LUSTGARTEN v. THE UNITED KINGDOM

Reclamantul, dl Laurence Lustgarten, este un național al Regatului Unit, care s-a născut în 1946 și locuiește în Oxford. A fost nereprezentat în fața Curții. Guvernul Regatului Unit („Guvernul”) a fost reprezentat de agentul lor, dl C. Whoersley din Biroul Extern și Commonwealth. Faptele cazului, astfel cum au fost prezentate de părți, pot fi rezumate după cum urmează. Soția reclamantului a murit la 20 mai 1999. Nu aveau copii de la căsătorie. La 1 aprilie 2000, sau în jurul valorii de 1 aprilie 2000, reclamantul a depus o cerere pentru beneficiile văduvelor. La 11 aprilie 2000, reclamantul a fost informat că afirmația sa a fost respinsă deoarece nu era o femeie. Reclamantul a apelat la Tribunalul de Apel pentru Securitate Socială. La 17 august 2000, recursul a fost suspendat în așteptarea serviciului unui argument schelet de către reclamant și a unui răspuns al Agenției Beneficiare. În ianuarie 2002, reclamantul a fost informat că dosarul privind recursul său a dispărut. Reclamantul nu a apelat în continuare, deoarece el a considerat sau a fost sfătuit că un astfel de remediu ar fi obligat să eșueze, deoarece nu este plătită nici o astfel de prestație de securitate socială văduvilor în temeiul legislației din Marea Britanie. Legea internă relevantă pentru această cerere este stabilită în Runkee și White v. Regatul Unit, nr. 42949/98, §§ 40-41, 25 iulie 2007.

The applicant, Mr Laurence Lustgarten, is a United Kingdom national, who was born in 1946 and lives in Oxford. He was unrepresented before the Court. The United Kingdom Government (“the Government”) were represented by their Agent, Mr C. Whomersley of the Foreign and Commonwealth Office. The facts of the case, as submitted by the parties, may be summarised as follows. The applicant’s wife died on 20 May 1999. They had no children from the marriage. On or around 1 April 2000, the applicant made a claim for widows’ benefits. On 11 April 2000 the applicant was informed that his claim had been disallowed as he was not a woman. The applicant appealed to the Social Security Appeal Tribunal. On 17 August 2000 the appeal was adjourned pending service of a skeleton argument by the applicant and a response by the Benefits Agency. In January 2002, the applicant was informed that the file relating to his appeal had gone “missing”. The applicant did not appeal further as he considered or was advised that such a remedy would be bound to fail since no such social security benefit was payable to widowers under United Kingdom law. The domestic law relevant to this application is set out in Runkee and White v. the United Kingdom, no. 42949/98, §§ 40-41, 25 July 2007.