ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2151/2014

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 2151/2014 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra cauzei penale de față, în baza actelor și

lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin

Sentința penală nr. 48 din 21 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul

Teleorman, în baza art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5)

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. a

fost condamnat inculpatul T.P.C., la pedeapsa principală de 11 ani închisoare

și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b)

și lit. c) C. pen. (pedeapsă complementară) pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave săvârșită în formă

continuată.

S-a constatat că

fapta din prezenta este concurentă cu faptele din Sentința penală nr. 74/F/2011

a Tribunalului Ialomița și Sentința penală nr. 248/2010 a Judecătoriei

Slobozia, săvârșite de același inculpat înainte de rămânerea definitivă a celei

din urmă sentințe la 16 august 2010.

A fost descontopită

pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. i s-a aplicat

lui T.P.C. prin Sentința penală nr. 74/F/22 februarie 2011 a Tribunalului

Ialomița, definitivă la 29 ianuarie 2013 prin Decizia penală nr. 288 a Î.C.C.J.

în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:

- 10 ani închisoare

pedeapsă principală și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave

prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.;

- 2 ani închisoare

pedeapsă principală și 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. b) din

Legea nr. 241/2005;

- 8 luni închisoare

pedeapsă principală aplicată prin Sentința penală 248 din 16 aprilie 2010 a

Judecătoriei Slobozia, definitivă la 16 august 2010 (cu privire la care prin

Sentința penală nr. 74/F din 22 februarie 2011 a Tribunalului Ialomița a fost

anulată suspendarea condiționată conform art. 85 C. pen.).

În baza art. 33 lit.

a), art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen. a fost contopită pedeapsa

principală de 11 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. pedeapsă complementară

(aplicată prin prezenta) cu pedeapsa principală de 10 ani închisoare și 5 ani

pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prev. de art. 64

lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., cu pedeapsa principală de 2

ani închisoare și 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. și

cu pedeapsa principală de 8 luni închisoare aplicată prin Sentința penală 248

din 16 aprilie 2010 a Judecătoriei Slobozia, definitivă la 16 august 2010 (cu

privire la care, prin Sentința penală nr. 74/F din 22 februarie 2011 a

Tribunalului Ialomița a fost anulată suspendarea condiționată conform art. 85

C. pen.), inculpatul T.P.C. urmând a executa pedeapsa principală de 11 ani

închisoare și pedeapsa complementară de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de

art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

În baza art. 71 C.

pen. i s-au interzis inculpatului T.P.C. pe durata executării pedepsei aplicate

exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și

lit. c) C. pen. (pedeapsă accesorie).

În baza art. 88 alin.

(1) C. pen. s-a dedus din pedeapsa principală aplicată prin prezenta reținerea

de 24 ore din 21 - 22 aprilie 2009 conform Sentinței penale nr. 74/F din 22

februarie 2011 a Tribunalului Ialomița.

A fost anulat

mandatul de executare emis în baza Sentinței penale nr. 74/F/2011 a

Tribunalului Ialomița și dispune emiterea unui nou mandat pentru pedeapsa

aplicată prin prezenta.

A fost admisă în

parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. SA București.

A fost obligat

inculpatul T.P.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E. SRL, prin

lichidator C.I. E.I., la plata sumei de 2.967.296,67 lei despăgubiri civile cu

dobânda aferentă până la achitarea debitului către partea civilă R. SA

București.

În baza art. 163 C.

proc. pen. a fost menținut sechestrul asigurător instituit în vederea reparării

prejudiciului prin Ordonanța nr. 142/P/2010 din 14 septembrie 2011 a

Parchetului de pe lângă Î.C.C.J. - Direcția Națională Anticorupție asupra

următoarelor imobile:

- apartament compus

din 3 camere și dependințe, cu suprafață construită de 101,136 mp, suprafață

utilă 75,58 mp, situat în Slobozia, înscris în Cartea Funciară nr. x

individuală și Cartea Funciară nr. y colectivă a localității Slobozia, dobândit

prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin încheierea din 7 august

2007 la B.N.P. S.D. Slobozia;

- imobilul situat în

municipiul Slobozia, având următorii vecini: Nord - 24,98 m str. N., Est -

46,97 m Str. I., Est - 24,98 m - lot xx, Vest - 46,97 m - lot yy, înscris în

Cartea Funciară nr. zz a localității Slobozia, compus din atelier cu suprafața

construită de 25,00 mp, împreună cu terenul în suprafață de 1.173 mp, dobândit

prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat prin încheierea din 23

martie 2005 la B.N.P. S.D. Slobozia.

S-a luat act că s-a

stabilit onorariu experți definitiv câte 2.000 lei fiecare din cele două

expertize efectuate în cauză (contabilă și imobiliară) și constată achitate pe

numele inculpatului sumele de bani, astfel: 1.003,00 RON cu chitanța x1 din 11

mai 2012; 1.003,00 RON cu chitanța x2 din 11 mai 2012; 1.003,00 RON cu chitanța

x3 din 8 iunie 2012 și 1.003,00 RON cu chitanța x4 din 8 iunie 2012.

A fost obligat

inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E., prin lichidator

C.I. E.I., la plata sumei de 6.500 lei cheltuieli judiciare către stat

(urmărirea penală și instanță).

Pentru a pronunța această

hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul din 23 septembrie

2011 întocmit de Parchetul de pe lângă Î.C.C.J. - D.N.A. - Serviciul Teritorial

București - Biroul Teritorial Slobozia și înregistrat sub nr. 3660/98/2011,

inculpatul T.P.C., a fost trimis în judecată sub aspectul săvârșirii

infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și

(5) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.

Pe numele

inculpatului s-a emis în cursul urmăririi penale mandatul de arestare

preventivă nr. 3/UP din 15 martie 2011, în lipsă, pentru o perioadă de 30 zile

de la data prinderii.

Tribunalul Ialomița

în Dosarul nr. 1755/98/2011 a emis mandat European de arestare privind pe

inculpatul T.P.C. și întrucât mandatul de arestare nu a fost executat s-a

solicitat emiterea mandatului de urmărire internațională din 9 mai 2011.

În rechizitoriul

142/P/2010 din 23 septembrie 2011 s-a arătat că printr-un rechizitoriu anterior

(nr. 43/P/2009 din 17 mai 2010) întocmit de aceeași unitate de parchet au fost

trimiși în judecată inculpații B.G. pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute

de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C.

pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.; B.S., pentru săvârșirea infracțiunilor

prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C.

pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. și Z.M.

pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 215

alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și

art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin rechizitoriul

nr. 43/P/2009 din 17 mai 2010 s-a reținut că inculpatul B.G. în calitate de

director al R. S.A. Sucursala Slobozia, în executarea aceleiași rezoluții

infracționale, în conivență cu numitul T.P.C. și cu ajutorul nemijlocit al

inculpaților B.S. și Z.M., cu prilejul încheierii Actului adițional nr. x la

Contractul nr. x1/2004, Contractul nr. x2 din 27 iunie 2007 și Actului

adițional nr. y1 la Contractul nr. y2 din 27 iunie 2007 i-a indus în eroare pe

membrii Comitetului de Conducere al R. - Sucursala Slobozia și Centrala R. S.A.

prin prezentarea unor rapoarte de evaluare nereale și inserarea în

documentațiile de credit a unor situații nereale, care, dacă ar fi fost

cunoscute, nu ar fi determinat majorarea și respectiv acordarea plafoanelor de

credit, cauzând R. SA un prejudiciu în cuantum de 5.075.000 lei.

Pentru inculpații

B.S. și Z.M. s-a reținut că aceștia, în calitate de evaluatori C. și, respectiv

A., în executarea aceleiași rezoluții infracționale și în scopul realizat de

a-l ajuta pe inculpatul B.G. în prezentarea ca adevărate a unor fapte

mincinoase, au întocmit rapoarte de evaluare cu situații și date nereale ce au

fost utilizate potrivit scopului infracțional și prin inducerea în eroare a

părții civile R. - SA la încheierea contractelor de credit pentru S.C. E.

S.R.L. și S.C. P. S.R.L., cauzându-se astfel un prejudiciu de 5.075.000 lei,

nerecuperat.

În dosarul de

urmărire penală privind pe inculpații B.G., B.S. și Z.M. s-au efectuat

cercetări penale și față de inculpatul T.P.C. și întrucât acesta s-a sustras

cercetării și urmăririi penale, prin rechizitoriul 43/P/2009 din 17 mai 2010

s-a dispus disjungerea cauzei și reținerea acesteia spre continuarea urmăririi

penale sub aspectul săvârșirii de către inculpatul T.P.C. a infracțiunii prev.

de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu

aplicarea art. 75 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen., infracțiune ce

face obiectul prezentului act de inculpare (rechizitoriu nr. 142/P/2010 din 23

septembrie 2011).

În drept, s-a reținut

că inculpatul T.P.C., în calitate de reprezentant al SC E. SRL și SC P.L. SRL,

în conivență cu inculpatul B.G. și cu ajutorul inculpaților B.S. și Z.M., cu

intenție a facilitat întocmirea rapoartelor de evaluare nereale și inserarea în

documentațiile de credit a unor situații nereale, înscrisuri pe care inculpatul

B.G. le-a folosit inducând în eroare comitetul de aprobare a creditelor, cauzându-se

astfel prejudiciul nerecuperat de 5.075.000 lei (1.584.703,51 euro) în dauna

părții civile R. SA.

Pentru a reține

această situație de fapt la urmărirea penală au fost depuse plângerea penală

formulată de R. SA București, au fost audiați martorii G.V., P. (F.) L.,

O.A.L., B.L.R., P.C., B.T.C., G.L., N.V., N.C.M., J.S., S.I., D.G., T.A.,

Ș.G.H., N.E.A., T.R.G. și N.E.M., s-au întocmit rapoarte de evaluare și

rapoarte tehnico-științifice, s-au avut în vedere declarațiile martorilor B.S.

și Z.M., procese-verbale de confruntare, documentația aferentă încheierii și

executării contractului de creditare.

Inculpatul T.P.C. pe

parcursul cercetărilor penale și al cercetării judecătorești s-a sustras

urmăririi penale și judecății.

Instanța de fond a

reținut că R. SA București s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de

5.184.884,79 lei reprezentând 3.051.414,79 lei creanță totală restantă datorată

de SC E. SRL și 2.133.470 lei creanță totală restantă datorată de SC P.L. SRL.

SC E. SRL Căzănești a

figurat în cauză în calitate de parte responsabilă civilmente prin lichidator

C.I. E.I. Slobozia, iar SC P.L. SRL a fost scoasă din cauză întrucât nu mai

subzistă ca entitate juridică, fiind radiată, conform relațiilor de la

cercetarea judecătorească.

La cercetarea

judecătorească au fost audiați martorii G.V., P.F.L., O.A.L., Z.M., B.L.R.,

N.V., N.C.M., G.L., P.C., B.T.C., S.G.H., N.E.A., N.E.M., T.R.G., S.I. și T.A.

La dosar, martora din

acte J.S. a înaintat o cerere din care rezultă că își menține toate declarațiile

date anterior în cauză și la termenul din 17 februarie 2012 (când nu a putut fi

audiată dată fiind lipsa avocaților aleși ai inculpatului) martora a precizat

că nu se mai poate prezenta la instanță.

Față de aceste

aspecte coroborate instanța a dispus ca martora să nu se mai citeze.

La dosar instanță se

află depus extras din registrul de deces pentru uz oficial referitor la

martorul D.G.

Pentru martorul B.S.

s-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 327 alin. (3) C. proc. pen.

pentru a putea ține cont de declarația acestui martor care din motive obiective

nu s-a mai putut prezenta în fața instanței de judecată.

La dosar instanță,

partea civilă a depus relații din care a rezultat că suma datorată de SC P.L.

SRL de 2.133.470 lei a fost preluată prin contractul de novație și contractul

de credit din 23 iunie 2008 de către SC T.G. SRL (firmă condusă tot de

inculpatul T.P.C.), suma nefiind recuperată nici până în prezent.

Totodată, prin

aceeași relație, partea civilă a precizat că, potrivit contractului de novație,

SC P.L. SRL a rămas obligată față de R. SA până la momentul rambursării totale

a creditului de către SC T.G. SRL potrivit Cap. III art. III.6 alin. (4) din

contract.

Instanța de fond a

mai reținut că de la data constituirii ca parte civilă (10 noiembrie 2011) cu

3.051.414,79 lei pentru SC E. SRL și până în prezent (19 ianuarie 2012 - data

întocmirii adresei de la dosar) s-a efectuat o rambursare de 83.925,02 lei

(prin executarea unei garanții) în contul datoriei SC E. SRL, astfel că în

prezent suma datorată este de 2.967.296,67 lei.

Relația de la dosar

instanță se coroborează, astfel, cu o relație ulterioară produsă la dosar tot

de partea civilă din care a rezultat, referitor la SC E. SRL, că un imobil

proprietatea debitoarei SC E. SRL adus în garanție la R. SA a fost executat

silit prin executorul bancar, fiind vândut pentru suma de 85.000 lei din care

s-au reținut și cheltuielile de executare.

Inițial, în cauză s-a

solicitat și o expertiză topografică, probă pe care instanța a respins-o având

în vedere relația expertului de la dosar instanță (conform căreia acesta a

apreciat că nu se impune efectuarea acestei expertize) având în vedere că în

cauză instanța a încuviințat și administrat proba cu expertiză imobiliară și

expertiză contabilă ale căror obiective au fost stabilite detaliat prin

încheierea de ședință de la termenul din 8 iunie 2012.

Concluziile

expertizei contabile au fost în sensul următoarelor: SC E. SRL a contractat și

primit un credit de 4.100.000 lei, iar SC P.L. SRL a contractat și primit un

credit de 2.000.000 lei.

SC E. SRL a plătit

din creditul contractat suma de 1.132.703,43 lei, iar până la data preluării

drepturilor și obligațiilor de către noul debitor SC T.G. SRL (23 iunie 2008)

prin contractul de novație și credit din 23 iunie 2008, SC P.L. SRL nu a plătit

nicio sumă din creditul contractat.

În concluzie, debitul

restant al SC E. SRL este de 2.967.296,67 lei, iar după cum se poate observa,

această sumă coincide cu suma restantă indicată de însăși partea civilă în

relația de la dosar instanță.

În expertiza

contabilă s-a concluzionat că SC P.L. SRL nu are debit restant față de R. SA;

creditul acordă firmei SC P.L. SRL nu a fost achitat integral, dar, a fost

novat prin contractul de novație din 23 iunie 2008 firmei SC T.G. SRL. Pentru

ambele societăți în afară de debitul propriu-zis s-au calculat dobânzi.

Pentru SC E. SRL

cuantumul dobânzii este de 1.040.280,33 lei plătit în totalitate.

Pentru SC E. SRL au

fost calculate și creanțe atașate credit restant, trecute la dobânzi îndoielnice

în cuantum de 295.370,83 lei plătite integral la data de 27 februarie 2009.

Pentru SC P.L. SRL

cuantumul dobânzii s-a calculat la 341.014,71 lei.

S-a mai stabilit că

rambursările pentru creditul acordat SC E. SRL prin actul adițional din 4 iunie

2007 la contractul de împrumut prin linia de credit din 4 noiembrie 2004 sunt

în cuantum de 1.132.703,33 lei.

Pentru creditul

acordat firmei SC P.L. SRL prin contractul de credit din 27 iunie 2007 și apoi

prin actul adițional din 3 iulie 2007 nu a fost efectuată nicio rambursare.

În concluzie, debitul

rămas de achitat pentru firma SC E. SRL este de 2.967.296,67 lei.

Expertiza contabilă a

fost întocmită pe baza tuturor actelor bancare emise de partea civilă pe

parcursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești.

Expertiza imobiliară

a concluzionat următoarele:

Terenul în suprafață

de 10.000 mp, potrivit precizărilor O. Constanța și certificatului de urbanism

emis de Primăria comunei Limanu, a fost identificat și este situat în parcela

xx1, fiind delimitat de următoarele vecinătăți: La Nord - teren Consiliul Local

Limanu pe o distanță de 43,00 m; la Sud - Drumul Județean DJ 391 B pe o

distanță de 39,30 m; la Est - teren proprietate D.E. pe o distanță de 278,80 m

și la Vest - teren proprietate V.V. pe o distanță de 245,58 m.

Valoarea de piață

reală estimată pentru terenul în suprafață de 10.000 mp este 140.000 euro,

respectiv 453.530 lei, obținută prin metoda comparațiilor directe pentru

ipoteza amplasamentului identificat potrivit documentației transmisă de OCPI și

a certificatului de urbanism.

Terenul în suprafață

de 30.000 mp potrivit precizărilor O. Constanța și certificatului de urbanism

emis de Primăria comunei Limanu, a fost identificat și este situat în parcela

xx2 fiind delimitat de următoarele vecinătăți: la Nord - intravilan H. pe o

distanță de 79,59 m; la Sud -  drumul de Exploatare DCL 113 pe o distanță de

83,08 m; la Est - teren proprietate V.I. pe o distanță de 360,80 m și la Vest -

teren proprietate Z.T. pe o distanță de 404,39 m.

Valoarea de piață

reală estimată pentru terenul în suprafață de 30.000 mp, este valoarea de

12.000 euro, respectiv 38.874 lei, obținută prin metoda comparațiilor directe

pentru vânzarea terenurilor arabile.

Niciunul dintre cele

două loturi de teren gajate, având în vedere atât documentația cadastrală cât

și amplasarea în teren a acestora nu este situat într-o zonă turistică sau de

agrement.

Niciunul dintre cele

două loturi de teren gajate nu au deschidere la DN 39 având în vedere

amplasamentul acestora identificat în teren.

Din precizările

Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului rezultă că în special pentru

zona Vama Veche - Limanu, județul Constanța, nu a fost întocmit un plan de

dezvoltare, inițiat de acest minister.

În ceea ce privește

planul de dezvoltare pentru un parc industrial făcut de Șantierele Navale D. în

zona Limanu, județul Constanța, s-a făcut precizarea că ministerul nu a

întocmit un astfel de plan de dezvoltare.

Între rapoartele de

evaluare din mai 2007 și iunie 2007 întocmite și semnate de numiții Z.M. și

B.S. și raportul de constatare tehnico-științifică întocmit în faza de urmărire

penală de specialistul DNA pentru cele două terenuri de 10.000 mp și 30.000 mp

există diferențe în ceea ce privește atât amplasarea celor două terenuri,

vecinătățile cât și valoarea acestora.

Pentru terenul în

suprafață de 10.000 mp în mod eronat au identificat amplasamentul acestuia ca

având deschidere la DN 39.

Există și diferențe

în ceea ce privește valoarea de piață a celor două terenuri gajate, după cum

urmează:

- pentru terenul în

suprafață de 10.000 mp evaluatorii stabilesc o valoare de piață de 1.210.000

euro, respectiv 3.968.800 lei, iar specialistul DNA o valoare de 43.695 euro,

respectiv 142.988 lei.

- pentru terenul în

suprafață de 30.000 mp evaluatorii stabilesc o valoare de piață de 1.800.000

euro, respectiv 5.706.000 lei, iar specialistul DNA o valoare de 5.618 euro,

respectiv 17.607 lei.

Dacă experții

identificau și vizionau terenurile în prezența proprietarului sau solicitau

precizări de la O. Constanța și Primăria localității Limanu, județul Constanța,

puteau constata că documentele topo-cadastrale ale terenurilor expertizate nu

corespund realității.

Instanța de fond a

reținut că SC E. SRL Căzănești a avut ca principal obiect de activitate

construcții civile și industriale, activitatea firmei fiind condusă efectiv de

inculpatul T.P.C. - director executiv, asociatul unic și administratorul de

drept D.G. (decedat) conformându-se dispozițiilor inculpatului T.P.C.

SC P.L. SRL Slobozia

a avut ca principal obiect de activitate - lucrări speciale de construcții,

societatea fiind administrată în fapt de inculpatul T.P.C., deși asociați au

fost martora T.A. (fosta soție a inculpatului) și S.I., partener de afaceri,

administrator de drept fiind T.A.

Martorul N.C.M. este

fiul martorei N.V., proprietara a două suprafețe de teren situate în

extravilanul comunei Limanu, județul Constanța.

La data de 30 aprilie

2007 SC E. SRL avea în derulare contractul de credit din 4 noiembrie 2004 în

legătură cu care se încheiase un număr de 7 acte adiționale prin care

operatorul economic beneficia de un plafon de credit în sumă de 1.025.000 lei,

iar în raport cu expunerea față de alte unități bancare, SC E. SRL avea o

expunere mai mică față de R. SA Sucursala Slobozia.

Astfel, expunerea principală

a acestei firme era angajată față de B.C.C. - Sucursala Brezoianu, unde

valoarea creditelor în sold era de 5.250.000 lei.

În contextul unei

situații tensionate datorate întârzierilor în onorarea creditelor restante la

B.C.C. - Sucursala Brezoianu, inculpatul T.P.C. a început demersurile pentru a

muta activitatea de creditare la R. - Sucursala Slobozia pentru a obține noi

credite bancare și pentru o eventuală rambursare a creditelor restante la

B.C.C.

Inculpatul T.P.C., în

calitate de administrator de fapt la cele două societăți comerciale și

administrator la SC T.G. SRL s-a aflat în relații apropiate cu numitul B.G. -

director R. Sucursala Slobozia în perioada faptei, rezultând chiar că acesta

din urmă a primit în 2007 de la inculpat un autoturism R.K. "la

schimb" cu un autoturism D.

Martora G.V. a

declarat că, raportat la valoarea creditului solicitat pentru SC E. SRL legat

de garanțiile ce se aduceau creditului, și-a exprimat reticența cu privire la

imobilul din Constanța, însă directorul B.G. i-a spus că acest imobil în

perioada de la creditul inițial și până în prezent a suferit niște îmbunătățiri

care i-au crescut valoarea.

Cu privire la

garanția constând în imobilul teren de la Limanu, martora a declarat că și aici

și-a exprimat o rezervă părându-i-se că este vorba de o supraevaluare, însă i

s-a spus (în cadrul discuției avute cu B.S. și B.G. - directorul sucursalei) că

terenul este poziționat aproape de mare într-o zonă cu eventual potențial

turistic.

Martora P.L. a arătat

că inculpatul T.P.C. era un client mai vechi al băncii iar directorul B.G. i-a

cerut să se ocupe de analiza indicatorilor financiari legat de SC E. SRL.

Martorul B.L.R. a

arătat că, referitor la SC E. SRL, martora P.L. s-a ocupat de întocmirea

propunerii de creditare sub aspectul bonității pentru SC E. SRL, făcând o

analiză financiară doar pe indicatorii economici ai firmei. Martorul a precizat

că a semnat propunerea de creditare și fișa de analiză a categoriei de

performanță din dispoziția directorului sucursalei la acel moment, numitul

B.G., martorul fiind singurul ofițer de credite din sucursală, la acel moment,

cu drept de semnătură valabilă pe acele înscrisuri. Același martor a mai

declarat că l-a perceput pe inculpat ca fiind un client care se grăbea tot

timpul, care spunea că are și acordul centralei în acest sens.

Martora N.V. a

declarat cât privește terenurile de la Limanu de 10.000 mp și, respectiv 30.000

mp, că a fost de acord ca inculpatul să le aducă drept garanție băncii în

vederea obținerii de către inculpat a unor credite bancare întrucât a înțeles

că inculpatul avea niște probleme financiare.

Martorul N.C.M. a

declarat că inculpatul a mai spus că ar fi și alte persoane care-i dau asemenea

garanții și inculpatul i-a promis mamei sale (N.V.) că va plăti ratele și nu se

va întâmpla nimic cu terenurile respective. Martorul G.L. a declarat că a fost

invitat de inculpatul T.P.C. și directorul sucursalei Bodeanu să meargă la

Limanu, martorul deplasându-se la fața locului și a văzut că terenul la care a

fost dus nu era străbătut de vreo linie de înaltă tensiune și nici nu i s-au

prezentat planșe foto sau înscrisuri pentru identificarea acestui teren.

Același martor a mai declarat că a fost împreună cu inculpatul și cu directorul

Bodeanu și la un șantier din Slobozia, la intrarea în Ciulnița, unde se aflau

mai multe utilaje performante de construcții inscripționate cu denumirea E.,

martorul înțelegând că acestea aparțin inculpatului.

Martora P.C. a

arătat, între altele, că inculpatul venea la bancă și vorbea în principal cu directorul

B.G.

Martora B.T.C. a

declarat că E. era al doilea mare client al Sucursalei Slobozia a R. SA din

2004 perioadă de timp în care nu au fost probleme în rambursarea creditelor.

Martora a mai relatat și faptul că directorul sucursalei Bodeanu l-a recomandat

și el pe inculpatul T.P.C., spunându-i și personal acest lucru, că este un

client bun, că va rambursa banii cum a făcut-o și până acum. Totodată, martora

a mai arătat că E. nu era singurul client pentru care directorul B.G. a făcut

niște recomandări personale.

Martorul Ș.G.H. a

arătat că, raportat la acea notă de constatare a supraevaluării terenurilor, a

fost și a văzut terenul de 30.000 mp de la Limanu constatând că, de fapt,

situația de la fața locului, ca poziționare și amplasament al terenului, nu

este aceeași cu cea descrisă în raportul de evaluare.

Martorul N.E.M. a

relatat că s-a deplasat la fața locului în Limanu Constanța pentru a vizualiza

cele două terenuri de 10.000 mp și, respectiv, de 30.000 mp și a întocmit o

notă de verificare unde a exprimat valoarea de piață a celor două imobile. A

mers la Sucursala Slobozia unde s-a întâlnit în fața băncii cu inculpatul și cu

directorul băncii stabilind ca împreună cu colegul său C.C. să meargă împreună

și cu inculpatul T.P.C. la Limanu să vadă terenurile. Scopul pentru care a mers

și inculpatul a fost acela de a-i conduce în teren la locația respectivă.

Martorul a mai

menționat că unul dintre terenuri avea pe el situată o linie de înaltă

tensiune, lucru care nu se regăsea în raportul de evaluare întocmit anterior de

ceilalți doi experți, aspect care a condus la diminuarea valorii de piață a

imobilului, astfel cum rezultă din nota de verificare întocmită de martor.

Martorul T.R.G. a

arătat, între altele, că l-a cunoscut pe inculpat prin intermediul directorului

R. Slobozia.

În contextul celor

anterior expuse inculpatul a început demersurile pentru a majora plafonul de

credit la R. SA Sucursala Slobozia cu o sumă care să-i permită să stingă

obligațiile scadente la B.C.C.

Pentru creditul

anterior de 1.025.000 lei în sold la R. Sucursala Slobozia, SC E. SRL avea

constituite garanții materiale imobiliare constând în apartamente și case de

locuit aparținând unor terți, așa încât pentru majorarea plafonului era nevoie

de garanții materiale imobiliare pe care E. nu le avea în patrimoniu.

Dată fiind nevoia

urgentă de lichidități pentru SC E. SRL și SC P. SRL inculpatul împreună cu

B.G. au conceput planul infracțional conform căruia, cu ajutorul celor doi

evaluatori B.S. și Z.M., să prezinte Centralei R. București dosarele de

creditare cu situații nereale ca fiind adevărate (materializate în înscrisuri)

așa încât creditele ce urmau a fi solicitate să fie aprobate și efectiv

obținute de către cele două societăți comerciale.

Conform acestui plan

infracțional, inculpatul urma să "găsească" imobile pretabile a fi

aduse în garanție și supraevaluate, rapoartele de evaluare fiind întocmite în

regim de urgență prin diligenta lui B.G., inculpat în altă cauză, dar și prin

contribuția proprie a inculpatului T.P.C., date fiind și relațiile personale

ale acestuia din urmă cu evaluatorul B.S.

Inculpatul T.P.C. a

cerut și primit de la martora N.V. actele de proprietate pentru terenurile de

10.000 mp și 30.000 mp situate în extravilanul comunei Limanu, județul

Constanța, terenuri agricole cu o valoare modică obținute de martoră prin

moștenire și care nu erau grevate de sarcini.

La data de 11 mai

2007 B.G. l-a chemat la sediul R. - Sucursala Slobozia pe B.S. anunțându-l că

în perioada următoare "are de lucru serios" în sensul că trebuie să

actualizeze valorile garanțiilor deja existente pentru creditul SC

"E." SRL, că a mai apărut un teren în zona Mangalia, întrucât

inculpatul T.P.C. "se mută cu activitatea bancară de la B.C.C. la R."

și are nevoie de credit pentru a acoperi creditele în sold la B.C.C. și a

continua activitatea. S-a convenit, astfel, ca B.S. să actualizeze valorilor

garanțiilor pe care le avea evidențiate în calculatorul său și să revină pentru

a lua documentele privind terenul de la Mangalia atunci când inculpatul T.P.C.

va da aceste înscrisuri lui B.G.

Ulterior, în cursul

aceleiași zile, inculpatul T.P.C. 1-a invitat pe B.S. la biroul său relatându-i

că are urgent nevoie de reevaluarea garanțiilor deja constituite și de

evaluarea unui teren intravilan "pe lângă Mangalia", la fel și faptul

că inculpatul avea nevoie urgent de această lucrare.

Martorul B.S. a

arătat în declarațiile date anterior în cauză că inculpatul i-a și plătit o

sumă de bani în acest sens.

Totodată, inculpatul

i-a cerut lui B.S. ca în aceeași zi să meargă la R. - Sucursala Slobozia, la

B.G., întrucât îi va remite acestuia din urmă înscrisurile aferente pentru

terenul din zona Mangalia.

Ulterior B.S. în după

amiaza aceleiași zile s-a deplasat la sediul R. - Sucursala Slobozia unde se

aflau inculpatul împreună cu B.G. în biroul celui din urmă.

B.G. i-a prezentat

lui B.S. documentația terenului "... din zona Mangalia".

Conform documentelor

(certificat de moștenitor, titlul de proprietate, documentație cadastrală,

etc.) terenul în suprafață de 10.000 mp, având ca proprietar pe martora N.V.,

era situat în extravilanul comunei Limanu, județul Constanța, a fost dobândit

de martora N.V. prin contractul de partaj voluntar, autentificat în 20 aprilie

2004, la B.N.P S.F.E. din orașul Mangalia, urmare ieșirii din indiviziune cu

frații V.I. și V.V.

Constatând că în

realitate terenul era "teren extravilan" și nu "teren

intravilan" așa cum inculpatul T.P.C. îl prezentase verbal, B.S., la

solicitarea lui B.G. de a se pronunța "pe loc" asupra valorii

terenului, a manifestat inițial o atitudine reticentă motivându-i faptul că nu

are cunoștințe asupra "zonei", dar și faptul că terenul este

"teren extravilan", Norma de evaluare nr. 6/2006 a R. (cunoscută de

ambii învinuiți) nepermițând admiterea ca și garanții a terenurilor

extravilane.

S-a stabilit astfel

că B.S. și Z.M. prin mijloace frauduloase au dat aparență de legalitate

creșterii artificiale a valorii terenului de 27,7 ori față de valoarea de piață

reală, după cum din aceleași probe administrate a rezultat că B.G. deși avea

cunoștință de modalitatea de întocmire inexactă și cu prezentarea de date

nereale în raportul de evaluare, a expus situația ca fiind conformă cu

realitatea, determinând astfel membrii Comitetului de conducere al R. S.A.

-Sucursala Slobozia să avizeze propunerea de credit, totul în conivență cu

activitatea inculpatului T.P.C. în scopul inducerii în eroare a părții

vătămate, prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase, în scopul

obținerii acordării majorării plafonului de credit.

Ulterior în

realizarea aceluiași scop infracțional inculpatul remite lui B.G. documentația

unei alte suprafețe de 30.000 mp teren extravilan și cu ajutorul în acest sens

al numiților B.S. și Z.M., B.G. a convocat în 25 iunie 2007 la sediul R.

Slobozia pe B.S., i-a dat documentația privind terenul de 30.000 mp

solicitându-i întocmirea raportului de evaluare în regim de urgență.

Acest raport de

evaluare, semnat de B.S. și Z.M., a fost primit în 26 iunie 2007 de către B.G.,

astfel că s-a și dispus întocmirea propunerii de credit din 27 iunie 2007 de

către ofițerul de credite - martora P.C.

Martorul B.S. a

arătat că avea cunoștință despre necesitatea întocmirii raportului de evaluare

pentru cei 30.000 mp și de la inculpatul T.P.C., care anterior convocării la

sediul R. - Sucursala Slobozia îl chemase la biroul său, îi arătase

documentația terenului și îl informase că "nu este la fel de bun ca

primul", fiind "mai în spate".

B.S. a întocmit

astfel raportul de evaluare pentru terenul în suprafață de 30.000 mp,

aparținând martorei N.V., situat în comuna Limanu, în noaptea de 25 - 26 iunie

2007, folosind structura raportului de evaluare întocmit anterior pentru

terenul de 10.000 mp.

Conform Raportului de

evaluare, beneficiarul evaluării a fost SC "P.L." SRL Slobozia,

raportul de evaluare a fost întocmit de către Z.M. - expert evaluator, membru

titular A. și B.S. - expert evaluator C., suprafața rezultată din măsurarea

terenului este de 30.000 mp, scopul evaluării este garantarea unui credit

solicitat la R. - Sucursala Slobozia; vizionarea imobilului s-a efectuat la

data de 25 iunie 2007, în prezența delegatului clientului-martor N.C.; raportul

de evaluare a fost întocmit la 26 iunie 2007; terenul evaluat are o deschidere

de 80 metri la DN 39 (E 78) ce face legătura între Mangalia și Vama Veche cu

ieșire la litoralul bulgăresc. Distanța dintre latura de sud a acestui teren și

malul Mării Negre este de circa 50 metri, valoarea de piață este stabilită la

60 euro/mp, respectiv 1.800.000 euro (5.706.000 lei), căreia îi corespunde o

valoare justă de 1.440.000 euro (4.564.800 lei).

Astfel, din probele

administrate a rezultat că B.S. și Z.M. prin întocmirea în condițiile enumerate

a raportului de evaluare pentru terenul de 30.000 mp au prezentat ca adevărate

fapte și situații nereale în conivență cu inculpatul T.P.C. în scopul obținerii

de către acesta pentru SC P.L. SRL a creditului deja acordat.

În faza de urmărire

penală s-a dispus și efectuat Raport de constatare tehnico-științifică de

evaluare imobiliară și Raport de constatare tehnico-științifică având ca obiect

analiză comparativă a situației de fapt identificată pe teren de specialistul

Direcției Naționale Anticorupție cu cea prezentată în Raportul de evaluare,

stabilindu-se:

Terenul de 30.000 mp

a fost localizat în extravilanul comunei Limanu, dar nu așa cum a fost

poziționat de cei doi experți în Raportul de evaluare, ci într-o altă locație

(în extravilanul comunei Limanu, sat Hagieni, cu deschidere la DCL 113);

Terenul de 30.000 mp

este teren agricol cultivat, fără utilități, prin urmare fără potențial

turistic;

Valoarea de piață în

luna mai 2007 era de 0,19 euro/mp (0,59 lei/mp), valoarea de piață totală a

suprafeței de 30.000 mp fiind de 5.618 euro (17.607 lei).

Inculpatul T.P.C. a

primit efectiv creditul pentru SC P.L. SRL la 27 iunie 2007 (1.500.000 lei) și

la 3 iulie 2007 (500.000 lei) prin mijloace frauduloase în conivență cu B.G.,

B.S. și Z.M., prin darea unei aparențe de legalitate creșterii artificiale a

valorii terenului de 324 ori față de valoarea de piață reală ce trebuia să fie

determinată, prin inducerea astfel în eroare a reprezentanților părții civile,

prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase în scopul obținerii

creditului.

Astfel, în cazul

ambelor credite acordate contractele de creditare și actele adiționale prin

care SC E. SRL și SC P.L. SRL au obținut creditele bancare nu ar fi fost

încheiate dacă membrii comitetului de conducere R. - Sucursala Slobozia și

reprezentanții Centralei R. SA ar fi cunoscut situația reală, așa încât

creditele nu s-ar fi aprobat/avizat, dacă nu ar fi existat această inducere în

eroare prin prezentarea ca adevărate a unor fapte mincinoase și a unei

documentații cu date și situații nereale, ca fiind adevărate.

Ulterior acordării

creditelor reprezentanții Centralei R. SA au întreprins măsuri de reverificare

în teren a garanțiilor, ocazie cu care inculpatul T.P.C. a indicat alte locații

decât cele reale pentru a conferi o aparență de identitate între cele descrise

și evaluate scriptic.

Situația de fapt s-a

constatat pe baza ansamblului probelor administrate în cauză, inclusiv prin

raportare la concluziile celor două expertize efectuate în cauză conform celor

detaliate anterior în considerente.

Tribunalul a mai

reținut că potrivit art. 215 alin. (1) C. pen., inducerea în eroare a unei persoane,

prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei

fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos

material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă, se pedepsește cu închisoare de

la 6 luni la 12 ani.

Înșelăciunea

săvârșită prin folosire de nume sau calități mincinoase ori de alte mijloace

frauduloase se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani. Dacă mijlocul

fraudulos constituie prin el însuși o infracțiune, se aplică regulile privind

concursul de infracțiuni.

Inducerea sau

menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui

contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi

încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, se sancționează cu

pedeapsa prevăzută în alineatele precedente, după distincțiile acolo arătate.

Conform alin. (5) al

art. 215 C. pen., înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se

pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

Art. 146 C. pen.,

definește consecințele deosebit de grave ca fiind o pagubă materială mai mare

de 200.000 lei sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei

autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145,

ori altei persoane juridice sau fizice.

În cauză sunt

incidente aceste dispoziții, deoarece prejudiciul produs inițial părții civile

s-a ridicat la suma de peste 5.000.000 lei, fiind lipsită de relevanță, sub

acest aspect, achitarea ulterioară parțială a debitului.

Infracțiunea de

complicitate la înșelăciune reținută în sarcina inculpatului s-a consumat la

momentul prezentării garanțiilor false, documentațiile pentru cele două

terenuri supraevaluate față de valoarea reală, inculpatul T.P.C. acționând în

conivență cu celelalte trei persoane în scopul obținerii creditelor pentru cele

două firme prin inducerea în eroare a părții civile.

Achitarea parțială

ulterioară a creditului reprezintă o modalitate de acoperire a prejudiciului și

nu poate echivala cu inexistența faptei, iar raportul de constatare

tehnico-științifică efectuat la urmărirea penală a fost dublat în instanță de o

altă expertiză care a ajuns aproximativ la aceleași concluzii.

Tribunalul a apreciat

că tragerea la răspundere penală a inculpatului se face pe baza unor probe

concludente, apte să răstoarne prezumția de nevinovăție de care se bucură

inculpatul în raportare la dispozițiile art. 66 alin. (1) C. proc. pen.

În drept, fapta

inculpatului T.P.C., care în calitate de reprezentant al SC E. SRL și SC P.L.

SRL, în conivență cu B.G. și ajutorul numiților B.S. și Z.M., cu intenție a

facilitate întocmirea rapoartelor de evaluare nereale și inserarea în

documentațiile de credit a unor situații nereale, înscrisuri pe care mai apoi

B.G. le-a folosit inducând în eroare comitetul de aprobare a creditelor,

cauzându-se astfel un prejudiciu nerecuperat de 2.967.296,67 lei în dauna

părții civile R. SA București, întrunește din punctual de vedere al laturii

obiective și subiective elementele constitutive ale infracțiunii de

complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, săvârșită în formă

continuată și cu vinovăție de către inculpatul T.P.C., faptă prev. și ped. de

art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea

art. 75 lit. a) C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen.

Astfel, solicitările

de achitare a inculpatului nu au putut fi primite raportat la cele ce preced.

În raport de aspectul

concret al speței, persoana și conduita inculpatului, instanța a apreciat că nu

se justifică acordarea circumstanțelor atenuante iar în procesul de

individualizare a pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale de

individualizare conform art. 72 C. pen. raportat la scopul pedepsei conform

art. 52 C. pen.

Totodată, s-au avut

în vedere și condamnările anterioare ale inculpatului conform Sentinței penale

nr. 74/F/2011 a Tribunalului Ialomița și Sentința penală nr. 248/2010 a

Judecătoriei Slobozia pentru fapte concurente cu cea din prezenta cauză și

valorificând concursul de infracțiuni pe cale incidentală, Tribunalul a

apreciat că pentru fapta din prezenta, o pedeapsă principală de 11 ani

închisoare cu executare este aptă să satisfacă scopul educativ-preventiv și

sancționator al pedepsei.

În baza art. 26 C.

pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41

alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. instanța de fond a dispus

condamnarea inculpatului T.P.C. la pedeapsa principală de 11 ani închisoare și

5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și

lit. c) C. pen. (pedeapsă complementară) pentru săvârșirea infracțiunii de

complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave săvârșită în formă

continuată.

S-a constatat că

fapta din prezenta este concurentă cu faptele din Sentința penală nr. 74/F/2011

a Tribunalului Ialomița și Sentința penală nr. 248/2010 a Judecătoriei

Slobozia, săvârșite de același inculpat înainte de rămânerea definitivă a celei

din urmă sentințe la 16 august 2010.

Instanța de fond a

dispus ca pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

aplicată lui T.P.C. prin Sentința penală nr. 74/F din 22 februarie 2011 a

Tribunalului Ialomița, definitivă la 29 ianuarie 2013 prin Decizia penală nr.

288 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în pedepse componente pe care le

repune în individualitatea lor, astfel:

- 10 ani închisoare

pedeapsă principală și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave

prev. de art. 215 alin. (1), (3) și (5) C. pen.;

- 2 ani închisoare

pedeapsă principală și 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen.

pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prev. de art. 9 lit. b) din

Legea nr. 241/2005;

- 8 luni închisoare

pedeapsă principală aplicată prin Sentința penală nr. 248 din 16 aprilie 2010 a

Judecătoriei Slobozia, definitivă la 16 august 2010 (cu privire la care prin

Sentința penală nr. 74/F din 22 februarie 2011 a Tribunalului Ialomița a fost

anulată suspendarea condiționată conform art. 85 C. pen.).

Sub aspectul laturii

civile a cauzei tribunalul a reținut, raportat la coroborarea probelor

administrate astfel cum rezultă din considerente, a rezultat că pentru SC E.

SRL debitul datorat în prezent este de 2.967.296,67 lei, sumă de bani pentru

care acțiunea părții civile a fost admisă în parte cu dobânda aferentă până la

achitarea debitului către partea civilă R. SA București.

Cât privește SC P.L.

SRL, s-a reținut că inculpatul T.P.C. răspunde penal cu vinovăție pentru

complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave în formă continuată

în dauna R., la momentul contractării creditului fiind clară și demonstrată

intenția inculpatului de inducere în eroare a părții civile cu ocazia

încheierii contractelor de creditare și actelor adiționale sub aspectul

rambursării creditelor și a supraevaluării garanțiilor aduse și prin conivența.

inculpatului T.P.C.

Prin novația cu

schimbare de debitor, debitorul SC P.L. SRL s-a schimbat cu SC T.G. 2000 SRL,

deci noul debitor R. i-a luat locul vechiului debitor care va fi liberat, deci

pe latură penală pentru SC P.L. SRL inculpatul T.P.C. răspunde penal cu art. 41

alin. (2) C. pen., însă pe latură civilă, legat de P.L., partea civilă nu mai

poate pretinde debitul datorat de 2.133.470 lei de la SC P.L. SRL datorită pe

de o parte, contractului de novație/credit din 23 iunie 2008, iar pe de altă

parte, aceeași parte civilă nu poate obține prin prezenta un alt (nou) titlu

executoriu pentru același debit de 2.133.470 lei de la SC P.L. SRL, în

condițiile în care în contractul din 23 iunie 2008 la Capitolul III pct. III.6

- Alte Clauze - părțile au stipulat de comun acord, că acest contract

constituie titlu executoriu.

Raportat la pct.

III.6 din Capitolul III din același contract x/2008 în alin. (4) se arată că SC

P.L. SRL va fi liberat pe baza novației de la plata debitului doar după plata

debitului de către debitorul actual SC T.G. SRL, ceea ce înseamnă, în opinia

instanței, că în baza acestui contract ce constituie titlu executoriu, oricând,

partea civilă poate urmări silit bunurile inculpatului pentru recuperarea sumei

de 2.133.470 lei pentru care există deja, cum am arătat, un titlu executoriu

(contractul de novație), partea civilă nemaiputând obține prin prezenta un al

doilea titlu executoriu pentru recuperarea aceluiași debit, iar pe de altă

parte, debitorul actual al R. pentru suma de 2.133.470 lei, respectiv, SC T.G.

SRL, nu este parte în prezenta cauză.

A fost admisă în

parte acțiunea civilă formulată de partea civilă R. SA București și a fost

obligat inculpatul T.P.C. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E.

SRL, prin lichidator C.I. E.I., cu sediul în Slobozia, la plata sumei de

2.967.296,67 lei despăgubiri civile cu dobânda aferentă până la achitarea

debitului către partea civilă R. SA București.

În baza art. 163 C.

proc. pen. a fost menținut sechestrul asigurător instituit în vederea reparării

prejudiciului prin Ordonanța nr. 142/P/2010 din 14 septembrie 2011 a

Parchetului de pe lângă I.C.CJ. - Direcția Națională Anticorupție asupra

următoarelor imobile:

- apartament compus

din 3 camere și dependințe, cu suprafață construită de 101,136 mp, suprafață

utilă 75,58 mp, situat în Slobozia, înscris în Cartea Funciară nr. x

individuală și Cartea Funciară nr. y colectivă a localității Slobozia cu nr. cadastral

nedefinitiv, dobândit prin contractul de vânzare-cumpărare autentificat prin

încheierea din 7 august 2007 la B.N.P. S.D. Slobozia;

- imobilul situat în

municipiul Slobozia, având următorii vecini: Nord - 24,98 m str. N., Est -

46,97 m Str. I., Est - 24,98 m - lot 1/1, Vest - 46,97 m - lot 1/3, înscris în

Cartea Funciară nr. xx a localității Slobozia, compus din atelier cu suprafața

construită de 25,00 mp, împreună cu terenul în suprafață de 1.173 mp, dobândit

prin contractul de vânzare-cumpărare, autentificat prin încheierea nr. 1342 din

23 martie 2005 la B.N.P. S.D. Slobozia.

De asemenea, instanța

de fond a luat act că s-a stabilit onorariu experți definitiv câte 2.000 lei

fiecare din cele două expertize efectuate în cauză (contabilă și imobiliară) și

constată achitate pe numele inculpatului sumele de bani, astfel: 1.003,00 RON

cu chitanța x1 din 11 mai 2012; 1.003,00 RON cu chitanța x2 din 11 mai 2012;

1.003,00 RON cu chitanța x3 din 8 iunie 2012 și 1.003,00 RON cu chitanța x4 din

8 iunie 2012.

Inculpatul a fost

obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC E., prin lichidator

C.I. E.I., la plata sumei de 6.500 lei cheltuieli judiciare către stat

(urmărirea penală și instanță).

Împotriva acestei

hotărâri au declarat apel inculpatul T.P.C. și partea civilă R. SA București

criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Inculpatul a

solicitat să se dispună schimbarea încadrării juridice a faptei reținută în

sarcina sa, din infracțiunea de complicitate la înșelăciune la infracțiunea de

complicitate la abuz în serviciu în forma calificată, motivând că autorii

acestei fapte au fost condamnați pentru infr. prev. de art. 246 C. pen.

raportat la art. 248

1

C. pen., condamnare dispusă printr-o altă

hotărâre judecătorească.

Inculpatul a mai

solicitat aplicarea dispozițiilor art. 320

1

C. proc. pen. susținând

că recunoaște în totalitate fapta pentru care a fost trimis în judecată și să-i

fie aplicată o pedeapsă sub minimul special, invocând în acest sens

circumstanțele sale personale favorabile.

Partea civilă a

solicitat, în scris, să fie dezdăunată cu valoarea reală a prejudiciului pe

care l-a suferit prin fapta comisă de inculpat și care este în sumă de

5.100.766,67 lei, susținând că în mod greșit prima instanță nu i-a acordat și

suma de 2.133.470 lei pe care o datorează SC P.L.S. SRL în baza contractului de

credit din 26 iunie 2007 și a contractului de novație din 23 iunie 2008.

Prin Decizia penală

nr. 313 din 31 octombrie 2013, Curtea de Apel București, secția a II-a penală a

admis apelul inculpatului, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., și a

desființat în parte sentința penală apelată și rejudecând:

În baza art. 334 C.

proc. pen. a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de

art. 26 rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) cu aplicarea art. 41 alin.

(2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 246 C.

pen. rap. la art. 248

1

C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.

pen. și art. 75 lit. a) C. pen., text de lege în baza căruia a condamnat pe

inculpatul T.P.C. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

A fost descontopită

pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor

prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. aplicată inculpatului

T.P.C. prin Sentința penală nr. 74/F din 22 februarie 2011 a Tribunalului

Ialomița și au fost repuse în individualitatea lor pedepsele componente:

- 10 ani închisoare

și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și

c) C. pen.;

- 2 ani închisoare și

1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C.

pen.;

- 8 luni închisoare.

În baza art. 35 alin.

(3) C. pen., art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite

pedepsele de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. aplicată în prezenta hotărâre, cu

pedepsele de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.

64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.; 2 ani închisoare și 1 an interzicerea

drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. și 8 luni

închisoare și în final instanța de apel a dispus ca inculpatul T.P.C. să

execute pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev.

de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

Au fost menținute

celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a pronunța

această hotărâre, instanța de prim control judi