ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1331/2016

Decizia nr. 1331/2016

Asupra cauzei civile de

față, constată următoarele:

Prin

cererea înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și

Justiție la data de 19 februarie 2015, revizuenta A. a declarat recurs

împotriva Deciziei civile nr. 1163 R din 26 iunie 2014 pronunțată de

Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă.

La termenul de judecată din data

de 26 martie 2015 stabilit, prin repartizare aleatorie, în vederea

soluționării cererii de recurs, instanța a dispus suspendarea

judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2

C. proc. civ., întrucât nicio parte nu s-a prezentat la strigarea cauzei

și nu a fost solicitată judecarea cauzei în lipsă.

Prin rezoluția din data de 19 mai

2016, potrivit dispozițiilor art. 252 alin. (1) C. proc. civ., cauza a

fost repusă pe rol, din oficiu, pentru a se verifica dacă sunt

întrunite cerințele prevăzute de dispozițiile art. 248 alin. (1)

C. proc. civ.

Analizând excepția

perimării, invocată din oficiu, Înalta Curte reține

următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 248

alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată,

contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de

reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva

incapabililor, dacă a rămas în nelucrare, din vina părții,

timp de un an.

Fiind un termen procedural, termenul

de perimare se calculează potrivit dispozițiilor art. 101 alin. (3)

C. proc. civ., astfel încât acesta se împlinește în ziua anului sau lunii

corespunzătoare zilei de plecare.

În speță, părțile,

deși legal citate, nu s-au prezentat în instanță la termenul din

data de 26 martie 2015, stabilit pentru judecarea recursului, termen la care,

constatându-se că niciuna din părți nu a solicitat judecarea

cauzei în lipsă, în temeiul dispozițiilor art. 242 alin. (1) pct. 2

C. proc. civ., a fost dispusă suspendarea pricinii.

Termenul de perimare de un an

prevăzut de lege a început să curgă la data

pronunțării încheierii de suspendare a judecății,

împlinindu-se la data de 26 martie 2016.

Așa cum rezultă din actele

și lucrările dosarului, se constată a fi cumulativ îndeplinite

cerințele perimării, respectiv, pricina a rămas în nelucrare în

tot timpul prevăzut de lege, de la momentul suspendării (26 martie

2015) și până la data repunerii pe rol a cauzei (19 mai 2016) trecând

mai mult de un an, timp în care niciuna dintre părți nu a întreprins

vreun demers pentru continuarea judecății și nici nu a fost

făcută dovada existenței vreunei cauze de întrerupere sau de

suspendare a cursului termenului de perimare.

Cum cauza a rămas în nelucrare

din vina părților pe perioada prevăzută de lege, Înalta

Curte constată că a operat sancțiunea prevăzută de

dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ., judecata recursului

declarat de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 1163 R din 26 iunie

2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă fiind perimată de drept.

PENTRU ACESTE

MOTIVE

ÎN NUMELE

LEGII

D E C I D E

Constată perimat recursul

declarat de revizuenta A. împotriva Deciziei civile nr. 1163 R din 26 iunie

2014 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a

civilă.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publică, astăzi, 9 iunie 2016.

Procesat

de GGC - CL