ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3155/2015

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. 26002/G/II/12 iunie 2013, prin care s-a constatat că s-a aflat în stare de incompatibilitate la data de 26.09.2010, ca urmare a întocmirii unui raport de expertiză extrajudiciară, aflat în legătură directă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului.

Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 3620 din 19 noiembrie 2013, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins acțiunea promovată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, ca nefondată. Pentru a pronunța această hotărâre instanța a reținut, în esență, că în mod corect s-a reținut de către autoritatea pârâtă existența unei legături directe între activitatea desfășurată de reclamantă ca expert tehnic extrajudiciar și atribuțiile acesteia ca funcționar public, conform fișei postului.

Calea de atac exercitată Împotriva sentinței civile nr. 3620 din 19 noiembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A.. În motivarea căii de atac, încadrată în drept în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta a susținut faptul că hotărârea judecătorească contestată a fost dată cu aplicarea greșită a normelor de drept material. Recurenta consideră că s-a interpretat și aplicat greșit dispozițiile art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, pentru că instanța menționează că art. 96 interzice funcționarului public exercitarea oricărei funcții sau activități în domenii de activitate din sectorul privat care sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public potrivit fișei postului, cu excepția celor din domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literar-artistice, fără să argumenteze legătura directă creată, conform fișei postului (atribuția nerespectată). Recurenta mai susține că, în realitate, raportul de expertiză extrajudiciară este o constatare faptică, procentuală a situației de fapt și nu rezultă că acesta a fost întocmit pentru acordarea sprijinului financiar. Confuzia este menținută în continuare cu raportul efectuat în 01.03.2011, de un alt expert tehnic, acesta având ca obiectiv - aprecierea stării fizice a produsului tutun frunze uscat aflat la punctul de lucru Hârșova, ce are legătură directă cu A.P.I.A. Din ancheta realizată de A.N.I., nu a rezultat că această activitate s-ar fi suprapus cu activitatea desfășurată ca funcționar public, iar articolul de lege face trimitere la domeniul de activitate, mergând în detaliu până la atribuțiile din fișa postului, specifice controlului pe teren - A.P.I.A. Această activitate ar presupune punerea în practică a acelorași cunoștințe și competențe profesionale și în sfârșit că activitatea derulată în sectorul privat interferează sau poate interfera cu sfera de activitate a funcției publice. În opinia recurentei această constatare, analiză sau, mai bine zis, concluzie a instanței de fond care stă la baza soluției este total greșită, făcându-se o confuzie în analiza domeniilor de activitate (A.P.I.A., A.D.S.): atribuțiile din fișa postului se referă strict la fermierii selectați la control prin eșantion anual sau prin sesizări în județul respectiv conform procedurilor din manualul de procedură și ghidul aferent campaniei de control pe teren. Conform procedurilor A.P.I.A., definiția controlului pe teren reprezintă o verificare la fața locului a conformității cu realitatea, a informațiilor din cererea de plată, iar controlul pe teren se face pe baza unui plan de eșantionare a fermierilor, elaborat de A.P.I.A. Selectarea cererilor care urmează să fie verificate pe teren se face pe baza analizei de risc și a elementelor de reprezentativitate a cererilor de plată depuse”. În raportul de expertiză tehnică extrajudiciară din 26.09.2010, s-a efectuat o evaluare, determinare procentuală (%) a situației de fapt, necesară la A.D.S. pentru neplata facturilor, folosindu-se harta comunei pusă la dispoziție de fermier 1/10000 și în niciun caz folosirea resurselor materiale ale instituției publice, așa cum rezultă din motivarea hotărârii. Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară din 01.03.2011, întocmit de un alt expert, a avut obiectivul aflat în legătură directă cu A.P.I.A., acesta reprezentând aprecierea stării fizice a produsului tutun frunze uscat aflat la punctul de lucru Hârșova al societății, document care s-a dorit a fi acceptat de către A.P.I.A. ca document de forță majoră pentru suprafețele pentru care s-a solicitat PNDC4 (tutun) în Campania 2011(?) (corect - campania 2010), preluat din adresa nr 368 din 19 martie 2012, respectiv 728 din 22 martie 2012 întocmită de Direcția Proceduri Plăți pe Suprafață și înregistrată la A.P.I.A. cu numărul mai sus menționat. De la data când s-au produs inundațiile, infiltrațiile (30 iunie 2010 - articol presa: „Hârșova, lăsată pradă viiturilor - B.)”și până la data de 28.02.2012, data la care s-a folosit raportul de expertiză extrajudiciară întocmit, au trecut 20 luni, iar acest document nu se încadrează la documentele necesare depunerii la A.P.I.A. pentru constatarea cazului de forță majoră/situații excepționale conform art. 31 din Regulamentul CE nr. 73/2009 și art. 75 din Regulamentul CE nr. 1122/2009. Atribuțiile din fișa postului sunt redate cu exactitate în fișa postului și nu în raportul de evaluare, respectiv sentința civilă. De remarcat este faptul că pe adresa nr. 368 din 19 martie 2012, respectiv nr. 728 din 22 martie 2012, este făcută o observație de specialist, cunoscător al procedurilor APIA care remarcă și inscripționează pe adresa respectiva o constatare și anume: „aceasta a identificat suprafețe de teren inundat la data de 21.07.2010”; în traducere directă încearcă să sugereze șefului ierarhic superior faptul că nu poate fi luat în considerare ca document relevant pentru anularea sancțiunilor multianuale aferente campaniei 2010; adresa respectivă menționează articolul din Regulamentul (CE) nr. 1122/2009, prin care fermierul avea obligația să anunțe în scris A.P.I.A. despre cazul de forță majoră printr-o înștiințare în timp de 10 zile lucrătoare de la data constatării fenomenului respectiv (inundații).

Apărările formulate în cauză Intimata Agenția Națională de Integritate a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat. Recurenta-reclamantă a formulat răspuns la întâmpinare prin care a arătat că susținerile intimatei sunt neîntemeiate.

Procedura derulată în recurs În cauză a fost întocmit raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, iar prin încheierea de ședință din data de 20 mai 2015, recursul a fost admis în principiu.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatului, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Prin raportul de evaluare nr. 26002/G/II/12.06.2013 întocmit de Agenția Națională de Integritate s-a stabilit că recurenta-reclamantă, director în cadrul Agenției de Plăți și Intervenție în Agricultură - Centrul Județean Ialomița, s-a aflat în stare de incompatibilitate la data de 26.09.2010, ca urmare a întocmirii unui raport de expertiză tehnică extrajudiciară, aflat în legătură directă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public, potrivit fișei postului. S-a reținut că recurenta-reclamantă a exercitat simultan funcția publică de conducere a A.P.I.A. - Centrul Județean Ialomița și profesia liberală de expert tehnic extrajudiciar în specialitatea agricultură, iar la data de 26.09.2010 a întocmit un raport de expertiză tehnică extrajudiciară al cărui beneficiar a fost SC C. SRL, având ca obiectiv expertizarea terenurilor deținute de solicitant prin contract de concesiune de la Agenția Domeniului Statului, inundate în proporție de 80%, datorită creșterii nivelului fluviului Dunării. Autoritatea pârâtă a reținut așadar încălcarea prevederilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora: „Funcționarii publici pot exercita funcții sau activități în domeniul didactic, al cercetării științifice, al creației literare, artistice și în alte domenii de activitate din sectorul privat, care nu sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public potrivit fișei postului”. Formulând acțiune împotriva raportului de evaluare a stării de incompatibilitate recurenta-reclamantă a susținut, în esență, că nu există legătură directă între efectuarea expertizei tehnice extrajudiciare și atribuțiile sale de serviciu, în condițiile în care scopul și destinația expertizei vizează un alt domeniu de activitate decât cel al A.P.I.A., iar activitățile desfășurate sunt diferite de activitățile de control ale A.P.I.A. Din interpretarea per a contrario a art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 rezultă că funcționarii publici nu pot exercita funcții sau activități în alte domenii de activitate din sectorul privat dacă acestea sunt în legătură directă sau indirectă cu atribuțiile exercitate ca funcționar public potrivit fișei postului. Din actele și lucrările dosarului rezultă că raportul de expertiză contabilă a fost întocmit de recurenta-reclamantă în domeniul agricultură, iar scopul întocmirii raportului de expertiză tehnică extrajudiciară pentru SC C. SRL a fost folosirea acestuia ca document justificativ de către fermier pentru solicitarea de reanalizare a cererii de plată unică pe suprafață - campania 2010, în scopul anulării sancțiunilor multianuale. Având în vedere atribuțiile funcției publice pe care o deținea recurenta-reclamantă, calitatea acesteia de expert tehnic-specialitatea agricultură precum și obiectul raportului de expertiză extrajudiciară întocmit de aceasta, în mod corect inspectorul de integritate a constatat existența stării de incompatibilitate prin încălcarea prevederilor art. 96 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Așa cum rezultă din nota de control a Direcției Antifraudă, Control Intern și Supracontrol din cadrul A.P.I.A., SC C. SRL a depus la A.P.I.A. Centrul Municipiul București, cererea de plată pentru schemele de sprijin pe suprafață-campania 2010, solicitând sprijin financiar pentru o suprafață de 1439,62 ha, situat pe raza U.A.T. Hârșova, pentru schemele SAPS, PNDC1 și PNDC4. În data de 26.07.2011, fermierul a contestat Decizia de plată aferentă campaniei 2010, prin care i-au fost stabilite sancțiuni multianuale, datorită procentului de supradeclarare pentru schema de plăți PNDC1, fermierul invocând forța majoră pentru suprafețele cultivate cu tutun ca urmare a infiltrațiilor din zona respectivă, contestație respinsă din lipsă de probe. Ulterior, la data de 26.02.2012, fermierul a solicitat reanalizarea cererii de plată unică pe suprafață-campania 2010, în scopul anulării sancțiunilor multianuale, anexând ca document justificativ, respectiv raportul de expertiză extrajudiciară întocmit de recurenta-reclamantă, document care s-a dorit a fi acceptat de către A.P.I.A. ca document prin care se proba forța majoră pentru suprafețele solicitate la plăți în campania 2010. În calitate de funcționar public al A.P.I.A. - Centrul Județean Ialomița, recurenta-reclamantă avea ca atribuții principale, procesarea datelor de intrare din dosarele de control/supracontrol, precum și completarea acestora cu noi măsurători în cazul rapoartelor incomplete sau neconcludente; confirmarea primirii dosarelor de control; verificarea conținutului dosarului supus controlului și identificarea parcelelor ce urmează a fi verificate; verificarea conținutului dosarului supus controlului și identificarea parcelelor; informarea/notificarea fermierului cu privire la realizarea controlului (...). De asemenea, în calitate de funcționar public, recurenta-reclamantă completează raportul de control, supracontrol pe suport de hârtie, asigurând explicații detaliate despre control și despre starea de fapt din teren. Opiniile prezentate trebuie să fie explicite și complete astfel încât o a doua persoană care ar realiza un nou control/supracontrol pe baza acelor informații indicate în raportul de control ar ajunge la aceeași concluzie. În cazul în care s-a efectuat o greșeală în completarea raportului de control înregistrarea greșită trebuie să fie tăiată, scrise datele corecte, iar lângă corectură se vor scrie inițialele. Totodată, funcționarul public urmărește respectarea tuturor prevederilor din manualele de proceduri vizând efectuarea controlului pe teren pentru controlul SAPS, PNDC, GAEC, măsuri de agromediu și LFA. Astfel fiind, în acord cu cele reținute de Curtea de Apel, instanța de control judiciar apreciază că intimata-pârâtă în mod corect a constatat existența unei legături directe între activitatea desfășurată de recurentă ca expert tehnic extrajudiciar și atribuțiile acesteia ca funcționar public, conform fișei postului. Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța de fond,în mod corect a apreciat că recurenta-reclamantă a încălcat regimul juridic al incompatibilităților, cerința legală fiind îndeplinită atâta timp cât activitățile desfășurate în domeniul privat sunt similare și presupun punerea în practică a acelorași cunoștințe și competențe profesionale și, mai mult decât atât, obiectul și rezultatele activității derulate în sectorul privat interferează sau pot interfera cu sfera de activitate a funcției publice. În consecință, Înalta Curte constată că este nefondat, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar criticile formulate de recurentă sunt neîntemeiate și nu pot fi primite.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.