ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2440/2012

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2440/2012 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor penale de față;

Prin

sentința penală nr. 161 din 30 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Bihor, în

baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea juridică a infracțiunii de

luare de mită din art. 254 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr.

43/2002 în art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr.

78/2000, texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul P.G. la o

pedeapsă de 4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatului

drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei principale

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a schimbat încadrarea

juridică a infracțiunii de spălare a banilor din art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea

nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din O.U.G. nr.

43/2002 în art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art.

41 alin. (2) C. pen. cu referire la art. 17 lit. e) din Legea nr. 78/2000,

texte de lege în baza cărora a fost condamnat inculpatul P.G. la o pedeapsa de

4 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatului

drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei principale

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C.

pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani

închisoare la care adaugă un spor de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să

execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 4 ani 6 luni închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.

b) și c) C. pen. pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale cu

titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen. cu titlu de

pedeapsă accesorie.

În baza art. 11 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 a fost

condamnată inculpata P.F.R. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei

drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 a fost

condamnată pe inculpata P.F.R. la o pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 65 C. pen. i s-au interzis inculpatei

drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b), c), C. pen. pe o

durată de 3 ani după executarea pedepsei principale

În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C.

pen. și art. 35 alin. (3) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 ani

închisoare la care adaugă un spor de 3 luni închisoare, inculpata urmând să

execute în regim de detenție pedeapsa rezultantă de 3 ani 3 luni închisoare și

interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit.

b) și c) C. pen. pe o durata de 3 ani după executarea pedepsei principale cu

titlu de pedeapsa complementară.

În baza art. 71 C. pen. i s-a interzis inculpatului

drepturile prev. de art. 64 lit. a) teza a ll-a, b) și c) C. pen. cu titlu de

pedeapsă accesorie.

În baza art. 215

1

alin. (1) cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. a fost condamnată inculpata G.A.D. pentru comiterea

infracțiunii de delapidare în formă continuată la o pedeapsă de 1 an 6 luni

închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza

a II-a și b) C. pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 86

1

C. pen. s-a dispus

suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate pe durata unui

termen de încercare de 4 ani, stabilit conform art. 86

2

C. pen. și atrage

atenția inculpatului potrivit art. 359 C. proc. pen.

În baza art. 86

3

i s-a impus inculpatei să

se sd.u.p.ună masurilor de supraveghere prevăzute în art. 86

3

lit.

b)-d) C. pen. și să se prezinte trimestrial la S.P.V.R.I.

În baza art. 255 alin. (5) C. pen. a fost obligat

inculpatul P.G. la restituirea sumei de 712.100 lei în favoarea SC A. SRL Aleșd

cu sediul în Aleșd, jud. Bihor reprezentată prin lichidator H.l. cu sediul în

Beiuș, jud. Bihor.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 78/2000 i s-a

confiscat suma de 31.900 lei de la inculpata P.F.R.

În baza art. 14 C. proc. pen. cu referire la art. 346 C.

proc. pen. și art. 998-999 C. civ. a fost obligată inculpata G.A.D. la plata

sumei de 27.224 lei în favoarea părții civile SC S. SRL Oradea prin lichidator

judiciar SC F.C. SRL cu sediul în Oradea.

Din fondurile M.J.L.C. s-au virat în favoarea Baroului

Bihor suma de 300 lei, reprezentând suma celor doua onorarii de 150 de lei ale

apărătorilor din oficiu, avocat C.S. conform delegației din 24 august 2006, respectiv

avocat C.V. conform delegației din 24 august 2006.

În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen. a fost obligat

inculpatul P.G. la plata sumei de 35.000 lei, inculpata P.F.R. la plata sumei

de 6.150 lei și inculpata G.A.D. la plata sumei de 11.150 lei, fiecare cu titlu

de cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a

reținut că, prin rechizitoriul D.N.A. -Serviciul Teritorial Oradea din data de

18 iulie 2006 dat în Dosar nr. 71/P/2005 au fost trimiși în judecata inculpații

P.G. pentru comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. și

art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. în condițiile concursului de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. a) C.

pen. și cu aplicarea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002, inculpata P.F.R. pentru

comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 11 alin. (1) și (2) din Legea nr.

78/2000 în condițiile concursului de infracțiuni prevăzut de art. 33 lit. a) C.

pen. și inculpata G.A.D. pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 215

1

alin. (1) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În fapt, în sarcina inculpatului P.G. s-a reținut ca a

pretins și a primit, în mod repetat, de la martorul denunțător M.l. suma totală

de 8,1 mld. lei pentru ca, în calitate de administrator al firmei SC M.E. SRL

Aleșd, să încredințeze societății SC A. SRL Aleșd execuția lucrărilor de

construcții necesare realizării investițiilor derulate de SC M.E. SRL De

asemenea, a înscenat prestarea unor servicii de către SC S. SRL Oradea, pentru

a ascunde adevărata natură, respectiv cea de mită, a sumei de 7,1 mld. lei,

încasată de la SC A. SRL Aleșd în perioada ianuarie 2003 -iunie 2004, prin

transferuri bancare repetate, iar ulterior a folosit aceste sume de bani pentru

a dobândi două apartamente în Oradea, un teren și construcții în Aleșd, precum

și un autoturism importat din Italia.

În sarcina inculpatei P.F.R. s-a reținut ca oferit

consultantă și a coordonat tinerea evidentei contabile la grupul de societăți M.E.

în perioada aprilie 2003 -septembrie 2004, în timp ce era încadrată ca

funcționar public cu atribuții de control fiscal la D.G.F.P. Bihor (calitate în

virtutea căreia, în aceeași perioadă de timp, a făcut 6 controale fiscale la

societățile din grupul M.), servicii în contul cărora SC M.E. SRL i-a plătit

costul lucrărilor de modernizare a unui apartament pe care îl deține în Oradea,

evaluate la 319 milioane lei, și i-a asigurat cazare gratuită pentru petrecerea

concediilor în Italia din august 2003 și august 2004. De asemenea, inculpata a

preluat la 8 octombrie 2004 administrarea societăților SC M.E. SRL, SC V.R. SRL

și SC S. SRL Aleșd în condițiile în care în perioada martie 2003 - aprilie

2004, Ie-a controlat din punct de vedere fiscal de 6 ori în virtutea calității

de funcționar cu atribuții de control fiscal, constituie prevăzută de art. 11 alin.

(2) din Legea nr. 78/2000.

În sarcina inculpatei G.A.D. se retine în fapt ca, în baza

aceleiași rezoluții infracționale, în perioada august 2004-octombrie 2005, și-a

însușit (prin vânzări succesive de valută și retrageri de numerar) suma totală

de 272.240.000 lei din contul societății SC S. SRL, deschis la B.T. Oradea, Asupra

căruia a avut drept de dispoziție începând cu 24 ianuarie 2003.

Partea civila SC A. SRL, reprezentata prin lichidator

judiciar H.l., numit prin încheierea Tribunalului Bihor din data de 02 martie

2005 data în Dosar nr. 290/F/2004, a solicitat obligarea inculpatului G.P. în

solidar cu partea responsabila civilmente SC S.C. SRL Oradea la plata sumei de

7.121.650.000 lei (fila 461 vol I d.u.p.).

Partea civila SC S. SRL a solicitat obligarea inculpatei G.A.D.

în favoarea sa la plata sumei de 27.447 lei, reprezentând prejudiciul cauzat

părții civile prin ridicarea acestei sume din cont (fila 8 voi. III d.u.p.).

Se SC V.R. SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea

inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC

A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 2.000.000.000 lei (fila 45 și

53).

SC SC S. SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea

inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC

A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 2.000.000.000 lei (file 46 și 61).

SC Top Trend SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea

inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC

A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 2.000.000.000 lei (fila 47 și

57).

SC M.E. SRL Aleșd a solicitat instanței obligarea

inculpaților P.G., M.l. și a părților responsabile civilmente SC S. SRL și SC

A. SRL la plata unor daune civile în cuantum de 18.000.000.000 lei (fila 48 și

65).

Instanța, prin încheierea din data de 5 decembrie 2006

a respins cererile privind introducerea în cauza în calitate de părți

civile a SC V.R. SRL, S., T.T. și M.E. având în vedere ca infracțiunile prev.

de art. 254 alin. (1) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002

sunt infracțiuni de pericol.

Analizând actele și lucrările dosarului instanța a

reținut că, societatea comerciala M.E. SRL a fost constituita având ca asociați

pe G.M., F.A. și F.G. la data de 27 august 1997 potrivit încheierii de

autentificare-fila 42 vol. I d.u.p., ulterior fiind înființate de către aceeași

asociați și alte două societăți comerciale: SC S. SRL și SC V.R. SRL cu același

obiect de activitate.

În data de 31 august 2000 a fost autentificata procura

speciala prin care M.G., în calitate de administrator al SC M.E. SRL

împuternicea pe inculpatul P.G. sa semneze contractele de munca individuale,

statele de plata și alte dispoziții privind salarizarea personalului din cadrul

societății, precum și sa reprezinte atât societatea cât și pe mandant în față

organelor statului-fila 45 voi. I d.u.p. Acestei prime împuterniciri i-a urmat

o alta, autentificata în data de 19 iulie 2002, prin care inculpatul G.P. era

împuternicit de către M.G. sa exercite, pe toata perioada în care acesta din

urma era plecat din tara, toate prerogativele de administrare ale societății cu

excepția actelor de înstrăinare, contractelor de credit și constituirilor de

garanții imobiliare și mobiliare (fila 47 voi. I d.u.p.).

În aceasta calitate, de mandatar al administratorului

de drept al societății comerciale M.E. SRL, inculpatul l-a contactat în toamna

anului 2001 pe martorul denunțător M.l. ce era asociat și administrator al SC

A. SRL Aleșd, în vederea contractării execuției unor lucrări de construcții

pentru SC M.E. SRL (declarație fila 28 vol. I d.u.p.). Primul contract dintre

cele doua societăți a fost încheiat în data de 18 noiembrie 2001 - fila 53 vol.

I d.u.p. - având ca obiect executarea unor lucrări de construcții-montaj la

sediul SC M.E. SRL (fila 53 vol. I d.u.p.). Ulterior, relațiile contractuale

dintre cele doua societăți reprezentate de către martorul M.l. și inculpatul G.P.

s-au dezvoltat, în data de 15 februarie 2002, deci anterior finalizării

primului contract fiind încheiat un al doilea având ca obiect reparația halei

de producție localizata în Aleșd (fila 58 vol. I d.u.p.).

De asemenea, în 01 martie 2002, 26 martie 2002, 22

aprilie 2002, 15 aprilie 2002, 03 iunie 2002, 26 iunie 2002, 23 iulie 2002, 17

septembrie 2002, 30 septembrie 2002 si 01 octombrie 2002 au fost încheiate

intre parti noi contracte având ca obiect unele lucrări de construcții la

diverse obiective aparținând SC M.E. SRL. De menționat ca cel de al doilea

asociat al SC A. SRL, martorul O.G., deși cunoștea existenta relațiilor

contractuale cu SC M.E. SRL, semnând de altfel și el contractele de execuții lucrări,

nu a purtat aproape deloc discuții cu inculpatul G.P. (fila 57 vol. III d.u.p.)

întrucât, potrivit declarațiilor sale, cei doi asociați și-au stabilit fiecare

în mod distinct zona de activitate, zona Aleșd revenind martorului denunțător M.l..

De altfel, aceasta împrejurare rezulta și din declarația inculpatului G.P. care

a precizat ca „activitatea societății SC A. SRL fiind condusa de M.l.,

administratorul acesteia, cu care am menținut tot timpul legătura" (fila

247 vol. 116 d.u.p. și 117 fond). în total, aceste contracte încheiate intre

cele doua societăți comerciale în perioada 2001-septembrie 2002, au avut o

valoare de 880.000 lei.

Însă, în toamna anului 2002, inculpatul G.P. a pretins

martorului M.l. plata unui anumit „comision" din valoarea lucrărilor de

construcție pe care urma sa le mai execute SC A. SRL în beneficiul SC M.E. SRL.

Astfel, potrivit declarației martorului M.l., deși până în septembrie 2002

relațiile cu inculpatul G.P. s-au desfășurat extrem de amiabil, martorul fiind

surprins chiar de punctualitatea plaților, în toamna lui 2002 au început sa

apară probleme ca întârzieri în plata unor facturi emise de către SC A. SRL.

Totodată, inculpatul a făcut, în discuțiile purtate cu martorul M.l., aluzii

referitoare la ajutorul dat Alucons prin încredințarea lucrărilor efectuate

până în acel moment, învederându-i totodată acestuia ca SC M.E. SRL urmează sa

contracteze noi lucrări de construcții, iar încredințarea acestor lucrări tot

către SC A. SRL ar aduce acestei firme profit. In aceste condiții, martorul M.l.

a insistat în lămurirea raporturilor și a așteptărilor inculpatului vis a vis

de SC A. SRL. Astfel, inculpatul G.P. a arătat ca dorește sa i se plătească un

comision de 10% din valoarea tuturor lucrărilor de construcții pe care el, în calitate

de administrator al SC M.E. SRL le va încredința spre execuție SC A. SRL. De

fată la aceasta discuție nu au fost alte persoane, după cum rezulta din

declarația martorului M.l., iar inculpatul G.P. neaga conținutul ei. Dar,

starea de fapt reținuta este confirmata și de către martorul O.G. care a arătat

în declarația sa (fila 57 vol. III d.u.p.) ca „spre sfârșitul anului 2001, M.l.

M.l. a spus ca P.G. a pretins sa ii dam mita 10% din valoarea lucrărilor de

construcție pe care urmează sa ni le încredințeze". Și în declarația data

în față instanței, martorul Oltean a arătat ca inculpatul G.P. a condiționat

încredințarea altor lucrări de plata unui comision de 10% - fila 111.

Pentru a justifica acceptul lor de a plați acel comision, cei

doi martori au invocat situația delicata în care se afla SC A. SRL ce era

obligata sa contracteze lucrări și în Aleșd ca urmare a faptului ca beneficiase

de anumite facilitați fiscale fiind constituita intr-o zona defavorizata. Or,

oferta de la SC M.E. SRL era în acea perioada singura în măsura sa le ofere

continuarea activității pentru angajați.

Dar, în condițiile în care sumele ce urmau sa fie

plătite inculpatului se ridicau la valori foarte mari, toți cei implicați au

căzut de acord ca trebuia găsita „modalitatea potrivita pentru scoaterea

banilor din firma și justificarea lor aparenta din punct de vedere fiscal,

pentru ca în caz contrar riscam ca aceste plați sa nu fie considerate

deductibile din punct de vedere fiscal și deci sa fie impozitate." -

declarația martorului O.G. fila 57 vol. III d.u.p. și fila 111 fond, declarația

martorului M.l. fila 30 vol. I d.u.p. și 113 fond.

În acest sens, inculpatul G.P. a înființat prin actul

constitutiv autentificat la B.N.P., C.L.C., din 23 octombrie 2002, ca asociat

unic, SC S. SRL, aceasta fiind înmatriculată la O.R.C. Bihor din 28 noiembrie

2002 (fila 126 vol. I d.u.p.), iar prin procura autentificată la B.N.P., C.L.C.

din 23 octombrie 2002, inculpatul G.P. a mandatat-o pe inculpata G.A.D. să

deschidă un cont bancar pentru SC S. SRL Oradea la B.T. Oradea (fila 130 vol. I

d.u.p.). La cererea SC S. SRL, B.T. - Sucursala Oradea, Agenția 2 a deschis

contul, Asupra căruia inculpata G.A.D. a obținut drept de dispoziție începând cu

24 ianuarie 2003 (fila 185 vol. II d.u.p.).

Ulterior, în data de 3 ianuarie 2003, s-a încheiat un

contract de agent intre SC A. SRL reprezentata de martorul M.l., și societatea SC

S. SRL, reprezentată de inculpatul P.G. (filele 131, 132 vol. I d.u.p.).

Potrivit acestui contract, SC A. SRL a mandatat societatea SC S. SRL pentru

"intermedierea achiziției de materiale de construcție " și

"prospectarea pieței în vederea atragerii de noi lucrări", dar prima

plata efectuata în contul societății SC S. SRL de către SC A. SRL a avut loc în

data de 20 decembrie 2002, deci anterior chiar încheierii contractului de agent

dintre cele două societăți. Acest element de fapt se coroborează pe deplin cu

declarațiile celor doi martori - M.l. și O.G. - și dovedește caracterul simulat

al contractului de agent încheiat intre cele două societăți, contract care nu

urmarea decât sa ascundă natura reala a plaților ce se efectuau din contul SC

A. SRL în contul SC S. SRL.

Inculpatul a negat existenta discuției cu martorul M.l.

prin care i-ar fi cerut acel comision pentru a continua încredințarea

lucrărilor de construcție către SC A. SRL. De asemenea, neaga și inițiativa

înființării SC S. SRL, susținând ca martora C.M. i-a propus sa o înființeze

pentru a putea cumpăra teren și a face investiții (fila 248 vol. III d.u.p.).

Ulterior, în fața instanței, inculpatul a avut o poziție diferita susținând ca

a înființat societatea Silviacos la cererea martorului M.l. de a-i căuta și

alte lucrări de la alte firme, urmând sa primească un comision din valoarea

acestora (fila 117).

Martora C.M. nu a confirmat starea de fapt descrisa de

către inculpat în prima declarație arătând ca, dimpotrivă inculpatul G.P. i-a

comunicat ca intenționează „sa se ocd.u.p.e de intermedieri în comerțul cu masa

lemnoasa și mi-a cerut părerea în sensul daca legislația romana ii permite

acest lucru și daca prin aceasta nu intra în conflict cu M.E." - fila 85

vol. III d.u.p.

În schimb, cea de a doua declarație a inculpatului G.P.

prin care recunoaște ca a primit, în mod repetat de la martorul denunțător M.l.

diferite sume cu titlul de „comision" pentru ca în calitate de

administrator al SC M.E. SRL sa încredințeze SC A. SRL execuția unor lucrări se

coroborează cu restul materialului probator administrat în cauza. Astfel, deși

chiar potrivit declarației sale, martorul M.l. i-a cerut sa ii caute și alte

lucrări, întrucât inculpatul ar cunoaște mai multa lume și ar avea relații,

toate sumele de bani intrate în contul SC S. SRL au fost plătite, așa după cum

recunoaște inculpatul, pentru ca a „obținut mai multe lucrări de la societatea M.E.,

unde eu lucram ca și administrator" - fila 117 - „menționez ca de la alte

societăți în afara de M.E. eu nu am reușit sa obțin lucrări pentru firma SC A.

SRL Aleșd".

Chiar daca inculpatul circumstantiaza natura sumelor

achitate de către SC A. SRL către SC S. SRL ca fiind comisioane datorate în

baza contractului pentru activitatea de intermediere efectuata, aceasta apărare

nu poate fi reținuta întrucât, pe de o parte sumele încasate sunt mai mari

decât i s-ar fi cuvenit conform unui calcul simplu raportându-se procentul de

10% la totalul contravalorii contractelor încheiate intre SC A. SRL și SC M.E.

SRL, iar pe de alta parte inculpatul, prin SC S. SRL nu a efectuat o reala

activitate de intermediere sau de „agent" care sa justifice plata sumelor

respective.

Potrivit art. 1 din contractul de agent încheiat în

data de 03 ianuarie 2003 - fila 131 vol. I d.u.p. - obiectul contractului a

fost intermedierea achiziției cu materiale de construcție în numele și pe

contul mandantului, precum și prospectarea pieței în vederea atragerii de noi

lucrări. Or, în fapt, nu a fost încheiat nici un contract de achiziție

materiale de construcție prin intermediul SC S. SRL la care sa se poată aplica

comisionul prevăzut în contract. De asemenea, nu a avut loc o prospectare a

pieței, cu rezultate concrete în ce privește obiectul contractului de agent

încheiat, pentru atragerea unor noi lucrări, întrucât așa după cum rezulta din

chiar declarația inculpatului G.P. „în afara de M.E. eu nu am reușit sa obțin

lucrări pentru firma A.A." Este evident însă, ca nu a fost nevoie de nicio

prospectare a pieței pentru ca inculpatul în calitate de administrator al SC

M.E. SRL sa încredințeze lucrările către SC A. SRL, ci dimpotrivă, lucrările au

fost încredințate în prefigurarea plații „comisionului".

Astfel, potrivit evidentei contabile verificate, SC A.

SRL a înregistrat facturile emise de către SC S. SRL și a plătit aceste sume în

contul acestei din urma societăți deschis la B.T.. Prima plata

„comisionului", de fapt a mitei, a avut loc, așa cum arătam mai sus, la 20

decembrie 2002, înainte de încheierea formală a contractului de agent din 2003,

când inculpatul G.P., prin intermediul SC S. SAs, a emis către SC A. SRL factura

din 20 decembrie 2002 în valoare totală de 5.850.000 lei (fila 139 vol. I d.u.p.).

Suma pretinsă de inculpatul G.P. 20 decembrie 2002 a fost plătită de SC A. SRL

la 29 ianuarie 2003, cu ordinul de plată nr. 23 din 29 ianuarie 2003 (fila 141

vol. I d.u.p.) cu aceeași ocazie fiind plătită și suma care i-a fost pretinsă

prin factura din 27 ianuarie 2003 (fila 140 vol. I d.u.p.).

De fapt, în perioada 8 noiembrie 2002 - 26 mai 2004,

inculpatul G.P., în calitate de administrator al societății SC M.E. SRL, a

încheiat cu SC A. SRL 24 de contracte pentru executarea unor lucrări de construcții

și montaj în valoare totală de 58.833.481.689 lei (fila 79-125 vol. I d.u.p.).

In aproximativ aceeași perioada, respectiv 20 decembrie 2002 - 2 iunie 2004,

inculaptul G.P., prin intermediul societății SC S. SRL, a emis către SC A. SRL

14 facturi prin care a pretins suma totală de 9.144.000.000 lei, din care a

fost efectiv plătită suma de 7.121.000.000 lei (filele 139-140; 142-143; 145;

147; 149; 151; 153-154; 156; 158-160 vol. I d.u.p.). Diferența de 2.023.000.000

lei, pretinsă prin factura din 4 noiembrie 2003 a fost stornată prin factura

din 12 decembrie 2003 (fila 158 vol. I d.u.p.).

Se observa ca, aplicând procentul de 10% pretins de

către inculpatul G.P. la valoarea contractelor pe care SC M.E. SRL Ie-a

încheiat cu SC A. SRL în perioada decembrie 2002 - mai 2004,

"comisionul" inculpatului G.P. ar fi fost de doar 5.883.000.000 lei.,

însă diferența de 1.300.000.000 lei o constituie extinderea pretențiilor

inculpatului și Asupra contractelor pe încheiate anterior toamnei anului 2002,

așa după cum rezulta, de altfel, din declarația martorului M.l. De asemenea,

acestor sume încasate de către inculpat prin intermediul SC S. SRL se adaugă și

suma de 25.000 euro pe care inculpatul G.P. a pretins-o de la martorul M.l. la

începutul anului 2004, invocând nevoia de numerar necontabilizat pentru

rezolvarea unor probleme ale societății M.E. SRL, respectiv obținerea unor C.E.M.T.-uri.

Martorul denunțător M.l. a ridicat aceasta suma din conturile societății SC A.

SRL, în echivalent în lei (filele 464 - 551 vol. I d.u.p.), schimbându-i

ulterior la mai multe case de schimb valutar.

Aceasta operațiune este dovedita atât prin declarația

de inculpat a lui G.P. (fila 117, fila 249 voi. III d.u.p.), cât și prin

declarațiile martorilor O.G. (fila 111) și M.l. (fila 114), întreaga suma fiind

remisa inculpatului G.P. care a folosit banii în interes personal întrucât

promisiunea de obținerea de C.E.M.T.-uri (autorizații internaționale de

transport gratuit) nu s-a materializat. însă, suma de 25.000 euro a fost recuperata

de către SC A. SRL prin includerea ei în situațiile de lucrări plătite de SC

M.E. SRL (declarație inc. fila 117 fond și declarație martor M.l. fila 115

fond).

Banii plătiți de către SC A. SRL în aceasta modalitate

către SC S. SAs au fost retrași de către inculpatul G.P. și folosiți pentru

diverse cheltuieli personale așa după cum urmează: în 24 aprilie 2003, cu

dispoziția de plată valutară externă nr.  320004, inculpatul G.P. a retras în

numerar suma de 1.500 euro pentru „avans deplasare Slovacia" (fila 185

voi. I d.u.p.); în 8 iulie 2003, cu dispoziția de plată valutară externă nr.

301002, inculpatul a retras în numerar suma de 3.000 euro pentru "deviz

financiar" (fila 201 vol. I d.u.p.); la data de 13 septembrie 2003,

inculpatul G.P. a cumpărat cu suma de 1.369.800.000 lei, prin intermediul SC S.

SRL un apartament situat în Oradea, conform contractului de vânzare-cumpărare

autentificat la B.N.P., P.F., din 13 septembrie 2003 (fila 221 vol. I d.u.p.).

Totodată, inculpatul a fost și cel care a achitat taxele notariale în cuantum

de 18.828.000 lei, precum și onorariul notarului în cuantum de 15.140.000 ROL;

în data de 15 septembrie 2003, cu suma de 1.366.812.000 lei, inculpatul G.P.,

prin intermediul SC S. SRL, un al doilea apartament în Oradea, conform

contractului de vânzare-cumpărare autentificat la B.N.P., R.M.V. din Oradea din

15 septembrie 2003 (fila 228 vol. I d.u.p.). Și în acest caz, inculpatul a mai

plătit 14.700.000 lei, reprezentând onorariul notarului public, și 18.800.000

lei, taxe notariale; în data de 17 octombrie 2003, cu dispoziția de plată

valutară externă, inculpatul G.P. a retras în numerar suma de 6.000 euro cu

titlul de "avans delegație Italia" (file 246 vol. I d.u.p.); în data

de 7 aprilie 2004, inculpatul G.P., prin intermediul SC S. SRL, a cumpărat un

imobil, reprezentând teren și construcții, cu prețul de 1.119.000.000 lei (fila

364 vol. I d.u.p.), achitând totodată și 9.500.000 leiL reprezentând onorariul

notarului public și 13.150.000 lei reprezentând taxă (fila 366 vol. I d.u.p.);

în data de 7 aprilie 2004, prin intermediul SC S. SAs, a cumpărat autoturismul

cu prețul de 42.000 euro (fila 460 vol. I d.u.p.), prețul fiind plătit prin

transfer bancar cu dispoziția de plată valutară externă (fila 459 vol. I d.u.p.);

în data de 14 mai 2004, inculpatul G.P. a cumpărat cu suma de 459.756.727

diverse aparate de sport (filele 383-389 vol. I d.u.p.). Se impune a se mai

preciza ca inculpatul a mai achitat din conturile SC S. SA cheltuielile de

intretinere a apartamentelor cumpărate, taxe di impozite și alte cheltuieli,

astfel încât la data de 1 iulie 2004, în contul SC S. SRL mai erau doar

10.370.000 lei și 7.339, 71 euro (a se vedea și declarația inculpatei G.A.D.-

fila 91 vol. III d.u.p.).

Inculpatul a invocat în apărarea sa, prin concluziile

scrise, împrejurarea ca nu are calitatea de funcționar public și ca societățile

comerciale implicate în faptele cu care a fost sesizata instanța nu sunt

persoane juridice de interes public. în ce privește calitatea sa, trebuie

subliniat ca textul de incriminare nu prevede ca subiect activ al infracțiuni

de luare de mita este funcționarul public, ci funcționarul. Iar potrivit art.

147 alin. (2) C. pen., prin funcționar se înțelege persoana menționata în alin.

(1) (respectiv funcționarul public), precum și orice salariat care exercita o

însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în

acel alineat. Inculpatul avea, la data comiterii faptelor, calitatea de

administrator al unei societăți comerciale și exercita, ca atare, în sarcina

acesteia cele mai importante însărcinări, inclusiv încheierea unor contracte de

execuție lucrări de construcție, contracte de o valoare apreciabila, iar

societatea comerciala al cărei administrator era prezenta, în mod evident,

toate caracterele unei persoane juridice, caractere suficiente pentru

întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de laure de mita.

Dar, chiar daca aceasta societate comerciala nu poate

fi calificata ca fiind de interes public, trebuie remarcat ca, în condițiile în

care zona Aleșd a primit titulatura de „zona defavorizata" prin H.G. nr. 196/1999

tocmai pentru a atrage agenți economici și pentru a revigora viata economica

locala, grupul de firme M.E., prin angajarea unei numeroase forte de munca,

prin investițiile operate ce au oferit contracte și altor firme, determinând

bineînțeles intr-o și mai mare măsura ocuparea forței de munca locale, poate fi

considerata, fără nicio exagerare, de interes public local și ca atare, la

aprecierea pericolului social al infracțiunilor comise va fi avuta în vedere și

aceasta împrejurare.

Inculpatul a mai invocat în apărarea sa, așa cum arătam

și mai sus, ca acel „comision" a fost plătit ca urmare a activității

desfășurate în beneficiul SC A. SRL prin intermedierea obținerii de lucrări de

construcție din partea grupului de firme M.E. SRL. Și se insista în susținerea

acestei apărări la declarația martorului O.G. care într-una din declarațiile

sale a afirmat ca „am dat de bunăvoie acești bani, respectiv am fost de acord

cu plata comisionului de 10%" către SC S. SRL la vremea respectiva am

inteles ca acel comision era pentru serviciile pe care aceasta firma ni le

presta în sensul de a ne obține lucrări pentru firma noastră" - fila

111-112. Dar, sub aspectul laturii subiective a infracțiunii prev. de art. 254

C. pen. nu are nicio relevanta daca mituitorul a dat de buna voie sau constrâns

mita. Mai mult, semnificația pe care au dat-o cei doi asociați ai SC A. SRL și

inculpatul plaților efectuate către SC S. SRL nu este nici ea în măsura sa

caracterizeze o asemenea fapta ca fiind sau nu infracțiune. Daca s-ar accepta o

asemenea interpretare a textelor legale, infracțiunea de luare de mita nu ar

mai subzista ori de cate ori „părțile" ar califica după bunul lor plac

darea, respectiv luarea/primirea/etc. de bani sau alte foloase.

Inculpatul a mai invocat în apărarea sa împrejurarea ca

sumele de bani achitate de către SC A. SRL către SC S. SRL au fost declarate ca

profit și impozitate, dar nici aceasta împrejurare nu are vreo relevanta în ceea

ce privește întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunii de luare de

mita. Dimpotrivă, acest aspect, și anume impozitarea profitului obținut dintr-o

activitatea ilicita este de esența celei de-a doua infracțiuni reținute în

sarcina inculpatului G.P. și anume, spălarea de bani, al cărei scop este tocmai

crearea unui aparent caracter licit al provenienței acelor sume de bani.

În ce privește comiterea infracțiunii de spălare de

bani, inculpatul pretinde ca atâta vreme cât toate tranzacțiile se regăsesc în

extrasele de cont, cu indicarea sursei de proveniența a banilor, înregistrați

în contabilitate și impozitați, nu poate fi reținuta încadrarea art. 23 alin.

(1) lit. b) din Legea nr. 656/2002. însă, tocmai aceasta consemnare în actele

contabile a unor acte de comerț ce nu au existat în fapt realizează latura

obiectiva a infracțiunii de spălare de bani în forma ascunderii provenienței

sumelor de bani intrate în contul SC S. SRL. Infracțiunea de spălare de bani

incriminează crearea unei aparente de ordin contabil fără nicio legătura cu

activitatea reala din care provin banii. Este paravanul, creat cu respectarea

normelor fiscale, aplicat peste o activitate ilegala producătoare de venituri

ilicite, venituri ce intra în sfera licita prin diminuarea lor cu o parte ce se

plătește statului cu titlu de taxe și impozite.

În ce privește reținerea art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002

în rechizitoriu, instanța îl va înlătura întrucât potrivit acestui text legal

va beneficia de prevederile sale persoana care, săvârșind una dintre

infracțiunile atribuite în competenta D.N.A., denunța și facilitează în cursul

urmăririi penale identificarea si tragerea la răspundere penala a altor

persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni. Or, se constată ca textul ar

fi aplicabil doar în ceea ce privește faptele comise de către inculpata P.F.R.,

doar aceasta fiind acuzata de comiterea unei infracțiuni de competenta D.N.A.

Dar, față de aceasta inculpata s-a dispus începerea urmăririi penale la data de

10 februarie 2006, iar prima declarație a inculpatului G.P. a fost data la 26

februarie 2006 (fila 236 vol. III d.u.p.). Ca atare, denunțul cerut de lege ca

temei al reținerii art. 19 din O.U.G. nr. 43/2002 lipsește. Câtă vreme

existenta denunțului este o condiție sine qua non al incidenței art. 19

cumulativ cu facilitarea identificării și tragerii la răspundere a unor

asemenea persoane, instanța nu va mai retine acest text și nu va da eficienta

prevederilor sale privind reducerea pedepsei la jumătate.

Pe de alta parte, față de prevederile art. 6 și 17 lit.

e) din Legea nr. 78/2000 astfel cum a fost modificata, ce conțin dispoziții

privind sancționarea infracțiunii de luare de mita, respectiv stabilesc natura

infracțiunii de spălare de bani ca fiind în legătura directa cu infracțiunile

de corupție, se impune schimbarea încadrării juridice reținându-se cele două

texte de lege.

Față de cele de mai sus, instanța a reținut ca stare de

fapt pe baza ansamblului probator administrat ca inculpatul G.P. a pretins și a

primit, în mod repetat, de la martorul denunțător M.l. suma totala de

8.100.000.000 lei în perioada 2002-2004 pentru ca, în calitate de administrator

al SC M.E. SRL Aleșd sa încredințeze societății comerciale SC A. SRL execuția

lucrărilor de construcție necesare investițiilor derulate de către SC M.E. SRL,

fapta ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de luare de mita

prevăzute de art. 254 alin. (1) C. pen. cu referire la art. 6 din Legea nr. 78/2002.

La individualizarea pedepsei pe care o va aplica,

instanța a avut în vedere toate criteriile generale prev. de art. 72 C. pen.,

modul și mijloacele de săvârșire a infracțiunii, circumstanțele reale ale

comiterii faptei, în calitate de administrator al unei importante societăți

comerciale la nivelul zonei orașului Aleșd, cuantumul foarte mare al sumelor ce

au făcut obiectul infracțiunii de luare de mita, consecințele grave pentru SC

A. SRL reflectate în încetarea activității cu consecințe deosebit de grave

pentru forța de munca angajata până în acel moment în aceasta societate

comerciala, pericolul creat pentru grupul M.E. și, inevitabil pentru toți cei

implicați în vreun fel în activitatea grupului, prin încredințarea contractelor

pe criterii ce țineau de interesul personal al inculpatului, iar nu de

interesele societății comerciale al cărei administrare o exercita, precum și

circumstanțele personale ale inculpatului, poziția sa din cursul procesului,

interesul manifestat față de desfășurarea procesului penale prin prezentarea sa

în fața instanței și darea de declarații ori de cate ori i s-a solicitat acest

lucru, lipsa antecedentelor penale.

De asemenea, instanța a reținut ca inculpatul a ascuns

adevărata natura a sumelor de bani intrate în contul SC S. SRL prin simularea

unor operațiuni comerciale fictive fără nici un sd.u.p.ort în realitate,

cunoscând, în mod evident, ca acestea sunt rezultatul pretinderii și primirii

de mita, fapta ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de

spălare de bani săvârșita în forma continuata, infracțiune prevăzuta și

pedepsită de art. 23 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 modificata cu

aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu referire la art. 17 lit. e) din Legea

nr. 78/2000.

Și în cazul acestei infracțiuni, la individualizarea

pedepsei pe care o va aplica, instanța a avut în vedere toate criteriile

generale prev. de art. 72 C. pen., modul și mijloacele de săvârșire a

infracțiunii, prin depunerea unor demersuri relativ complexe-constituirea unei

societăți comerciale, circumstanțele reale ale comiterii faptei, cuantumul

sumelor ce au făcut obiectul infracțiunii de spălare de bani, atingerea adusa

încrederii în mediul de afaceri, în veridicitatea operațiunilor economice

desfășurate, precum și circumstanțele personale ale inculpatului, poziția sa

din cursul procesului, interesul manifestat față de desfășurarea procesului

penale prin prezentarea sa în fața instanței, lipsa antecedentelor penale.

În luna martie 2003, inculpata P.F.R. a efectuat un

control fiscal, în calitate de inspector în cadrul D.G.F.P. Bihor, la SC SC

V.R. SRL Aleșd (societate comerciala componenta a grupului de firme M.E.),

control materializat în procesul verbal din data de 31 martie 2003 înregistrat

din 2 aprilie 2003 (fila 13 vol. II d.u.p.).

Cu aceasta ocazie inculpata l-a cunoscut pe martorul G.M.,

asociatul majoritar al grupului de firme M.E. SRL din care făcea parte și SC SC

V.R. SRL și pe inculpatul G.P. (declarația martorei C.M.-fila 84 vol. III d.u.p.,

declarația martorei P.M.C. fila 100 vol. III d.u.p., declarația martorului G.M.

fila 70 vol. III d.u.p.).

La puțin timp după acest control, martorul G.M. a

apelat la serviciile inculpatei P.F.R. pentru a asigura grupului de firme M.E.

SRL consultanta de ordin fiscal.

Potrivit declarației inculpatului G.P. -fila 250 vol.

III d.u.p.- „după acest control, dl G. mi-a cerut sa renunț la contractul cu C.M.,

urmând sa angajam o alta firma. Eu nu am fost de acord fiindcă D.N.A., C. și-a

făcut bine treaba iar controalele făcute de finanțe au confirmat acest lucru,

pentru ca nu au constatat nereguli importante". Esențial pentru stabilirea

stării de fapt este împrejurarea relatata din declarație potrivit căreia după

încetarea relației cu C.M., grupul de forme M.E. a contactat o alta societate

de contabilitate recomandata de către inculpata P.F.R., dar inculpatul nu își

amintește „nici denumirea firmei, . nici numele persoanei care a reprezentat-o

în relațiile cu noi pentru ca am văzut-o mai rar pe persoana respectiva decât

pe P.F.R."-fila 250 vol. III d.u.p. Mai mult, inculpatul a învederat

organelor judiciare ca „după încetarea colaborării cu D.N.A. Coroiu, P.F.R.

mi-a spus ca daca avem probleme în legătura cu tinerea evidentei contabile

putem sa se întâlnim și sa discutam, dar ea nu poate veni în sediul nostru

pentru ca nu are voie. Totuși, după vreo luna și jumătate de la încetarea

colaborării cu C.M., P.F.R. a început sa vina foarte des la sediul nostru

pentru a coordona activitatea de contabilitate".

Deși martorul G.M. contesta aceasta relație

„speciala" dintre grupul de firme M.E. SRL și inculpata P.F.R., susținând

ca relația s-a limitat la recomandarea unei alte persoane care sa iti evidenta

contabila -fila 70 vol. III d.u.p. - celelalte probe administrate probează

contrariul. Astfel, martora C.M. confirma ca imediat după controlul efectuat de

către inculpata P.F.R. atitudinea martorului G.M. s-a schimbat și relația sa cu

firma M.E. s-a deteriorat, martorul cerând reducerea onorariului, solicitare

refuzata ce a condus la rd.u.p.erea acestor relații. Ulterior, martora a aflat

ca activitatea de contabilitate a grupului de firme este coordonata de către

inculpata P.F.R. (fila 85 vol. III d.u.p.).

De asemenea, martora P.M.C. - ce exercita și atribuții

de secretariat în cadrul M.E. SRL - a declarat ca martorul G.M. i-a atras

atenția cu ocazia unei intalniri ca inculpata P.F.R. „nu este angajata firmei,

dar ii va oferi consiliere în diverse probleme legate de funcționarea

societății și ca va veni mai des pe la sediul M.E. SRL. Atât G.M. cât și P.F.R.

mi-au cerut sa păstrez discreția Asupra prezentei dnei Puscau la sediul firmei

pentru a nu-i face probleme întrucât era funcționara la D.G.F.P.

Bihor"-fila 95 vol. III d.u.p. În ce privește prezenta inculpatei P.F.R.

la sediul firmei M.E. SRL, martora relatează ca la circa o săptămâna de la

întâlnire, inculpata „a început sa vina frecvent la sediul societății,.unde petrecea

destul de mult timp.de la 5-10 minute până la 2 ore, poate chiar mai

mult", iar activitatea sa cu prilejul acestor vizite se desfășura la

„compartimentul de contabilitate". Mai mult, „cunosc faptul ca după ce G.M.

mi-a spus ca P.F.R. ii va acorda consiliere, aceasta a făcut mai multe

controale fiscale la firmele din grd.u.p." - fila 102 vol. III d.u.p.

Un conținut relativ similar îl are și declarația

martorei M.F.L. - fila 110 vol. III d.u.p. - care a arătat ca „după controlul

pe care l-a făcut la M.E. SRL, am observat ca P.F.R. era prezenta destul de des

la sediul firmei deși nu era în control. Când erau diverse probleme la firma,

fie P.G., fie G.M. îmi cereau sa o sun pe P.F.R. să vină la sediul M.E.

SRL".

Inculpata P.F. era consultată Asupra unor probleme

diverse, de la nemulțumirile martorului G.M. vis a vis de neasfaltarea unei

străzi din proximitatea sediului SC M.E. SRL (fila 110 voi. III d.u.p.) și până

la unele probleme personale ale angajaților. Astfel, în perioada sesiunii de la

începutul anului 2004, martora K.A.M., studentă la o facultate din Oradea, s-a

plâns inculaptului G.P. că unul dintre profesori nu o primește la examen din

cauza frecventei necorespunzătoare a cursurilor. Inculpatul P.G. a discutat

problema martorei K.A.M. cu inculpata P.F. care s-a angajat să rezolve

problema.

Astfel, potrivit declarației acestei martore, fostă

angajată a societății M.E. SRL, "P.F. a devenit o prezență obișnuită în

firmă, ea venind la sediul M.E. de cel puțin două ori pe săptămână. Comparând

frecvența deplasărilor lui P.F. la sediul M.E. SRL cu cea a expertei contabile

C., declar că P. venea mai des la firmă. De la apariția lui P.F. în firmă, în

primăvara anului 2003, și până în toamna anului am discutat cu ea o singură

dată, dar și atunci nu despre probleme de serviciu, ci una cu caracter

personal" (fila 112 vol. III d.u.p.).

După plecarea din România a inculpatului P.G.,

implicarea inculpatei P.F. în activitatea societății M.E. a devenit și mai

vizibilă. Potrivit declarației martorei M.L., inculpata P.F. a participat la o

ședință de lucru organizată la sediul M.E. SRL pentru a soluționa problema unei

conexiuni internet între unitățile de producție din Aleșd și sediul central,

precum și a formulării unor proceduri de lucru. De asemenea, potrivit martorei M.L.,

inculpata P.F. a fost implicată în formalitățile de negociere a cumpărării unei

hale de producție de la societatea Intertextile Aleșd și contractarea unui

credit bancar pentru plata acesteia (vol. III filele 109-111).

Martorul denunțător M.l. a arătat în declarațiile sale

ca "P.F., din câte știam, acționa ca un fel de consilier economic pentru SC

M.E. SRL, în mod neoficial, în sensul că verifica și dădea soluții privind

activitatea contabilă a firmei" (fila 25 vol. I d.u.p.). în declarația din

10 februarie 2006, martorul a detaliat implicarea inculpatei P.F. în

activitatea SC M.E. SRL declarând că "despre D.N.A. P.F. aflasem că este

funcționară la D.G.F.P. Bihor și avea în responsabilitate firmele din Aleșd și

împrejurimi. De pe la începutul anului 2003, după ce M.E. SRL a rămas fără

contabil șef. Pe P.F. am văzut-o zilnic la sediul firmei M.E. SRL unde stătea

câte 4-5 ore în birourile de la contabilitate. Nu o dată am văzut-o pe aceasta

controlând documentele întocmite de alte contabile și dând diverse dispoziții,

comportamentul și atitudinea ei fiind cea a unui contabil șef. în perioada

respectivă P.F. era încă angajată la D.G.F.P. Bihor și numai de pe la jumătatea

anului 2004 s-a transferat la SC M.E. SRL" (fila 31 vol. L d.u.p.).

Martora S.E. a arătat ca "în prima jumătate a

anului 2003, undeva în intervalul aprilie - iunie, .P.F. mi-a spus că

societatea SC M.E. SRL caută un contabil și m-a întrebat dacă sunt interesată

să preiau această firmă. Tot atunci, P.F. mi-a spus că s-a gândit la mine

fiindcă .nu poate recomanda pe oricine". Esențial pentru a stabili rolul

inculpatei P.F.R. în activitatea M.E. SRL este de asemenea relatarea acestei

martore cu privire la răspunsul inculpatei la cererea sa de a semna balanțele

de verificare doar după 6 luni de la preluarea efectiva, răspuns ce a constat

în afirmația ca „firma nu poate accepta aceasta condiție pentru ca are nevoie

imediata de contabil". Or, fără ca inculpata sa detina deja un anumit rol

în cadrul M.E. SRL, decizia Asupra preluării sau nu de către aceasta martora a

evidentei contabile ar fi trebuit sa aparțină doar administratorului sau altei

persoane cu atribuții în societate.

Martora V.S.L. -fila 116 vol. III d.u.p. - a relatat,

de asemenea, despre prezenta inculpatei P.F.R. în sediul M.E. SRL, prezenta „ce

s-a intensificat și mai mult în perioada de dinaintea preluării oficiale a

administrării firmei". Se remarca distincția pe care o făceau chiar și

ceilalți angajați ai SC M.E. SRL intre perioada „neoficiala" și cea

„oficiala" a prezentei inculpatei în cadrul SC M.E. SRL.

În condițiile în care inculpata P.F.R. a fost angajata D.G.F.P.

Bihor până în data de 07 octombrie 2004 (fila 48 vol. II d.u.p.), a participat

în calitate de funcționar public cu atribuții de control fiscal la alte 5

controale fiscale la firmele aparținând grupului M.E. SRL, după cel efectuat în

martie 2003. Astfel, în august 2003 a participat la controlul efectuat la SC

V.R. SRL Aleșd pentru soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., așa cum

rezultă din procesul verbal din 6 august înregistrat la D.G.F.P. Bihor din 8

august 2003 (vol. II filele 17-19); în noiembrie 2003 a participat la controlul

efectuat la M.E. SRL Aleșd pentru soluționarea cererii de rambursare de T.V.A.,

transformat în control de fond, așa cum rezultă din procesul verbal din 12

noiembrie 2003 înregistrat la D.G.F.P. Bihor sub nr. din 14 noiembrie 2003 (vol.

II filele 21-33) - referitor la controlul menționat mai sus, inculpatul P.G. a

declarat că acesta a fost transformat din control la cerere în control de fond

la propunerea inculpatei P.F. pentru ca în acest mod activitatea firmei din

perioada anterioară să nu mai poată fi reverificată (vol. III filele 251-252).

Este de precizat că potrivit reglementărilor în domeniul controlului fiscal,

activitatea unui agent economic dintr-un anumit interval de timp care a fost sd.u.p.usă

unui control de fond nu mai poate fi reverificată decât în cazuri deosebite și

numai cu aprobarea expresă a conducerii unității fiscale. Declarația

inculpatului P.G. se coroborează și cu declarația martorei M.F.L. care a arătat

ca „la momentul respectiv am bănuit un aranjament cu P.F.R. făcut fie de G.P.

fei de G.M.T. 110 vol. II d.u.p.. Mai mult, deși M.E. SRL a avut în perioada

2001 - noiembrie 2003 o cifră de afaceri cumulată de cea 400 miliarde lei, ceea

ce implică o activitate de mare volum, controlul de fond a fost efectuat în mai

puțin de 10 zile calendaristice. De asemenea, se remarca împrejurarea ca în

aceeași perioadă de timp, inculpata P.F. a participat și la efectuarea unui

control la SC V.R. SRL; în noiembrie 2003 inculpata a participat la controlul

efectuat la SC V.R. SRL pentru soluționarea cererii de rambursare de TVA, așa

cum rezultă din procesul verbal din 14 noiembrie 2003 înregistrat la D.G.F.P.

Bihor sub nr. din 17 noiembrie 203 (filele 35-37 vol. II d.u.p.); în februarie

2004 inculpata a participat la un nou control la SC V.R. SRL pentru

soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., așa cum rezultă din procesul

verbal încheiat la 18 februarie 2004 înregistrat la D.G.F.P. Bihor din 20

februarie 2004 (vol. II filele 39-41); în aprilie 2004 a participat la controlul

efectuat la S.A. (firma din cadrul grupului de firme M.E. SRL) pentru

soluționarea cererii de rambursare de T.V.A., așa cum rezultă din procesul

verbal încheiat la 26 aprilie 2004 înregistrat la D.G.F.P. Bihor sub nr. 73063

din 29 aprilie 2004 (vol. II filele 43-46).

Activitatea desfășurata de către inculpata P.F.R. în

perioada aprilie 2003-septembrie 2004, adică anterior încetării contractului de

munca cu D.G.F.P. Bihor, în beneficiul societății comerciale M.E. SRL a fost

răsplătită cu diverse servicii. Astfel, în perioada 16 august - 2 septembrie

2003 inculpata P.F. împreună cu soțul și-au petrecut concediul de odihnă în

Italia, la una din locuințele martorului G.M. La fel s-a întâmplat și în vara

anului 2004, când pentru deplasarea în Italia și înapoi i-a fost pus la

dispoziție și un microbuz al societății M.E. SRL. De asemenea, în a doua

jumătate a anului 2003 inculpata P.F. și-a modernizat un apartament în Oradea,

costurile modernizării fiind sd.u.p.ortate de M.E. SRL. Lucrările de amenajare

(cu excepția celor de refacere a instalației electrice si a decoratiunilor

interioare) au fost executate de angajații societății SC A. SRL, sub

coordonarea martorului denunțător M.l., valoarea acestora fiind de circa

350.000.000 lei.

Astfel, potrivit declarației martorului denunțător M.l.,

inculpatul G.P. i-a spus „că trebuie să renovez un apartament (fără a-mi da

alte amănunte) și că costul lucrărilor va fi achitat de firma M.E. SRL Practic

era vorba de renovarea completă a acestuia începând de la instalația electrică,

instalația de încălzire, înlocuirea tâmplăriei, tencuirea și gletuirea

pereților, a băilor și bucătăriei, montarea de faianță, gresie și podele

laminate. D.N.A. P.F. mi-a confirmat că plata lucrărilor va fi făcută de M.E.

SRL, dar după ce îi voi prezenta, periodic, situația lucrărilor executate și a

materialelor încorporate." Martorul denunțător M.l. a mai declarat că

"costul tuturor materialelor consumate pentru amenajarea apartamentului

lui P.F., precum și a manoperei, în total vreo 400 milioane lei, au fost

incluse în situațiile de lucrări care au fost achitate de M.E. SRL. În anul

2003, nu am primit nici un ban de la P.F. și cu atât mai puțin în contul

lucrărilor de amenajare a apartamentului său." (vol. I fila 31 d.u.p.).

Inculpatul G.P. a declarat ca ".P.F. mi-a spus că

a discutat cu G.M. și acesta a fost de acord să-i plătească amenajarea unui

apartament din Oradea. Tot de la P.F. am aflat că lucrările de amenajare urmau

a fi executate de SC A. SRL, iar plata lor urma a fi făcută prin includerea

valorii lor în facturile emise de SC A. SRL către M.E." Inculpatul P.G. a

mai declarat că "la un timp oarecare, am aflat de la P.F. că M.l. a

încheiat lucrările de amenajare a apartamentului, care ar fi costat vreo 400

milioane lei, ceea ce i se părea cam mult. Am discutat și cu M.l. despre plata

lucrărilor, iar acesta mi-a spus că va introduce suma în prima factură pe care

urma să o emită." (vol. III filele 251 - 252 d.u.p.).

Este adevărat ca s-au adminis