ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1218/2017
ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1218/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Decizia nr. 1218/2017
Deliberând asupra cauzei civile de față, constată următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Tribunalul București, secția a VII-a comercială, sub nr. x/3/2010, astfel cum a fost modificată la data de 03 noiembrie 2011, reclamanta SC A. SA a solicitat, în contradictoriu cu pârâții SC B. SRL și SC C. SRL, revendicarea construcției „Hală de Birouri, secția de prelucrare presă și depozitul de produse complementare”, situată în București, sector 1, evacuarea pârâtelor din aceasta construcție și constatarea nulității absolute a contractului de vânzare cumpărare din 25 noiembrie 2009, intervenit între pârâte cu privire la aceasta.
Prin sentința comercială nr. 7034 din 8 decembrie 2010 a fost admisă excepția de necompetență materială a Tribunalului București și a fost declinată competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 1 București, cauza fiind înregistrată pe rolul acestei judecătorii la data de 6 aprilie 2011, sub nr. x/299/2011.
Prin sentința civilă nr. 3626 din 1 martie 2012, Judecătoria sectorului 1 București a admis excepția de necompetență materială a acestei instanțe, a declinat competența în favoarea Tribunalului București, a constatat ivit conflict negativ de competență între cele două instanță și a înaintat dosarul la Curtea de Apel București în vederea soluționării acestuia.
Prin sentința nr. 53 din 28 mai 2012, Curtea de Apel București, secția a VI-a civilă, a stabilit competența în soluționarea litigiului în favoarea Tribunalului București.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul București, secția a IV-a civilă, sub nr. x/3/2012**.
Prin sentința nr. 198 din 15 februarie 2016, Tribunalul București, secția IV-a civilă, a admis în parte cererea astfel cum a fost modificată, în sensul că a constatat nulitatea absolută a contractului de vânzare-cumpărare din 25 noiembrie 2009, având ca obiect construcția „Hală de Birouri, secția de prelucrare presă și depozitul de produse complementare” și a obligat pârâtele să lase construcția în deplina proprietate și liniștita posesie a reclamantei, respingând, ca neîntemeiată, cererea de evacuare a pârâtelor. Totodată, pârâtele au fost obligate să plătească reclamantei cheltuielile de judecată reprezentând onorariu de avocat în sumă de 7.976,24 lei și onorariu de expert în sumă de 1.500 lei.
Prin Decizia nr. 508/A din 31 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a respins, ca nefondat, apelul formulat de pârâta SC C. SRL, reprezentată prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, D. împotriva sentinței nr. 198 din 15 februarie 2016, pronunțată de Tribunalul București, secția IV-a civilă.
Împotriva Deciziei nr. 508/A din 31 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a declarat recurs pârâta SC C. SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, D.
În motivarea recursului nu se invocă vreunul din motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ., recurenta arătând că, în drept, își întemeiază cererea pe dispozițiile art. 483 C. proc. civ.
Recurenta solicită admiterea recursului și schimbarea în tot a sentinței apelate, cu consecința respingerii acțiunii.
În cuprinsul cererii de recurs, pârâta-recurentă nu invocă critici propriu-zise care să vizeze hotărârea atacată, limitându-se la o expunere a situației de fapt și la o prezentare a nemulțumirilor față de modul de soluționare a cauzei.
În finalul cererii de recurs se invocă faptul că, în faza apelului, motivarea este bazată „pe o greșită aplicare a dreptului, în esență, a dreptului material și anume asupra faptului că există o ușurință totală în strămutarea dreptului de proprietate de la intimat la reclamanți fără să fie făcută o analiză serioasă asupra bunei credințe a intimatei. Susținerile făcute în 2 propoziții sunt nu doar de natura să prejudicieze interesele patrimoniale ale intimatei dar ruinează un întreg circuit civil de acte civile fără o justă analiză, iar spre sfârșitul motivelor din apel, instanța face trimitere totală către dosarul de urmărire penală, ori în atare condiții ce rost mai are instanța civilă dacă face o trimitere către dosarul de urmărire penală fără să analizeze faptele pe care își bazează decizia civilă”.
Înalta Curte, fiind învestită cu soluționarea recursului, constată că acesta este nul pentru considerentele ce succed:
Potrivit dispozițiilor art. 304 C. proc. civ., recursul este o cale extraordinară de atac prin care se invocă motive de nelegalitate a unei hotărâri.
Art. 302
1
alin. (1) pct. c) C. proc. civ. prevede că cererea de recurs va cuprinde, printre alte mențiuni, sub sancțiunea nulității, și motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul, precum și dezvoltarea lor.
În art. 306 alin. (3) din C. proc. civ. se prevede că „indicarea greșită a motivelor de recurs nu atrage nulitatea, dacă dezvoltarea acestora face posibilă încadrarea lor într-unul din motivele prevăzute de art. 304”.
Instanța învestită cu judecarea recursului poate exercita un control judecătoresc eficient numai în măsura în care astfel de motive de nelegalitate sunt indicate și dezvoltate într-o formă explicită și se referă la una din situațiile cuprinse în art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
În cererea de recurs formulată de pârâta SC C. SRL, prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, D. se constată că aceasta își exprimă nemulțumirea față de modul de soluționare a cauzei, fără însă a evoca, în mod concret, critici care să se încadreze în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ.
Recurenta solicită admiterea recursului și schimbarea în tot a sentinței apelate, cu consecința respingerii acțiunii, însă nu invocă critici de nelegalitate referitoare la hotărârea instanței de apel.
Or, simpla nemulțumire a unei părți față de hotărârea atacată pe calea recursului, fără nicio critică de nelegalitate care să facă trimitere la considerentele acestei hotărâri, nu este suficientă pentru modificarea sau casarea acesteia, ea echivalând cu o nemotivare.
O astfel de atitudine procesuală a părții ignoră faptul că pe calea recursului nu pot fi valorificate orice fel de nemulțumiri, ci doar acelea care îmbracă forma unor aspecte de nelegalitate în termenii prevăzuți de art. 304 C. proc. civ.
Ca atare, eventualele critici susceptibile de încadrare în dispozițiile art. 304 C. proc. civ. ar fi trebuit să dezvolte argumente prin care să se tindă a se demonstra, în concret, pentru care motive este eronat și nelegal raționamentul Curții de Apel București în respingerea, ca nefondat, a apelului pârâtei.
Chiar dacă, în finalul cererii de recurs, se invocă faptul că instanța de apel și-a bazat hotărârea „pe o greșită aplicare a dreptului, în esență, a dreptului material și anume asupra faptului că există o ușurință totală în strămutarea dreptului de proprietate de la intimat la reclamanți fără să fie făcută o analiză serioasă asupra bunei credințe a intimatei”, se constată că aceste critici nu se încadrează în dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. și nici în vreuna din situațiile prevăzute de art. 304, care atrag modificarea ori casarea deciziei din apel, soluție pe care, de altfel, recurenta nici nu o solicită.
Astfel, întrucât criticile formulate nu fac posibilă încadrarea acestora, în mod concret, în vreunul din motivele de nelegalitate expres prevăzute de art. 304 pct. 1-9 C. proc. civ. și nefiind constatate nici motive de ordine publică care să ducă la analizarea din oficiu a hotărârii criticate, se va constata nul recursul declarat de pârâta SC C. SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, D. împotriva Deciziei nr. 508/A din 31 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată nul recursul declarat de pârâta SC C. SRL prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Insolvență, D. împotriva Deciziei nr. 508/A din 31 mai 2017 a Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 19 septembrie 2017.