ÎCCJ, Secția I civilă

Asupra cauzei

de față, constată următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 19

alin. (2) din Legea nr. 304/2004, astfel cum a fost modificată prin Legea nr.

71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 287/2009 privind C. civ., începând

cu data de 1 octombrie 2017, Înalta Curte de Casație și Justiție este

organizată în 4 secții: secția I civilă, secția a Il-a civilă, secția penală și

secția de contencios administrativ și fiscal, 4 complete de 5 judecători și secțiile

unite, cu competență proprie.

Normele de

organizare judecătorească au prevăzut că secțiile civile judecă litigiile

civile indiferent de obiectul lor sau de calitatea părților [art. 35 alin. (2),

art. 36 alin. (3) și art. 37 alin. (1) din Legea nr. 304/2004, astfel cum au

fost modificate prin dispozițiile Legii nr. 71/2011 și ale Legii nr. 76/2012].

Aceleași

norme de drept au statuat, totodată, cu privire la posibilitatea înființării în

cadrul secțiilor civile, în raport de numărul și natura cauzelor civile

înregistrate, de complete specializate pentru soluționarea anumitor categorii

de litigii în considerarea doar a obiectului sau naturii acestora, nu și în

considerarea calității părților litigante.

În lipsa unor

norme de competență materială (care nu se confundă cu normele de organizare

judiciară), prin care să se statueze în sensul că doar anumite categorii de

cauze ar fi date în competența uneia dintre secțiile civile care funcționează

la nivelul aceleiași instanțe, sintagma cu competență proprie prevăzută de

dispoziția legală menționată distinge, în mod evident, între competențele

proprii și comune ale celor două secții civile și competențele celorlalte

secții ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și competența

completelor de 5 judecători.

În aplicarea

dispozițiilor legale menționate, Colegiul de conducere al Înaltei Curți de

Casație și Justiție, prin hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011, a statuat cu

privire la reorganizarea celor două secții civile ale instanței, în competența

cărora intră, ca regulă, judecata tuturor litigiilor civile înregistrate cu

data de 1 octombrie 2011, indiferent de stadiul procesual, fond sau recurs.

Alocarea unor

competențe specializate, distinct de competențele comune, completelor de

judecată ce funcționează la nivelul celor două secții civile, începând cu data

de 1 octombrie 2011 și până la 1 ianuarie 2012 (termen prelungit succesiv până

la data de 13 aprilie 2012 și mai apoi, pentru viitor, fără termen) s-a

realizat prin hotărârea nr. 10 din 22 septembrie 2011 și hotărârea nr. 8 din 5

aprilie 2012 ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și

Justiție.

Potrivit

Anexei l a hotărârii nr. 10 din 22 septembrie 2011, modificată în parte prin

Anexa 1 la hotărârea nr. 8 din 5 aprilie 2012 a Colegiului de conducere al

Înaltei Curți de Casație și Justiție (anexe care cuprind regulile de

înregistrare și repartizare a dosarelor între secția l-a civilă și secția a II-a

civilă), în cadrul secției a Il-a civilă funcționează 7 complete specializate

pentru soluționarea dosarelor având ca obiect, printre altele, și acțiunea în

răspundere/daune contractuale.

Or, în speța

de față, prin cererile de chemare în judecată înregistrate pe rolul Tribunalului

București la data de 16 august 2011, reclamanții B.D.S. și M.P.C. au solicitat,

în contradictoriu cu pârâta S.O.V. prin mandatar A.I. - Broker de Asigurare - Reasigurare

SRL, obligarea pârâtei la plata daunelor materiale și morale suferite ca urmare

a producerii accidentului rutier, acțiunea fiind întemeiată pe dispozițiile

art. 998, 999 C. civ., art. 49, art. 54 și urm. din Legea nr. 136/1995, Ordinul

nr. 5/2010 al Președintelui Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor, normele privind

asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru prejudicii produse prin accidente

de vehicule, puse în aplicare prin Ordinul nr. 5/2010 al Președintelui Comisiei

de Supraveghere a Asigurărilor, precum și al celorlalte norme juridice incidente

în cauză.

Din această perspectivă,

se constată, în raport de cele statuate prin Anexa nr. 1 la hotărârea Colegiului

de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 10 din 22 septembrie 2011,

că obiectul cauzei, constând în acțiune în despăgubire decurgând dintr-un contract

de asigurare, se circumscrie competenței specializate alocate exclusiv secției a

II-a civile, identificate în Anexa I a hotărârii menționate sub denumirea acțiunea

în răspundere/daune contractuale.

Având în vedere

considerentele arătate, completul de judecată al secției a II-a civile este specializat

să judece cauza, potrivit prevederilor Anexei nr. 1 la hotărârea nr. 10 din 22 septembrie

2011 a Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, așa încât

dosarul urmează a fi scos de pe rolul secției I civile și trimis, spre competentă

soluționare, secției a Il-a civile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Scoate de pe rol

cauza având ca obiect recursurile declarate de reclamanții B.D.S. și M.P.C. împotriva

deciziei nr. 46 din 22 ianuarie 2014 a Curții de Apel București, secția a V-a civilă

și trimite dosarul, spre competentă soluționare, secției a ll-a civile a Înaltei

Curți de Casație și Justiție.

Irevocabilă.

Pronunțată în

ședință publica, astăzi 9 octombrie 2014.