ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 16/2018

Decizia

nr. 16/2018

După

deliberare, asupra cauzei de față, se constată următoarele:

Prin cererea

înregistrată la Curtea de Apel Timișoara la data de 12.09.2017,

petenta A. a solicitat strămutarea judecării Dosarului nr. x/30/2017

al Judecătoriei Lugoj (înregistrat inițial la Tribunalul Timiș,

instanță care și-a declinat competența în favoarea judecătoriei).

Prin

sentința civilă nr. 181 din data de 12 octombrie 2017 a Curții

de Apel Timișoara, secția I civilă, a fost respinsă cererea

reclamantei A., având ca obiect strămutarea judecății în Dosarul

nr. x/30/2017 al Judecătoriei Lugoj instanța reținând aspectele

menționate în cuprinsul cererii, cele rezultate din fișa dosarului

(extrasă din programul de evidență electronică a dosarelor),

precum și de faptul că, potrivit art. 144 alin. (2) C. proc. civ.,

hotărârea dată asupra cererii de strămutare nu se

motivează.

Împotriva

acestei sentințe a formulat recurs petenta, la data de 31 octombrie 2017,

prin motivele de recurs fiind reiterate aspecte ce vizează cererea de

strămutare a judecății Dosarului nr. x/30/2017 al

Judecătoriei Lugoj.

Din

verificarea sistemului ECRIS, rezultă că prin încheierea nr. 3247 din

data de 29 noiembrie 2017, pronunțată de judecătoria Lugoj în Dosarul

nr. x/30/2017 al Judecătoriei Lugoj a fost anulată, ca

netimbrată, contestația la executare silită ce a făcut

obiect al respectivului dosar.

Analizând

recursul, prin prisma motivelor de ordine publică invocate de

instanță din oficiu, în temeiul dispozițiilor art. 306 alin. (2)

C. proc. civ. adoptat în anul 1865, respectiv aplicarea în cauză a

dispozițiilor art. 24 din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010, Înalta

Curte constată următoarele:

Se

reține că Dosarul nr. x/30/2017 al Judecătoriei Lugoj, având ca

obiect contestație la executare, înregistrat pe rolul instanței de

judecată Ia data de 26 mai 2017, a avut ca obiect contestație la

executare silită împotriva licitației organizate la data de 15 mai

2012 de către B.E.J. B. în dosarul de executare silită nr. x/2011.

Prin

încheierea nr. 3247 din data de 29 noiembrie 2017, pronunțată de

Judecătoria Lugoj în Dosarul nr. x/30/2017 a fost anulată, ca

netimbrată, contestația la executare formulată.

Înalta Curte

constată că, raportat la faptul că executarea silită ce a

fost contestată prin Dosarul nr. x/30/2017 al Judecătoriei Lugoj a

fost pornită în anul 2011 prin formarea dosarului de executare silită

nr. x/2011 al B.E.J. B., judecata cauzei se face în raport de prevederile C.

proc. civ. în anul 1865.

Astfel,

potrivit art. 24 din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr. 134/2010: „Dispozițiile

legii noi de procedură se aplică numai proceselor și

executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare”.

În raport de

data cererii de executare silită, rezultă din interpretarea per a

contrario a dispozițiilor art. 24 din C. proc. civ. adoptat prin Legea nr.

134/2010, că dispozițiile C. proc. civ. adoptat în anul 1865 se

aplică și incidentelor procesuale legale de cauză, respectiv

cererilor de strămutare.

Prin urmare, Înalta

Curte constată că hotărârea pronunțată de Curtea de

Apel Tîmișioara, atacată cu recurs în prezenta cauză, este

netegală, motiv de nelegalitate ce se subsumează prevederilor art.

304 pct. 5 C. proc. civ., dat fiind faptul că cererea de strămutare

formulată trebuia analizată în raport de dispozițiile art. 37

și urm. din C. proc. civ. adoptat în anul 1865.

Pentru aceste

motive, în raport de dispozițiile art. 312 alin. (3) teza a II-a din C.

proc. civ. adoptat în anul 1865, Înalta Curte urmează să admită

recursul, să caseze decizia recurată și, în temeiul

dispozițiilor art. 312 alin. (7) C. proc. civ., prin raportare la

dispozițiile art. 39 alin. (2) din C. proc. civ. adoptat în anul 1865, în

temeiul cărora: „Cererea de strămutare întemeiată pe motive de

bănuială legitimă sau de siguranță publicîă se

depune la Înalta Curte de Casație și Justiție”, să

procedeze la rejudecarea cauzei.

Analizând

cererea de strămutare în raport de motivele invocate prin cererea ce a

făcut obiect al Dosarului nr. x/59/2017 al Curții de Apel

Timișoara și văzând dispozițiile art. 40 alin. (4) C. proc.

civ., în temeiul cărora: „Hotărârea asupra strămutării se

dă fără motivare și nu este supusă nici unei căi

de atac”, Înalta Curte urmează să respingă cererea

formulată de petenta A., privind strămutarea Dosarului nr. x/30/2017

al Judecătoriei Lugoj.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite

recursul declarat de recurenta A. împotriva sentinței civile nr. 181 din

data de 12 octombrie 2017 a Curții de Apel Timișoara, secția l civilă.

Casează

sentința recurată și rejudecând, respinge cererea formulată

de petenta A. privind strămutarea Dosarului nr. x/30/2017 al

Judecătoriei Lugoj.

Irevocabilă.

Pronunțată

în ședință publică astăzi, 16 ianuarie 2018.