ÎCCJ, decizie (scj.ro #140165)

Recurs. Respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale. Termen

Cuprins pe materii:

Drept procesual penal. Partea specială. Judecata. Căi de atac prevăzute în legi speciale

Indice alfabetic:

Drept procesual penal

-

recurs

C. proc. pen.,

art. 269

Legea nr. 47/1992,

art. 29

Termenul de 48 de ore prevăzut în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru exercitarea căii de atac a recursului împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cuprinsă într-o încheiere se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen. Dacă în cuprinsul încheierii nu este menționată ora pronunțării, termenul de 48 de ore începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care încheierea a fost pronunțată, iar ora la care începe să curgă și ora la care se împlinește nu se socotesc în calculul termenului.

Dispozițiile art. 269 alin. (4) C. proc. pen. nu sunt aplicabile în cazul termenului de 48 de ore, întrucât prorogarea reglementată în dispozițiile menționate operează numai în ipoteza termenelor procedurale pe zile, luni sau ani, iar nu și în ipoteza termenelor pe ore.

I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 311/A din 15 septembrie 2017

Prin încheierea din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală, printre altele, în temeiul art. 29 alin. (5) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, s-a respins, ca inadmisibilă, cererea formulată de apelantul inculpat A. de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 295 alin. (1) C. pen.

Împotriva acestei soluții a formulat apel inculpatul A.

Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a pus în discuție tardivitatea căii de atac.

Examinând calea de atac exercitată de inculpatul A. prin prisma chestiunii tardivității invocate, Înalta Curte de Casație și Justiție reține următoarele:

Analiza tardivității apelului formulat de inculpatul A. presupune identificarea, prioritară, a cadrului procesual aferent căii de atac ce formează obiectul dosarului și, implicit, a regulilor procedurale aplicabile acesteia.

În acest sens, Înalta Curtea de Casație și Justiție notează că, prin Decizia nr. 321 din 9 mai 2017 (publicată în M. Of. nr. 580 din 20 iulie 2017), Curtea Constituțională a stabilit că recursul prevăzut în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este „o cale de atac specială, ce nu poate fi calificată în funcție de reglementările proprii procedurii penale sau civile.” În consecință, „această cale de atac cu fizionomie juridică proprie nu poate fi considerată nici recurs, în sensul propriu al termenului prevăzut de Codul de procedură civilă sau penală, și nici apel, contestație sau plângere, în sensul Codului de procedură penală.”

Raportat la statuările instanței de contencios constituțional, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că obiectul cauzei pendinte este cale de atac - recurs formulată de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 295 alin. (1) C. pen., cuprinsă în încheierea din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală.

În ceea ce privește cadrul procesual al cauzei, reținând că, potrivit deciziei Curții Constituționale anterior evocate, calea de atac prevăzută în art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 nu preia niciunul dintre elementele și caracteristicile proprii recursului (respectiv, apelului) prevăzute de Codul de procedură civilă sau penală, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, până la adoptarea unei soluții legislative corespunzătoare, aplicabilitatea, în materia de referință, a dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 255/2013, implică, totuși, recunoașterea și valorificarea principiilor generale care guvernează căile de atac, consacrate de Codul de procedură penală.

În acest cadru notează că, în lipsa unor dispoziții exprese în cuprinsul legii speciale (Legea nr. 47/1992), termenul procedural de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac împotriva soluției instanței penale de respingere, ca inadmisibilă, a cererii de sesizare a Curții Constituționale se calculează conform art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen., dispoziții procesual penale cu caracter general, aplicabile în procedura pendinte în virtutea art. 24 din Legea nr. 255/2013.

Conform art. 269 alin. (1) și (2) C. proc. pen.: „(1) La calcularea termenelor procedurale se pornește de la ora, ziua, luna sau anul prevăzut în actul care a provocat curgerea termenului, în afară de cazul când legea dispune altfel.

(2) La calcularea termenelor pe ore sau pe zile nu se socotește ora sau ziua de la care începe să curgă termenul, nici ora sau ziua în care acesta se împlinește.”

În incidența dispozițiilor legale precitate, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că încheierea prin care Curtea de Apel București a respins, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale formulată de inculpatul A. a fost pronunțată la data de 29 iunie 2017, fără ca în cuprinsul acesteia să se menționeze ora la care s-a pronunțat hotărârea.

Dezlegând problema momentului (

dies a quo

) de la care se calculează termenul procedural pe ore în situația în care nu se cunoaște ora pronunțării actului procedural care a determinat curgerea lui, doctrina și jurisprudența (I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 107/2017, I.C.C.J., Secția penală, decizia nr. 164/2017) au statuat că, în acest caz, termenul începe să curgă de la ora 24:00 a zilei în care a fost întocmit actul procedural.

Din această perspectivă, Înalta Curte de Casație și Justiție constată că termenul de 48 de ore în care inculpatul A. putea contesta încheierea Curții de Apel București, sub aspectul soluției date cererii de sesizare a Curții Constituționale, a început să curgă la sfârșitul zilei de 29 iunie 2017 (joi), ora 24:00, și s-a împlinit la data de 2 iulie 2017 (duminică), ora 02:00.

În consecință, calea de atac formulată de inculpat la data de 3 iulie 2017, transmisă Curții de Apel București, prin e-mail, la aceeași dată, ora 15:21 (asumată de către parte, prin apărător ales, ca fiind singura cale de atac exercitată împotriva încheierii atacate), a fost exercitată după expirarea termenului legal, prorogarea prevăzută în art. 269 alin. (4) C. proc. pen. operând numai în cazul termenelor procedurale pe zile, luni sau ani, nu și pe ore.

Pentru aceste motive, Înalta Curte de Casație și Justiție, în temeiul art. 268 C. proc. pen., a respins, ca tardivă, calea de atac - recurs formulată de inculpatul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 295 alin. (1) C. pen., cuprinsă în încheierea din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, Secția a II-a penală.