ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2163/2016

Decizia nr. 2163/2016

Asupra cauzei civile de față, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 5 iunie 2015, revizuentele A., B. și C. au formulat cerere de revizuire împotriva deciziei civile nr. 7741 din data de 15 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.

La termenul de judecată din data de 24 septembrie 2015 stabilit prin repartizare aleatorie în vederea soluționării cererii de revizuire, instanța a dispus suspendarea judecării cauzei în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., întrucât nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei și nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., cauza a fost repusă pe rol, din oficiu, pentru a se verifica dacă sunt întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.

Analizând excepția perimării, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții, timp de un an.

Fiind un termen procedural, termenul de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (3) C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua anului sau lunii corespunzătoare zilei de plecare.

În speță, părțile, deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul de judecată din data de 24 septembrie 2015 stabilit pentru judecarea recursului, termen la care, constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii.

Termenul de perimare de un an prevăzut de lege a început să curgă la data pronunțării încheierii de suspendare a judecății, împlinindu-se la data de 24 septembrie 2016.

Așa cum rezultă din actele și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite cerințele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării și până la data repunerii pe rol a cauzei trecând mai mult de un an, timp în care niciuna dintre părți nu a întreprins vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu a fost făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de suspendare a cursului termenului de perimare.

Cum cauza a rămas în nelucrare din vina părților pe perioada prevăzută de lege, Înalta Curte constată că a operat sancțiunea prevăzută de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., judecata cererii de revizuire formulată de revizuentele A., B. și C. împotriva deciziei civile nr. 7741 din 15 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, fiind perimată de drept.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată perimată cererea de revizuire formulată de revizuentele A., B., C. împotriva deciziei civile nr. 7741 din data de 15 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație, secția civilă și de proprietate intelectuală.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 noiembrie 2016.