ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2843/2017

Circumstanțele cauzei Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 11 iunie 2014, reclamantul Municipiul Galați, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția de Mecanisme și Instrumente Financiare Nerambursabile, a solicitat: - anularea Deciziei nr. 175 din 23 ianuarie 2014 emisă de Ministerul Fondurilor Europene privind modul de soluționare a contestației formulată de Municipiul Galați împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare încheiat la data de 15 noiembrie 2013; - anularea procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr. 2339 din 15 noiembrie 2013; - repararea pagubei ce i-a fost pricinuită reclamantului, respectiv restituirea sumei de 3.047.317,41 RON (echivalentul în RON a sumei de 684.790,43 euro) și - obligarea pârâtei la plata dobânzii legale calculată de la data încasării sumei și până la data restituirii integrale și efective conform dispozițiilor art. 3 din O.G. nr. 13/2011. La data de 17 octombrie 2014, autoritatea reclamantă și-a modificat cererea solicitând: - anularea în parte Deciziei nr. 175 din 23 ianuarie 2014 emisă de Ministerul Fondurilor Europene privind modul de soluționare a contestației formulată de Municipiul Galați împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare încheiat la data de 15 noiembrie 2013; - anularea în parte a procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanței bugetare nr. 2339 din 15 noiembrie 2013; - repararea pagubei ce i-a fost pricinuită reclamantului, respectiv obligarea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la restituirea către Municipiul Galați a sumei de 3.047.317,41 RON (echivalentul în RON a sumei de 684.790,43 euro); - obligarea pârâtului la plata dobânzii legale calculată de la data încasării sumei și până la data restituirii integrale și efective conform dispozițiilor art. 3 din O.G. nr. 13/2011 și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de proces.

Soluția instanței de fond Prin Sentința nr. 83 din data de 19 martie 2015, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondată acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul Municipiul Galați în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Fondurilor Europene - Direcția Generală Mecanisme și Instrumente Financiare Nerambursabile .

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs reclamantul Municipiul Galați, criticând-o pentru nelegalitate și solicitând casarea hotărârii, iar în rejudecare, admiterea acțiunii formulate. În motivarea recursului, în esență, recurentul a formulat următoarele critici: - hotărârea instanței de fond nu cuprinde motivele pe care se sprijină, considerentele reluând argumentele avute în vedere de autoritatea intimată, fără a arăta de ce au fost înlăturate apărările recurentei-reclamante; - referitor la Contractul nr. 2003/RO/16/P/PE/015-01, în mod greșit instanța de fond a considerat că sumele de 10.344,44 euro, respectiv 10.046,40 euro sunt neeligibile, în condițiile în care cheltuielile reprezentând activitate de proiectare (10.344,44 euro) sunt conforme prevederilor contractului, iar cheltuielile reprezentând contravaloarea vizitei de lucru a unor experți au fost validate de Ministerul de Finanțe, fiind exclusă orice suspiciune; - cu privire la Contractul 2003/RO/16/P/PE/015-02, în mod greșit s-a stabilit că sumele de 507.760,13 euro sunt neeligibile, deși recurentul a învederat că la evaluarea procedurii de achiziție au participat și observatori din partea Unității pentru Coordonarea și Verificarea Achizițiilor Publice și nu au fost constatate neconformități procedurale care să conducă la vicierea rezultatului procedurii de achiziție; - în ceea ce privește Contractul 2003/RO/16/P/PE/015-04, în mod greșit s-a reținut neeligibilitatea sumei de 44.461,37 euro, în condițiile în care recurentul-reclamant a dispus reducerea termenul pentru pregătirea ofertelor cu respectarea dispozițiilor art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006, nefiind înregistrată nicio contestație în care să se invoce perioada scurtă de timp pentru pregătirea ofertelor.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă la data de 19 octombrie 2015, intimatul Ministerul Fondurilor Europene a solicitat respingerea recursului ca nefondat arătând, în esență, că au fost identificate corect abateri de la aplicarea prevederilor naționale și europene în domeniul achizițiilor publice, fiind stabilite corecții în limitele prevăzute în Anexa la O.U.G. nr. 66/2011. Contrar celor susținute de către recurent din perspectiva formalismului, chiar dacă documentația de atribuire a fost validată de ANRMAP și acceptată spre validare în SEAP, sub imperiul dispozițiilor O.U.G. nr. 34/2006 nu este limitat dreptul altor instituții implicate în managementul și controlul fondurilor europene de a analiza procedura de achiziție publică și de a stabili măsurile adecvate în cazul identificării unor nereguli. Pe fondul cauzei, a arătat că prin criticile formulate recurentul nu a reconfigurat situația de fapt evidențiată prin controlul efectuat și nici nu a propus teze de argumentație juridică care să impună noi resorturi de calificare în drept a elementelor de fapt.

Procedura derulată în recurs Raportul întocmit în cauză, în condițiile art. 492 alin. (2) și (3) C. proc. civ., a fost analizat în completul de filtru și comunicat părților în baza încheierii din 9 februarie 2017, potrivit art. 493 alin. (4) C. proc. civ. . Prin încheierea dată în ședința camerei de consiliu din 18 mai 2017, completul de filtru a constatat că cererea de recurs îndeplinește condițiile de admisibilitate și, pe cale de consecință, a declarat recursul formulat ca fiind admisibil în principiu, în temeiul art. 493 alin. (7) C. proc. civ. și a fixat termen pentru soluționarea acestuia în ședință publică.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând legalitatea sentinței recurate prin prisma criticilor formulate a căror dezvoltare face posibilă încadrarea acestora în motivele reglementate de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., a apărărilor din întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată că soluția de respingere a cererii de anulare a actelor administrative contestate trebuie menținută în raport de considerentele ce succed și care vor complini motivarea primei instanțe. Recurenta-reclamantă a supus controlului instanței specializate, pe calea prevăzută de art. 51 alin. (2) din O.U.G. nr. 66/2011, Decizia nr. 175 din 23 ianuarie 2014 prin care Ministerul Fondurilor Europene a respins contestația administrativă formulată împotriva procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr. 2339 din 15 noiembrie 2013 privind măsura SPA Galați cod 2003/RO/16/P/PE/027 denumire "Sistem integrat de management al deșeurilor în Municipiul Galați și în zonele învecinate". În fapt, urmare a constatărilor și recomandărilor cuprinse în Raportul final de verificare "on the spot" nr. 591253 din 5 iunie 2012, Scrisoarea nr. 591399 din 22 iunie 2012 - Notă de modificare nr. 1 și Scrisoarea nr. 945 din 5 iulie 2013 - Nota de modificare nr. 2 emise de Direcția Generală de coordonare, implementare proiecte și investiții majore din cadrul Ministerului Fondurilor Europene în urma propriilor verificări, Autoritatea de Management ex ISPA, verificând modul de gestionare a fondurilor europene a procedat la emiterea titlului de creanță - proces-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la 15 noiembrie 2013. Astfel, prin Procesul-verbal nr. 2339 din 15 noiembrie 2015, Autoritate de Management a stabilit următoarele: - în cadrul Contractului 2003/RO/P/PE/015-01 "Asistența tehnică pentru management, achiziții, supervizare și publicitatea măsurii ISPA în domeniul deșeurilor solide din Galați" semnat cu A. (Danemarca) liderul consorțiului format din Ibernisa (Spania) IGIP (Germania) și Romair (România) a fost plătită suma de 22.900,00 euro care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile, astfel: 2509, 16 euro cheltuieli reprezentând cuantificarea de către beneficiarul final al task-urilor nerealizate (100% ISPA); 10.344,44 euro cheltuieli reprezentând activitatea de proiectare ce trebuia executată de inginer și care a fost executată de Contractor (100% ISPA); 10.046,40 euro cheltuieli reprezentând plata serviciilor de transport fără a fi însoțite de documente justificative, deplasări în scop personal și nu în scopul proiectului (100% ISPA); - în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-02 "Închiderea depozitului neconform și deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina" semnat cu B. SA Grecia a fost plătită suma de 746.960,16 euro dar care nu se încadrează în categoria cheltuielilor eligibile, întrucât în cazul procedurii de achiziție publică pentru atribuirea acestui contract, Autoritatea contractantă, respectiv Primăria Municipiului Galați nu a respectat prevederile art. 37 din H.G. nr. 925/2006 în sensul că oferta câștigătoare trebuia desemnată numai dintre ofertele admisibile. Contractul a fost atribuit firmei … SA deși oferta depusă de aceasta nu era conformă întrucât nu includea toate informațiile solicitate pentru stația de tratare a levigatului, respectiv pct. a, b, c, g și h din documentația de atribuire, deficiențe pentru care este aplicabilă o corecție forfetară cuprinsă între 5 și 25% din valoarea contractului în funcție de gravitatea neregulilor. Având în vedere că ofertantul câștigător a îndeplinit criteriile de calificare/selecție stabilite de documentația de atribuire precum și faptul că oferta a avut prețul cel mai mic a fost aplicată o corecție forfetară în procent de 5% din valoarea cheltuitelor declarate, ceea ce reprezintă suma de 507.760,13 euro (356.295,28 euro ISPA și 151.464,85 Banca Europeană de Investiții); 129.967,64 euro cheltuieli reprezentând lucrări nerealizate la data plății aferente Anexei III (51.038,29 euro ISPA și 78.929, 35 euro Banca Europeană de Investiții); 109.232,39 euro cheltuieli reprezentând lucrări ce nu au fost prestate de contractor (42.895,56 euro ISPA și 66.336,83 Banca Europeană de Investiții); - în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-04 "Furnizarea de echipamente necesare colectării deșeurilor și dotării unității de sortare a materialelor reciclabile" Autoritatea Contractantă (Primăria Municipiului Galați) nu a respectat în totalitate prevederile art. 36 din O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la condițiile ce trebuie întrunite pentru a reduce perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul JOUE și data limită de depunere a ofertelor, deficiențe cărora, în conformitate cu Ghidul Comisiei Europene pentru stabilirea corecțiilor financiare (COCOF 07/0037/03) și ale punctului 1.12 din anexa la O.U.G. nr. 66/2011, le este aplicabilă o corecție forfetară cuprinsă între 2 și 10% din valoarea cheltuielilor declarate, în funcție de gravitatea neregulilor. Corecția forfetară aplicată a fost de 5% din valoarea cheltuielilor declarate, ceea ce reprezintă suma de 127.032.,50 euro (82.571,13 euro ISPA și 44.461,37 euro Banca Europeană de Investiții), din care s-a recomandat recuperarea sumei de 44.461,37 euro prin deducere din dobânda Băncii Europene de Investiții acumulată în contul măsurii la data de 30 septembrie 2013 respectiv 75.731,73 euro. În concluzie, având în vedere delegarea de atribuții pentru măsurile ex-ISPA din România, recomandarea Autorității cu competențe în managementul fondurilor ex-ISPA a fost de a întreprinde demersurile pentru recuperarea de la Beneficiatul Final a sumei totale de 814.321,53 euro, pentru întregirea contului măsurii. Prin Decizia nr. 175 din 23 ianuarie 2014 Ministerul Fondurilor Europene a respins ca neîntemeiată contestația formulată de recurentul-reclamant împotriva Procesului-verbal nr. 2339 din 15 noiembrie 2013, fiind menținute neregulile constatate pentru care au fost aplicate corecții în valoare de 814.321,53 euro. În procedura judiciară, recurentul-reclamant a precizat că nu contestă încadrarea în categoria cheltuielilor neeligibile a sumelor de 2.509,16 euro reprezentând cheltuială constând în cuantificarea de către beneficiarul final al task-urilor nerealizate, efectuată în cadrul Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/015-01, respectiv a sumei de 129.967,64 euro reprezentând cheltuieli nerealizate la data plății în cadrul Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/015-02, menținându-și criticile cu privire la celelalte nereguli pentru care au fost aplicate corecții, în valoare totală de 681.844,73 euro. Soluționând cauza, curtea de apel a găsit neîntemeiate toate motivele de nelegalitate invocate de către recurentul-reclamant, soluția fiind însușită și de către instanța de control judiciar, întrucât reflectă aplicarea corectă a dispozițiilor legale incidente la situația de fapt necontestată de părți. Răspunzând criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reține următoarele: Motivul de casare invocat de recurentul-reclamant încadrat în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., constând în neexaminarea argumentelor recurentului-reclamant de către judecătorul fondului, este nefondat, întrucât hotărârea recurată este motivată în conformitate cu dispozițiile art. 425 C. proc. civ., motivarea nefiind o chestiune de volum, ci una de esență, de conținut, în sensul că aceasta trebuie să fie clară, concisă și concretă, în concordanță cu probele administrate. Fără a fi necesar să se răspundă la fiecare argument din susținerile părților litigante, instanța poate proceda la gruparea tuturor argumentelor subsumate unui motiv de nelegalitate a actelor administrative contestate, motivarea urmând să reliefeze raționamentul logico juridic pentru care a fost adoptată soluția pronunțată cu arătarea elementelor esențiale în vederea stabilirii adevărului în cauză. Contrar susținerilor recurentului-reclamant, judecătorul fondului a reținut că neregulile constatate în gestionarea fondurilor europene susțin temeinica măsurii administrative în condițiile prevăzute de O.U.G. nr. 66/2011, potrivit cărora corecțiile financiare sunt aplicabile și pentru încălcări în materia legislației achizițiilor publice, procentul corecției fiind circumstanțiat de impactul încălcării prevederilor legale. Cu privire la existența neregulilor, deși criticile recurentului s-au întemeiat pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., pretinzându-se, așadar, o nemotivare a sentinței recurate, Înalta Curte va examina aceste chestiuni prin prisma art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. ce reclamă verificarea analizei normelor de drept material care au fost aplicate de judecătorul fondului, sub acest aspect urmând a fi completate considerentele sentinței atacate. Pentru a răspunde criticilor formulate în recurs, Înalta Curte reține că neregula apărută în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, potrivit art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011, constă în "orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit". În esență, neregulile reținute din procesul-verbal de constatare și contestate de recurentul-reclamant au fost următoarele: - neîncadrarea în categoria cheltuielilor eligibile a sumei de 10.344,44 euro aferentă unei activități de proiectare ce trebuia executată de inginer și care a fost executată de contractor, respectiv a sumei de 10.046,40 euro alocată pentru plata serviciilor de transport fără a fi însoțite de documente justificative, fiind deplasări în scop personal și nu în scopul proiectului; - încălcarea prevederilor art. 36 și 37 din H.G. nr. 925/2006 constând în atribuirea, în urma procedurii de achiziție publică a Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/027-02 unui ofertant a cărui ofertă nu era conformă, întrucât nu includea toate informațiile solicitate pentru stația de tratare a levigatului, corecția aplicată fiind de 5% din valoarea cheltuielilor declarate, ceea ce reprezintă suma de 507.760,13 RON; - neîncadrarea în categoria cheltuielilor eligibile a sumei de 109.232,39 euro contravaloare lucrări ce nu au fost prestate de contractor - ... SA; - nerespectarea dispozițiilor art. 36 din O.U.G. nr. 34/2006 cu privire la condițiile ce trebuie întrunite pentru a reduce perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în JOUE și data limită de depunere a ofertelor, corecția aplicată fiind de 5% din valoarea cheltuielilor declarate în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-04, ceea ce reprezintă suma de 44.461,37 euro. Criticile recurentului referitoare la nelegalitatea măsurilor constând în neeligibilitatea cheltuielilor efectuate în legătură cu executarea Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-01 "Asistența tehnică pentru management, achiziții, supervizare și publicitatea măsurii ISPA în domeniul deșeurilor solide din Galați" sunt nefondate. Astfel, pentru cheltuielile în sumă de 10.046,40 euro, reprezentând contravaloarea unui număr de 16 zile de călătorie aferente unor experți din cadrul contractului sus menționat, recurentul-reclamant nu a prezentat documente justificative care să susțină eligibilitatea cheltuielilor. Din verificările efectuate s-a constatat că au fost cuprinse în cadrul fișelor de pontaj aferente experților și decontate în cadrul facturilor nr. GMCB 055 din 24 octombrie 2011, GMCB 056 din 24 octombrie 2011 și GMCB 061 din 9 decembrie 2011 un număr de 16 zile de călătorie, care nu sunt susținute de documente justificative, respectiv bilete de tren, avion, foi de parcurs sau orice alte documente prin care să se demonstreze că experții au călătorit în acele zile în scopul proiectului. Prin urmare, au fost astfel încălcate prevederile art. 24.2 și 24.3 din Condițiile Generale ale Contractului care stipulează: " (..). Timpul petrecut călătorind exclusiv și necesar în scopul proiectului, a fost inclus în numărul de zile sau de ore de muncă, înregistrate în fișele de pontaj ale experților. Aceste registre trebuie păstrate pentru o perioadă de 7 ani după plata finală realizată în conformitate cu contractul. Aceste documente cuprind orice documentație necesară pentru verificarea documentelor justificative, inclusiv biletele de avion și transport, pentru remunerația plătită experților (..)." Din verificarea documentelor justificative transmise de către recurent cu adresa nr. 735.014 din 13 iunie 2013 pentru zilele de călătorie efectuate de expertul … , aferente datelor calendaristice 18 februarie 2011, 22 iunie 2011, 30 noiembrie 2011, 01 decembrie 2011, 2 decembrie 2011, s-a constatat că acestea sunt aferente altor date, respectiv datelor de 21 februarie 2011 și 25 februarie 2011, iar pentru perioadele 21 - 23 iunie 2011 și 30 noiembrie - 2 decembrie 2011 expertul C. s-a deplasat în interesul Consorțiului în Spania și în Danemarca (conform adreselor nr. 609756 din 2 iunie 2011, respectiv nr. 614542 din 29 noiembrie 2011, aprobate de beneficiar) și nu în scopul proiectului. În privința expertului D. recurentul nu a transmis documente justificative, fiind corectă concluzia autorității de management în sensul că suma de 10.046,40 euro este neeligibilă deoarece nu întrunește condițiile de eligibilitate pentru a fi finanțată din fonduri ISPA. În privința cheltuielilor în sumă de 10.344,44 euro, reprezentând contravaloarea activității de proiectare a stațiilor de tratare a levigatului și de ardere a gazelor, din verificările efectuate s-a constatat că pentru stațiile de tratare a levigatului și de ardere a gazelor, componente ale Contractului de lucrări 2003/RO/16/P/PE/027-02 "închiderea depozitului neconform și deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina", consultantul nu a elaborat proiectele tehnice, acestea fiind realizate de către antreprenor. Astfel, conform pct. 5.2.1 din specificațiile tehnice particulare din contractul de lucrări sus menționat "Contractorul va fi responsabil cu procurarea, detaliile de proiectare, construcția, testarea, darea în folosință și remedierea defectelor în timpul perioadei de înștiințare a defectelor la lucrările de la stația de levigat", iar în conformitate cu prevederile art. 3.4.4 din specificațiile tehnice particulare "Contractorul va prezenta în oferta sa un proiect conceptual cu propunerea proprie pentru stația de colectare gaz și echipamentul de ardere a gazelor." Din documentele justificative prezentate pentru lucrările realizate de către antreprenor în cadrul contractului de lucrări, s-a constatat că pentru activitatea de proiectare a stației de tratare a levigatului a fost decontată acestuia suma de 7.344,44 euro (conform defalcării transmise de acesta), iar pentru activitatea de proiectare a stației de ardere a gazelor a fost decontată suma de 3.000 euro (conform art. 3.4.4.1 din cadrul ofertei financiare), situație în care contravaloarea activității de proiectare pentru stațiile de tratare a levigatului și de ardere a gazelor a fost decontată atât în cadrul contractului de asistență tehnică, cât și în cadrul contractului de lucrări, astfel încât suma de 10.344,44 euro reprezintă o cheltuială neeligibilă și necuvenită consultantului. În ceea ce privește corecția de 5% din valoarea cheltuielilor declarate în cadrul Contractului 2003/RO/16/P/PE/015-02 "închiderea depozitului neconform și deschiderea unei noi celule de depozitare în zona Tirighina",, instanța de control judiciar reține că, potrivit art. 36 din H.G. nr. 925/2006, avut în vedere de autoritatea intimată: " (1) Oferta este considerată inacceptabilă în următoarele situații: a) se încadrează în categoria celor prevăzute la art. 33 alin. (3); b) a fost depusă de un ofertant care nu îndeplinește cerințele minime de calificare; b1) a fost depusă de un ofertant care, în ultimii 2 ani, din motive imputabile acestuia, nu și-a îndeplinit sau și-a îndeplinit în mod defectuos obligațiile contractuale, fapt care a produs sau este de natură să producă grave prejudicii beneficiarilor acestuia. Modul de îndeplinire a obligațiilor contractuale se dovedește prin mijloace precum certificatele/documentele prevăzute la art. 188 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) și alin. (3) lit. a) din ordonanța de urgență; c) constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativa care nu poate fi luată în considerare din următoarele motive: - în anunțul de participare nu este precizată în mod explicit posibilitatea depunerii unor oferte alternative; - respectiva ofertă alternativă nu respectă cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini; d) nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condițiile specifice de muncă și de protecție a muncii, atunci când această cerință este formulată în conformitate cu prevederile art. 34 alin. (2) din ordonanța de urgență; e) prețul inclus în propunerea financiară depășește valoarea fondurilor care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului de achiziție publică respectiv; f) în urma verificărilor prevăzute la art. 202 și 203 din ordonanța de urgență se constata ca oferta prezintă un preț neobișnuit de scăzut în raport cu ceea ce urmează a fi furnizat, executat sau prestat. (2) Oferta este considerată neconformă în următoarele situații: a) nu satisface cerințele caietului de sarcini; b) conține propuneri referitoare la clauzele contractuale care sunt în mod evident dezavantajoase pentru autoritatea contractantă; c) conține în cadrul propunerii financiare prețuri care nu sunt rezultatul liberei concurente și care nu pot fi justificate." De asemenea, potrivit art. 37 din același act normativ "(1) Ofertele care nu se încadrează în niciuna dintre situațiile prevăzute la art. 36 sunt singurele oferte care pot fi considerate admisibile. (2) Oferta câștigătoare se stabilește numai dintre ofertele admisibile și numai pe baza criteriului de atribuire precizat în anunțul de participare și în documentația de atribuire." În speță, deși oferta depusă de ofertantul ... SA nu era conformă, întrucât nu cuprindea toate informațiile solicitate pentru stația de tratare a levigatului prin documentația de atribuire, autoritatea contractantă recurentă a atribuit contractul acestei societăți, fiind nesocotite dispozițiile art. 36 și 37 din H.G. nr. 925/2006. Împrejurarea invocată de recurent în sensul că asupra legalității documentației de atribuire s-a pronunțat UCVAP, nu înlătură dreptul autorității de management de a efectua propriile verificări și de a adopta măsurile ce se impun în situația identificării unor nereguli, dispozițiile art. 324 din H.G. nr. 457/2008 privind cadrul instituțional de coordonare și gestionare a instrumentelor structurale fiind explicite în acest sens. Astfel, potrivit dispozițiilor legale sus-menționate: " (1) în cazul în care autoritatea de management consideră că au existat încălcări ale legislației comunitare sau naționale privind achizițiile publice, aceasta stabilește și aplică corecții financiare, în condițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora. (2) În exercitarea atribuției prevăzute la alin. (1), autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitățile desfășurate de ANRMAP și UCVAP potrivit dispozițiilor art. 322 și 323." Cu referire la această neregulă, nu pot fi reținute nici susținerile recurentului referitoare la inexistența prejudiciului, întrucât, în raport de dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011 care definesc "neregula", prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene poate fi real sau potențial, iar producerea unei nereguli și utilizarea necorespunzătoare a fondurilor accesate atrage sancțiunea restituirii parțiale sau integrale a acestora. Contrar susținerilor recurentului, neregula reținută nu a avut doar caracter formal ci a avut aptitudinea de a produce un prejudiciu, pentru că acceptarea unei oferte neconforme poate afecta prețul final de achiziție și, în acest fel, produce efecte asupra utilizării eficiente a fondurilor publice. În fine, trebuie subliniat și faptul că, exercitându-și dreptul de apreciere asupra neregulii reținute, autoritatea publică s-a orientat spre sancțiunea minimă prevăzută de pct. 1.6 din Anexa la O.U.G. nr. 66/2011, respectiv de 5% din valoarea cheltuielilor declarate. În ceea ce privește suma de 109.232,39 euro reprezentând cheltuieli pentru remedierea lucrărilor neconform efectuate de societatea … SA, Înalta Curte reține că, în mod corect, autoritatea intimată a constatat caracterul neeligibil al acestei cheltuieli ocazionat de complinirea îndeplinirii obligațiilor contractuale cu noi contracte, costuri care, în baza dispozițiilor contractului se impuneau a fi realizate pe cheltuiala cocontractantului care nu a respectat convenția asumată. În ceea ce privește neregula constând în nerespectarea dispozițiilor art. 75 din O.U.G. nr. 36/2006 în ceea ce privește procedura de atribuire a Contractului nr. 2003/RO/16/P/PE/015-04 "Furnizarea de echipamente necesare colectării deșeurilor și dotării unității de sortare materiale reciclabile", Înalta Curte reține că, potrivit art. 75 din O.U.G. nr. 34/2006: " (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 71, în cazul în care valoarea estimată a contractului de achiziție publică este mai mare decât cea prevăzută la art. 55 alin. (2), perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și data limită de depunere a ofertelor trebuie să fie de cel puțin 52 de zile. (2) În cazul în care autoritatea contractantă a publicat un anunț de intenție referitor la contractul de achiziție publică ce urmează să fie atribuit, aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută la alin. (1) până la 36 de zile. (3) Reducerea prevăzută la alin. (2) este permisă în cazul în care anunțul de intenție a conținut toate informațiile care sunt prevăzute pentru anunțul de participare - în măsura în care acestea sunt cunoscute la data publicării anunțului de intenție - și a fost transmis spre publicare cu cel mult 12 luni și cu cel puțin 52 de zile înainte de data transmiterii spre publicare a anunțului de participare. (4) În cazul în care anunțul de participare este transmis, în format electronic, spre publicare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, perioada prevăzuta la alin. (1) sau, după caz, la alin. (2) se poate reduce cu 7 zile. (5) În cazul în care autoritatea contractantă publică în SEAP întreaga documentație de atribuire și permite, începând cu data publicării anunțului de participare, accesul direct și nerestricționat al operatorilor economici la această documentație, atunci aceasta are dreptul de a reduce perioada prevăzută la alin. (1), precum și cele rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (4) cu 5 zile. (6) Reducerea prevăzută la alin. (5) este permisă numai în cazul în care anunțul de participare conține precizări privind adresa de Internet la care documentația de atribuire este disponibilă." În speță, recurentul a procedat la reducerea datei-limită de depunere a ofertelor de la 52 de zile la 24 de zile, deși, din chiar susținerile recurentului, rezultă că la momentul publicării anunțului de intenție nu a publicat în SEAP întreaga documentație de atribuire, așa încât, este corectă constatarea autorității intimate în sensul încălcării condițiilor ce trebuie îndeplinite pentru a reduce perioada cuprinsă între data transmiterii anunțului de participare spre publicare în Jurnalul JOUE și data limită de depunere a ofertelor. Cât privește faptul că UCVAP nu a formulat obiecții în privința documentației transmise, Înalta Curte reține că potrivit dispozițiilor art. 324 alin. (4) din H.G. nr. 457/2008 precitate, autoritatea de management nu este condiționată în luarea deciziilor de activitatea desfășurată de UCVAP. Împrejurarea că ofertanții nu au formulat contestații în care să invoce perioada scurtă de timp pentru pregătirea ofertelor nu conduce implicit la concluzia că aceștia au considerat procedura conformă, cu atât mai mult cu cât formularea contestației reprezintă un drept la operatorilor economici, iar nu o obligație. Înalta Curte reține că autorității contractante îi revine obligația și responsabilitatea respectării dispozițiilor legale, inclusiv în ceea ce privește procedura de achiziție, pe toată durata de implementare și monitorizare a proiectului, efectele neregulilor nefiind limitate în timp. Concluzionând asupra aspectelor analizate, întrucât sunt întemeiate constatările autorității intimate în sensul săvârșirii de către recurent a unor nereguli în derularea măsurii ISPA 2003/RO/16/P/PE/027, se reține legalitatea actelor administrative contestate prin care a fost aplicată recurentului o corecție financiară de 814.321,53 euro.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru considerentele expuse, în raport de prevederile art. 496 C. proc. civ. raportat la cele ale art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.,și art. 20 din Legea nr. 554/2004, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.