ÎCCJ, Secția penală
ÎCCJ, Secția penală (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizie nr. 292/A/2017
Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin Încheierea F/CP din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/1/2017, printre altele, a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) și (5) C. proc. pen., art. 316 alin. (1) C. proc. pen., art. 369 alin. (6) C. proc. pen., art. 370 alin. (5) C. proc. pen., art. 132 alin. (1) C. proc. pen., art. 133 C. proc. pen., art. 135 C. proc. pen., art. 303 alin. (1) C. proc. pen., art. 25 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, art. 246 C. pen. (1969), art. 297 alin. (1) C. pen., art. 369 alin. (5) C. proc. pen., art. 370 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 277 alin. (1), art. 280 alin. (1) și 3 C. proc. pen., formulată de petentul A.
Pentru a se pronunța în acest sens, Curtea de Apel, verificând excepția invocată în raport cu exigențele art. 29 din Legea nr. 47/1992, privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a reținut, în esență, că fie dispozițiile legale invocate nu au legătură cu obiectul cauzei deduse judecății (art. 345 alin. (1) și (5) C. proc. pen. - în realitate art. 341 alin. (5) și art. 345 alin. (5) C. proc. pen., art. 316 alin. (1) C. proc. pen., art. 369 alin. (5) și (6) C. proc. pen., art. 370 alin. (5) C. proc. pen., art. 25 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, art. 370 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 277 alin. (1), art. 280 alin. (1) și (3) C. proc. pen., art. 303 alin. (1) C. proc. pen.), fie că instanța de contencios constituțional s-a pronunțat deja asupra excepției invocate (art. 246 C. pen. (1969) și art. 297 alin. (1) C. pen.), ori că, norma legală criticată nu mai este în vigoare (art. 132 alin. (1), art. 133 și art. 135 C. proc. pen. anterior).
Împotriva acestei încheieri, la data de 3 iulie 2017, ora 9
00
, a declarat apel petentul A., criticând-o sub aspectul netemeiniciei, apreciind că cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 345 alin. (1) și (5) C. proc. pen., art. 316 alin. (1) C. proc. pen., art. 369 alin. (6) C. proc. pen., art. 370 alin. (5) C. proc. pen., art. 132 alin. (1) C. proc. pen., art. 133 C. proc. pen., art. 135 C. proc. pen., art. 303 alin. (1) C. proc. pen., art. 25 alin. (1) din Legea nr. 82/1991, art. 246 C. pen. (1969), art. 297 alin. (1) C. pen., art. 369 alin. (5) C. proc. pen., art. 370 alin. (4) lit. a) C. proc. pen. raportat la art. 277 alin. (1), art. 280 alin. (1) și 3 C. proc. pen. întrunește toate condițiile prevăzute de lege pentru a fi admisă, respectiv excepția a fost invocată în fața unei instanțe, de către o parte din dosar, vizează prevederi legale asupra cărora instanța de contencios constituțional nu s-a mai pronunțat anterior și are legătură cu cauza.
Cauza s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, fiind repartizată aleatoriu Completului nr. 4, cu termen de judecată la data de 7 septembrie 2017.
La acest termen, reprezentantul Ministerului Public, raportat la data pronunțării încheierii și cea a declarării apelului, a invocat excepția tardivității căii de atac.
Examinând, în acest context, apelul declarat de petentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Încheierii F/CP din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/1/2017, raportat la textele de lege incidente în cauză, Înalta Curte constată că acesta este tardiv.
Astfel, Înalta Curte arată că, potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, încheierea prin care instanța respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale poate fi atacată numai cu apel la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare.
Verificând natura termenului de 48 de ore înăuntrul căruia se poate promova calea de atac, se constată că acesta este un termen procedural, ce trebuie calculat potrivit dispozițiilor art. 269 alin. (2) C. proc. pen., în sensul că în cuprinsul său nu se socotește ora la care începe să curgă și nici ora la care se împlinește, și peremptoriu, a cărui nerespectare atrage decăderea din exercițiul dreptului și nulitatea actului făcut peste termen, respectiv constatarea tardivității acestuia.
În raport cu aceste dispoziții, având în vedere că încheierea dată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/1/2017, a fost pronunțată în data de 29 iunie 2017, termenul de 48 de ore în care inculpatul putea declara apel s-a împlinit cel mai târziu la data de 2 iulie 2017.
Sub acest aspect, Înalta Curte arată că, în cazul calculării termenului pe ore, nu sunt incidente dispozițiile art. 269 alin. (4) C. proc. pen., care vizează exclusiv ultima zi a unui termen fixat pe zile, luni sau ani. Ca atare, chiar dacă 3 iulie 2017 a fost prima zi lucrătoare după data expirării termenului de 48 de ore prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 (2 iulie 2017, duminică), nu se poate reține că petentul a promovat calea de atac în termenul legal, întrucât, în lipsa unei dispoziții legale în acest sens, termenele pe ore nu se prorogă.
Așadar, raportat la dispozițiile legale anterior menționate și având în vedere data pronunțării încheierii, Înalta Curte constată că la 3 iulie 2017 termenul în care se putea ataca dispoziția de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale expirase.
Având în vedere cele expuse mai sus, Înalta Curte nu va mai proceda la examinarea pe fond a motivelor de apel și, în conformitate cu dispozițiile art. 421 pct. 1 lit. a) teza I C. proc. pen., va respinge, ca tardiv, apelul declarat de petentul A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Încheierii F/CP din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/1/2017, iar, în baza art. 275 alin. (2) C. proc. pen., îl va obliga pe acesta la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca tardiv, apelul declarat de A. împotriva dispoziției de respingere a cererii de sesizare a Curții Constituționale din cuprinsul Încheierii F/CP din 29 iunie 2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a II-a penală, în Dosarul nr. x/1/2017.
Obligă apelantul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 7 septembrie 2017.
Procesat de GGC - N