila 31 vol. L d.u.p.). Martora S.E. a arătat ca "în prima jumătate a anului 2003, undeva în intervalul aprilie - iunie, .P.F. mi-a spus că societatea SC M.E. SRL caută un contabil și m-a întrebat dacă sunt interesată să preiau această firmă. Tot atunci, P.F. mi-a spus că s-a gândit la mine fiindcă .nu poate recomanda pe oricine". Esențial pentru a stabili rolul inculpatei P.F.R. în activitatea M.E. SRL este de asemenea relatarea acestei martore cu privire la răspunsul inculpatei la cererea sa de a semna balanțele de verificare doar după 6 luni de la preluarea efectiva, răspuns ce a constat în afirmația ca „firma nu poate accepta aceasta condiție pentru ca are nevoie imediata de contabil". Or, fără ca inculpata sa detina deja un anumit rol în cadrul M.E.
SRL, decizia Asupra preluării sau nu de către aceasta martora a evidentei contabile ar fi trebuit sa aparțină doar administratorului sau altei persoane cu atribuții în societate. Martora V.S.L. -fila 116 vol. III d.u.p. - a relatat, de asemenea, despre prezenta inculpatei P.F.R. în sediul M.E. SRL, prezenta „ce s-a intensificat și mai mult în perioada de dinaintea preluării oficiale a administrării firmei". Se remarca distincția pe care o făceau chiar și ceilalți angajați ai SC M.E. SRL intre perioada „neoficiala" și cea „oficiala" a prezentei inculpatei în cadrul SC M.E. SRL. În condițiile în care inculpata P.F.R. a fost angajata D.G.F.P. Bihor până în data de 07 octombrie 2004 (fila 48 vol. II d.u.p.), a participat în calitate de funcționar public cu atribuții de control fiscal la alte 5 controale fiscale la firmele aparținând grupului M.E.
SRL, după cel efectuat în martie 2003. Astfel, în august 2003 a participat la controlul efectuat la SC V.R. SRL Aleșd pentru soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., așa cum rezultă din procesul verbal din 6 august înregistrat la D.G.F.P. Bihor din 8 august 2003 (vol. II filele 17-19); în noiembrie 2003 a participat la controlul efectuat la M.E. SRL Aleșd pentru soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., transformat în control de fond, așa cum rezultă din procesul verbal din 12 noiembrie 2003 înregistrat la D.G.F.P. Bihor sub nr. din 14 noiembrie 2003 (vol. II filele 21-33) - referitor la controlul menționat mai sus, inculpatul P.G. a declarat că acesta a fost transformat din control la cerere în control de fond la propunerea inculpatei P.F.
pentru ca în acest mod activitatea firmei din perioada anterioară să nu mai poată fi reverificată (vol. III filele 251-252). Este de precizat că potrivit reglementărilor în domeniul controlului fiscal, activitatea unui agent economic dintr-un anumit interval de timp care a fost sd.u.p.usă unui control de fond nu mai poate fi reverificată decât în cazuri deosebite și numai cu aprobarea expresă a conducerii unității fiscale. Declarația inculpatului P.G. se coroborează și cu declarația martorei M.F.L. care a arătat ca „la momentul respectiv am bănuit un aranjament cu P.F.R. făcut fie de G.P. fei de G.M.T. 110 vol. II d.u.p.. Mai mult, deși M.E. SRL a avut în perioada 2001 - noiembrie 2003 o cifră de afaceri cumulată de cea 400 miliarde lei, ceea ce implică o activitate de mare volum, controlul de fond a fost efectuat în mai puțin de 10 zile calendaristice.
De asemenea, se remarca împrejurarea ca în aceeași perioadă de timp, inculpata P.F. a participat și la efectuarea unui control la SC V.R. SRL; în noiembrie 2003 inculpata a participat la controlul efectuat la SC V.R. SRL pentru soluționarea cererii de rambursare de TVA, așa cum rezultă din procesul verbal din 14 noiembrie 2003 înregistrat la D.G.F.P. Bihor sub nr. din 17 noiembrie 203 (filele 35-37 vol. II d.u.p.); în februarie 2004 inculpata a participat la un nou control la SC V.R. SRL pentru soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la 18 februarie 2004 înregistrat la D.G.F.P. Bihor din 20 februarie 2004 (vol. II filele 39-41); în aprilie 2004 a participat la controlul efectuat la S.A.
(firma din cadrul grupului de firme M.E. SRL) pentru soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., așa cum rezultă din procesul verbal încheiat la 26 aprilie 2004 înregistrat la D.G.F.P. Bihor sub nr. 73063 din 29 aprilie 2004 (vol. II filele 43-46). Activitatea desfășurata de către inculpata P.F.R. în perioada aprilie 2003-septembrie 2004, adică anterior încetării contractului de munca cu D.G.F.P. Bihor, în beneficiul societății comerciale M.E. SRL a fost răsplătită cu diverse servicii. Astfel, în perioada 16 august - 2 septembrie 2003 inculpata P.F. împreună cu soțul și-au petrecut concediul de odihnă în Italia, la una din locuințele martorului G.M. La fel s-a întâmplat și în vara anului 2004, când pentru deplasarea în Italia și înapoi i-a fost pus la dispoziție și un microbuz al societății M.E.
SRL. De asemenea, în a doua jumătate a anului 2003 inculpata P.F. și-a modernizat un apartament în Oradea, costurile modernizării fiind sd.u.p.ortate de M.E. SRL. Lucrările de amenajare (cu excepția celor de refacere a instalației electrice si a decoratiunilor interioare) au fost executate de angajații societății SC A. SRL, sub coordonarea martorului denunțător M.l., valoarea acestora fiind de circa 350.000.000 lei. Astfel, potrivit declarației martorului denunțător M.l., inculpatul G.P. i-a spus „că trebuie să renovez un apartament (fără a-mi da alte amănunte) și că costul lucrărilor va fi achitat de firma M.E. SRL Practic era vorba de renovarea completă a acestuia începând de la instalația electrică, instalația de încălzire, înlocuirea tâmplăriei, tencuirea și gletuirea pereților, a băilor și bucătăriei, montarea de faianță, gresie și podele laminate.
D.N.A. P.F. mi-a confirmat că plata lucrărilor va fi făcută de M.E. SRL, dar după ce îi voi prezenta, periodic, situația lucrărilor executate și a materialelor încorporate." Martorul denunțător M.l. a mai declarat că "costul tuturor materialelor consumate pentru amenajarea apartamentului lui P.F., precum și a manoperei, în total vreo 400 milioane lei, au fost incluse în situațiile de lucrări care au fost achitate de M.E. SRL. În anul 2003, nu am primit nici un ban de la P.F. și cu atât mai puțin în contul lucrărilor de amenajare a apartamentului său." (vol. I fila 31 d.u.p.). Inculpatul G.P. a declarat ca ".P.F. mi-a spus că a discutat cu G.M. și acesta a fost de acord să-i plătească amenajarea unui apartament din Oradea.
Tot de la P.F. am aflat că lucrările de amenajare urmau a fi executate de SC A. SRL, iar plata lor urma a fi făcută prin includerea valorii lor în facturile emise de SC A. SRL către M.E." Inculpatul P.G. a mai declarat că "la un timp oarecare, am aflat de la P.F. că M.l. a încheiat lucrările de amenajare a apartamentului, care ar fi costat vreo 400 milioane lei, ceea ce i se părea cam mult. Am discutat și cu M.l. despre plata lucrărilor, iar acesta mi-a spus că va introduce suma în prima factură pe care urma să o emită." (vol. III filele 251 - 252 d.u.p.). Este adevărat ca s-au adminis
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.