ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra cauzei de față, constată următoarele: Potrivit dispozițiilor art. 19 alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., începând cu data de 1 octombrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție este organizată în 4 secții: secția I civilă, secția a Il-a civilă, secția penală și secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și secțiile unite, cu competență proprie. Normele de organizare judecătorească au prevăzut că secțiile civile judecă litigiile civile indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților [art. 35 alin. (2), art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au fost modificate prin dispozițiile Legii nr. 71/2011 și ale Legii nr. 76/2012].

Aceleași norme de drept au statuat, totodată, cu privire la posibilitatea înființării în cadrul secțiilor civile, în raport de numărul și natura cauzelor civile înregistrate, de complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii de litigii în considerarea doar a obiectului sau naturii acestora, nu și în considerarea calității părților litigante. În lipsa unor norme de competență materială (care nu se confundă cu normele de organizare judiciară), prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de cauze ar fi date în competența uneia dintre secțiile civile care funcționează la nivelul aceleiași instanțe, sintagma cu competență proprie prevăzută de dispoziția legală menționată distinge, în mod evident, între competențele proprii și comune ale celor două secții civile și competențele celorlalte secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și competența completelor de 5 judecători.

În aplicarea dispozițiilor legale menționate, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011, a statuat cu privire la reorganizarea celor două secții civile ale instanței, în competența cărora intră, ca regulă, judecata tuturor litigiilor civile înregistrate cu data de 1 octombrie 2011, indiferent de stadiul procesual, fond sau recurs. Alocarea unor competențe specializate, distinct de competențele comune, completelor de judecată ce funcționează la nivelul celor două secții civile, începând cu data de 1 octombrie 2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până la data de 13 aprilie 2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a realizat prin hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 și hotărârea nr. 8 din 5 aprilie 2012 ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Potrivit Anexei l a hotărârii nr. 10 din 22 septembrie 2011, modificată în parte prin Anexa 1 la hotărârea nr. 8 din 5 aprilie 2012 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție (anexe care cuprind regulile de înregistrare și repartizare a dosarelor între secția l-a civilă și secția a II-a civilă), în cadrul secției a Il-a civilă funcționează 7 complete specializate pentru soluționarea dosarelor având ca obiect, printre altele, și acțiunea în răspundere/daune contractuale. Or, în speța de față, prin cererile de chemare în judecată înregistrate pe rolul Tribunalului București la data de 16 august 2011, reclamanții B.D.S. și M.P.C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâta S.O.V.

prin mandatar A.I. - Broker de Asigurare - Reasigurare SRL, obligarea pârâtei la plata daunelor materiale și morale suferite ca urmare a producerii accidentului rutier, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 998, 999 C. civ., art. 49, art. 54 și urm. din Legea nr. 136/1995, Ordinul nr. 5/2010 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, normele privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul nr. 5/2010 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, precum și al celorlalte norme juridice incidente în cauză.

Din această perspectivă, se constată, în raport de cele statuate prin Anexa nr. 1 la hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10 din 22 septembrie 2011, că obiectul cauzei, constând în acțiune în despăgubire decurgând dintr-un contract de asigurare, se circumscrie competenței specializate alocate exclusiv secției a II-a civile, identificate în Anexa I a hotărârii menționate sub denumirea acțiunea în răspundere/daune contractuale. Având în vedere considerentele arătate, completul de judecată al secției a II-a civile este specializat să judece cauza, potrivit prevederilor Anexei nr. 1 la hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, așa încât dosarul urmează a fi scos de pe rolul secției I civile și trimis, spre competentă soluționare, secției a Il-a civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E Scoate de pe rol cauza având ca obiect recursurile declarate de reclamanții B.D.S. și M.P.C. împotriva deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă și trimite dosarul, spre competentă soluționare, secției a ll-a civile a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Irevocabilă. Pronunțată în ședință publica, astăzi 9 octombrie 2014.