ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2688/2016

Decizia nr. 2688/2016

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. - Persoană Fizică Autorizată a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Agenția de Plăți Pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit și Centrul Regional pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit 3 Sud Muntenia următoarele:

- anularea sau modificarea, după caz, a titlului de creanță reprezentat de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 06.08.2013 privind proiectul C 112010933100042 din 20 mai 2010 - „Îmbunătățirea și creșterea competitivității fermei zootehnice din comuna Rafov, jud. Prahova”;

- anularea Deciziei nr. 32917 din 14 octombrie 2013 de soluționare a contestației formulate de reclamantă;

- suspendarea executării titlului de creanță reprezentat de Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 06.08.2013.

Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 2474 din 24 septembrie 2014, a respins în tot acțiunea formulată de reclamantă.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta A. - Persoană Fizică Autorizată, invocând prevederile art. 488 pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, recurenta-reclamantă a susținut, în esență, greșita interpretare și aplicare a dispozițiilor O.U.G. nr. 66/2011 referitoare la principiul proporționalității și interpretarea greșită a dispozițiilor art. 11 alin. (3), din Anexa nr. 1 la Contractul de finanțare.

În ceea ce privește principiul proporționalității, recurenta-reclamantă a arătat că o presupusă neregulă constatată nu atrage automat și invitabil consecința restituirii integrale a ajutorului financiar nerambursabil.

În opinia recurentei, înscrisurile depuse la dosar confirmă împrejurarea că și-a îndeplinit în totalitate sau cel puțin în proporție determinantă obligațiile asumate prin contractul de finanțare și prin documentația aferentă, prin urmare, sancțiunea aplicabilă beneficiarului se impunea a fi stabilită în raport cu modul și gradul de îndeplinire a obligațiilor asumate.

Or, prima instanță, în mod greșit, a ținut cont de prevederile Ghidului Solicitantului, respectiv de un material informativ în detrimentul dispozițiilor imperative ale O.U.G. nr. 66/2011.

Referitor la neîndeplinirea condițiilor contractuale pentru restituirea primei tranșe de plată, a susținut că în cauză nu s-a procedat la comunicarea unei notificări scrise adresate beneficiarului, prin intermediul căreia autoritatea contractantă să dispună încetarea contractului de finanțare, așa cum prevede art. 11 din Anexa nr. 1 Prevederi generale, critică cu privire la care, în opinia sa, prima instanță nu a răspuns.

În concluzie, recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate, iar pe fond admiterea acțunii așa cum a fost formulată.

Prin întâmpinare, intimata-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, susținând că recurenta nu a indicat în concret normele legale încălcate prin hotărârea atacată.

În esență, a arătat că în cauză nu putea fi aplicat principiul proporționalității, procesul-verbal contestat fiind întocmit conform prevederilor O.U.G. nr. 66/2011 cumulate cu cele ale contractului de finanțare și Programului Național de Dezvolate Rurală 2007-2013.

De asemenea, contrar celor susținute de recurentă, a învederat că art. 11 alin. (3) din Anexa nr. 1 din Contractul de finanțare prevede tocmai situația încetării contractului de plin drept printr-o notificare pentru neexecutarea obligațiilor contractuale.

Raportul întocmit potrivit dispozițiilor art. 493 alin. (2) și (3) C. proc. civ. a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii de ședință din data de 29 februarie 2016, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ.

Totodată, completul de filtru a apreciat incidența în cauză a prevederilor art. 493 alin. (7) C. proc. civ., pronunțând în acest sens încheierea de admitere în principiu din data de 21 aprilie 2016.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor formulate de intimată și în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Argumentele de fapt și de drept relevante

Recurenta-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere vizând anularea Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 26306 din 21 august 2013 și Deciziei nr. 32917 din 14 octombrie 2013 de soluționare a contestației formulate împotriva respectivului act, respectiv suspendarea executării acestor acte administrative.

Curtea de apel a analizat punctual susținerile reclamantei cu privire la neregulile imputate, ajungând la concluzia că nu s-a răsturnat prezumția de legalitate de care beneficiază actele administrative atacate.

Soluția Curții de apel este corectă.

Între Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit, în calitate de Autoritate Contractantă, și A. Persoană Fizică Autorizată, în calitate de Beneficiar, a fost încheiat Contractul de finanțare nr. C 112010933100042 din data de 20.05.2010, Actul adițional nr. 1 din data de 26.08.2010 și Actul adițional nr. 2 din data de 11.02.2013.

Obiectul contractului îl reprezintă acordarea unei finanțări nerambursabile de către Autoritatea Contractantă pentru punerea în aplicare a Proiectului cu titlul „Îmbunătațirea și creșterea competitivității fermei zootehnice din comuna Rafov, jud. Prahova”.

Contractul de finanțare a fost amendat prin două acte adiționale.

Prin Actul adițional nr. 1 din 26 august 2010 privind completarea și modificarea Contractului de finanțare, în baza prevederilor Regulamentului Comisiei (CE) nr. 1913/2006 de stabilire a normelor de aplicare a sistemului agromonetar al euro în sectorul agricol și de modificare a anumitor regulamente și Notei privind implementarea Măsurii 112 „Instalare tinerilor fermieri”, emisă de M.A.D.R. - D.G.D.R. - A.M. cu nr. 61659 din 29 iunie 2010, înregistrată la A.P.D.R.P. sub nr. 13614 din 30 iunie 2010.

Prin Actul adițional nr. 2 din 11 februarie 2013 privind completarea și modificarea Contractului de finanțare, în baza Notei explicative nr. 11 din 19 noiembrie 2012, a Memoriului justificativ, a Raportului de analiză al O.J.P.D.R.P. Prahova și Raportului de analiză al C.R.P.D.R. 3 Sud Muntenia, precum și în baza Notei A.P.D.R.P. nr. 34275 din 17 decembrie 2012, prin care a fost transmisă Instrucțiunea de lucru nr. 211 de modificare și completare a Manualului de procedură privind contractarea fondurilor, versiunea 17.

Perioada de implementare a proiectului este de maxim 36 de luni, începând cu data semnării contractului de finanțare de ambele părți.

În baza contractului menționat, intimata-pârâtă s-a angajat să acorde recurentei-reclamante sprijin financiar nerambursabil sub formă de primă pentru instalarea tinerilor fermieri, în sumă de 86.120 lei.

Potrivit dispozițiilor Ghidului solicitantului aferent Măsurii 112, dispoziții preluate în art. 3 din Contractul de finanțare nr. C 112010933100042 din data de 20.05.2010, sprijinul pentru instalare se acordă în două tranșe, prima cerere de plată reprezintă 60% din valoarea contractului, iar cea de-a doua reprezintă 40% din valoarea contractului.

La tranșa I de plată s-a autorizat suma total eligibilă de 50.835,60 lei, din care ajutorul public nerambursabil plătit a fost de 50.835,60 lei.

Obiectul prezentului demers judiciar îl formează retragerea sprijinului acordat, în sumă de 50.835,60 lei, în cadrul primei cereri de plată, ca urmare a constatării neeligibilității celei de-a doua cereri de plată.

La data de 18 martie 2013, recurenta a depus cererea de plată pentru tranșa a II-a, reprezentând 40% din valoarea totală a ajutorului financiar nerambursabil, iar conform fișei de verificare tehnică și financiara secțiunea A1, cererea de plată este declarată conformă în aceeași zi, urmând în continuare să se verifice și eligibilitatea ei.

Potrivit contratului de finanțare și planului de afaceri, exista obligația ca valoarea exploatatiei agricole să crească cu 4 unități de dimensiune economică (UDE).

La controlul efectuat pe teren nu au fost identificate vacile de lapte cu crotaliile: RO312000103868, RO501000324614, RO314001007482, RO197000072910, conform Registrului exploatațiilor al A.N.S.V.S.A. din cererea de plată.

Ca răspuns la scrisoarea de solicitare a informațiilor suplimentare nr. 419 din 26 martie 2013, beneficiarul a prezentat Formularul de declarare eveniment seria C nr. 3589545 din 25 martie 2013, prin care se semnalează dispariția vacilor de lapte cu crotaliile: RO312000103868, RO197000072910.

În aceași răspuns, beneficiarul a precizat că „bovinele cu crotaliile RO237001014532 și RO3010001978 au fost achiziționate în data de 24.03.2013 și încă nu au fost perfectate actele cu vânzătorul”.

Pe teren nu a fost identificată bovina cu crotaliul RO502000324617, fiind găsită însă cea cu nr. RO504000336407. Conform Formularului de identificare seria L nr. 0690779 din 01 martie 2013 în exploatatia beneficiarului, respectiv RO1351000062, a intrat această bovina de sex masculin în data de 01.03.2013.

Totodată, la vizita în teren s-a constatat că cele 9 capete de oi alte categorii identificate, sunt altele decât cele înregistrate în Registrul exploatatiilor de la A.N.S.V.S.A., fapt pentru care au fost solicitate informații suplimentare prin scrisoarea de informații suplimentare.

În același timp, cele nouă oi - alte categorii existente în Registrul exploatațiilor de la A.N.S.V.S.A. depus în cererea de plată, nu au putut fi identificate pe teren. În răspunsul la informațiile suplimentare, beneficiarul a prezentat Formularul de mișcare seria C nr. 3893847 din 22.03.2013 prin care dovedește ca doar 8 oi - alte categorii din cele 9 găsite pe teren - au intrat în exploatație.

În urma verificărilor efectuate în teren, a răspunsului la solicitarea de informații suplimentare nr. 422 din 28 martie 2013 și a răspunsului primit de la A.N.S.V.S.A. înregistrat sub nr. 429 din data de 01.04.2013 structura fermei zootehnice se prezintă astfel:

Total UDE anul 0 = 11,455

Total UDE anul 3 = 14,149

Creștere UDE la finalizare proiect = 2,694.

Totodată, prin Decizia nr. 32917 din 14 octombrie 2013 a fot respinsă contestația formulată împotriva Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 26306 din 21 august 2013, fiind menținute concluziile respectivului act.

Instanța de control judiciar reține că la momentul vizitei realizate pe teren cu ocazia controlului efectuat, nu au fost identificate la sediul fermei zotehnice o parte dintre animalele deținute de recurentă (ovine, bovine), potrivit Registrului exploatațiilor, sau au fost găsite altele care nu făceau parte din exploatația beficiarului.

Din analiza verificărilor în teren și a tuturor acțiunilor prevăzute în planul de afaceri, precum și a răspunsurilor la solicitările formulate, rezultă că beneficiarul nu a realizat creșterea dimensiunii exploatației de minim 4 UDE, conform prevederilor contractuale, ci doar de 2,694 UDE, astfel cererea de plată a tranșei a II-a devine neeligibilă.

Prin urmare, în mod corect prima instanță a reținut că recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit obligațiile asumate prin Contractul de finanțare și respectiv prin Planul de afaceri, constatându-se în mod întemeiat că această abatere constituie neregulă în sensul Contractului.

Așa fiind, intimata-pârâtă a dispus recuperarea ajutorului nerambursabil acordat din fonduri publice, pentru că proiectul „Îmbunătațirea și creșterea competitivitatii fermei zootehnice din comuna Rafov, jud. Prahova” a devenit neeligibil, recurenta beneficiară nefiind în măsură să realizeze toate acțiunile din planul de afaceri și nu a fost îndeplinită obligația asumată de a crește numărul de UDE a dimensiunii exploatatiei agricole, conform prevederilor contractuale.

Referitor la criticile recurentei privind Ghidul Solicitantului, acestea nu pot fi reținute, întrucât prevederile lui se coroborează cu dispozițiile O.U.G. nr. 66/2011, nefiind avute în vedere în mod izolat, în scopul de a fi opozabil actelor normative naționale și comunitare.

Ghidul Solicitantului prezintă regulile pentru pregătirea, întocmirea și depunerea proiectului de solicitare a sprijinului, precum și modalitatea de selecție, aprobare și derulare a proiectului dumneavoastră. De asemenea, conține documentele, avizele și acordurile pe care trebuie prezentate, modelul Cererii de finanțare, al Planului de afaceri, al Contractului de finanțare, precum și alte informații utile realizării proiectului și completării corecte a documentelor.

În ceea ce privește valoarea creanței bugetare rezultată din respectiva neregulă, recurenta-reclamantă a invocat nerespectarea principiului proporționalității reglementat de art. 2 alin. (1) lit. m) și art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011.

Or, în cauză, recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit parțial și la termen obligațiile asumate prin Contractul de finanțare și prin Planul de afaceri și nici obligația privind mărirea exploatației agricole cu minim 4 UDE, astfel că măsura luată, de retragere a finanțării aferente primei tranșe, apare ca proporțională în raport cu prevederile menționate.

Existența și întinderea prejudiciului rezultă în mod indubitabil din faptul neîndeplinirii obligațiilor asumate prin contract, aceasta reprezentând o neregulă în sensul celor prevăzute de art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Abaterea de la legalitate este dovedită, iar prejudiciul este cert, prin plata unor sume necuvenite.

Aplicarea principiului proporționalității în ceea ce privește creanțele bugetare, presupune stabilirea naturii și gravității neregulii constatate, precum și a implicațiilor financiare ale acesteia.

Principiul proporționalității nu are în vedere cuantumul sumei declarate neeligibile (dacă acesta este redus sau ridicat), ci afectarea în concret a unei dispoziții înscrise în contractul de finanțare/achiziție, etc.

Astfel, nu are relevanță, cum susține recurenta, îndeplinirea determinantă a obligațiilor asumate pentru a se reduce cuantumul sumei declarate neeligibile, ci faptul că o anumită prevedere din contract nu a fost îndeplinită întocmai cu dispozițiile stipulate prin acel contract.

Referitor la criticiele recurentei privind încălcarea prevederilor art. 11 alin. (3) din Anexa nr. 1 Prevederi generale, instanța de control judiciar apreciază, de asemenea, că nu pot fi primite.

Potrivit art. 11 alin. (3) - Încetarea contractului din Anexa nr. 1 - Prevederi generale la Contractul de finanțare:

„În cazul constatării unei nereguli cu privire la încheierea ori executarea Contractului, inclusiv în cazul în care beneficiarul este declarat în stare de incapacitate de plată sau a fost declanșată procedura insolvenței, Autoritatea Contractantă poate înceta valabilitatea Contractului, de plin drept, printr-o notificare scrisă adresată beneficiarului, fără punere în întârziere și fără nicio altă formalitate. În acest caz, beneficiarul va restitui integral sumele primite ca finanțare nerambursabilă până la data notificării, situație în care Autoritatea Contractantă va aplica Beneficiarului dobânzi și penalități în procentul stabilit conform dispozițiilor legale în vigoare”.

În raport cu aceste prevederi, rezultă că, în cauză, sancțiunea aplicată prin procesul - verbal contestat este încetarea contractului, cu consecința neplății sumelor pentru care au fost depuse cereri și a imposibilității continuării finanțării, această clauză echivalând cu un pact comisoriu de ultim grad.

Așadar, art. 11 alin. (3) prevede încetarea executării contractului de plin drept printr-o notificare pentru neexecutarea obligațiilor contractuale.

Conchizând, Înalta Curte constată că potrivit art. 3 alin. (1) din Anexa nr. 1 a contractului de finanțare „beneficiarul se obligă să respecte pe toată durata contractului criteriile de eligibilitate și de selecție înscrise în Planul de afaceri, parte integrantă din cererea de finanțare”, iar în situația în care nu mai respectă condițiile de implementare, respectiv nu mai sunt îndeplinite obiectivele proiectului, art. 11 alin. (3) din prevederile generale ale contractului de finanțare dă dreptul autorității contractante să recupereze integral ajutorul financiar, cu rezilierea contractului de finanțare.

Prin urmare, constată că toate criticile recurentei sunt nefondate, judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată, cu interpretarea corectă a probelor administrate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A., Persoană Fizică Autorizată, împotriva sentinței nr. 2474 din 24 septembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 20 octombrie 2016.