ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 854/2014

Asupra recursurilor penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 327 din 23.04.2012 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a schimbat încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu, astfel:

- pentru inculpatul S.I.N. din infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul U.R.S. din infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul T.Ș.M. din infracțiunea prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000;

- pentru inculpatul R.V. din infracțiunea prev. de art. 4 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și din infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- pentru inculpatul D.C. din infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., au fost achitați inculpații:

- S.I.N. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- S.V.A. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- V.O.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.;

- S.F. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen.;

- M.I. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., a fost achitat inculpatul L.I., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen.

În baza art. 13 alin. (3) rap. la art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. și art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., s-a dispus încetarea procesului penal pornit împotriva inculpatului T.Ș.M. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 13 alin. (3) C. proc. pen. rap. la art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. și art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., s-a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului R.V. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 74-76 C. pen., a fost condamnat inculpatul R.V., la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 83 C. pen., s-a revocat beneficiul suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 1183 din 10 septembrie 1999 a Judecătoriei Râmnicu Vâlcea, definitivă prin decizia penală nr. 299 din 20 aprilie 2000 a Curții de Apel Pitești, pedeapsă pe care o dă spre executare alăturat de pedeapsa aplicată prin prezenta, inculpatul urmând să execute pedeapsa indivizibilă de 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. rap. la art. 33 lit. a) - art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa indivizibilă de 6 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 395 din 23 martie 2004 a Tribunalului București, secția a Il-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 2573 din 18 aprilie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și dă acestuia spre executare pedeapsa cea mai grea de 7 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 21 iulie 2003 la 21 februarie 2007.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000 și art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpatul T.Ș.M., la pedeapsa de 4 ani și 11 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. rap. la art. 33 lit. a) - 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen., a fost contopită pedeapsa aplicată în cauză cu pedeapsa de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 395 din 23 martie 2004 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 2573 din 18 aprilie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și dă acestuia spre executare pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 11 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada executată de la 21 iulie 2003 la 05 iulie 2006.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 74-76 C. pen., a fost condamnat inculpatul D.C., fiul la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada prevenției de la data de 26 aprilie 2004 la 03 februarie 2007.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 75 lit. a) C. pen. și art. 74-76 C. pen., a fost condamnat inculpatul M.D.C., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 71 C. pen., i s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C.pen, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada prevenției de la data de 26 aprilie 2004 la 03 februarie 2007.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpatul U.R.S., la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002, s-a revocat grațierea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 783 din 01 aprilie 2002 a Judecătoriei Brăila, definitivă la data de 27 mai 2002 prin decizia nr. 252 din 07 mai 2002 a Tribunalului Brăila.

S-a dispus executarea pedepsei, alături de pedeapsa aplicată în cauză, restul rămas neexecutat de 481 de zile din pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 783 din 01 aprilie 2002 a Judecătoriei Brăila.

Inculpatul va executa pedeapsa de 3 ani și 481 de zile de închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada prevenției de la data de 02 octombrie 2009 la 11 decembrie 2009.

A fost respinsă ca neîntemeiată cererea de revocare a măsurii obligării de a nu părăsi țara.

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 74-76 C. pen. a fost condamnat inculpatul G.F., la pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 114 din 03 februarie 2009 a Tribunalului București, secția a II-a penală, definitivă prin decizia penală nr. 123 din 11 aprilie 2011 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, în pedepsele componente:

- pedeapsa de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003;

- pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 211 alin. (1), (2) lit. b) și alin. (2

1

) lit. a) și c) C. pen.;

- pedeapsa de 7 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 189 alin. (1), (2) și (5) C. pen.

În baza art. 36 alin. (1) C. pen. rap. la art. 33 lit. a) - 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. au fost contopite pedepsele mai sus menționate, astfel cum au fost repuse în individualitatea lor, cu pedeapsa aplicată în cauză și dă inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen. i s-au interzis inculpatului cu titlu de pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost anulat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 150 din 29 aprilie 2011 emis de Tribunalul București, secția a II-a penală, și dispune emiterea unor noi forme de executare.

S-a constatat că față de inculpat s-a emis mandatul de arestare preventivă în lipsă din 20 august 2004.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a confiscat de la inculpatul T.M.Ș. suma de 2.200 dolari S.U.A. echivalent în RON la cursul de schimb al B.N.R. la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpatul R.V. suma de 2.200 dolari S.U.A. echivalent în RON la cursul de schimb al B.N.R. la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., art. 192 alin. (1) pct. 3 lit. b) C. proc. pen. au fost obligați inculpații R.V. și T.Ș.M. la plata sumei de 10.000 RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

în baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații D.C. și U.R.S. la plata sumei de 7.000 RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpații M.D.C. și G.F. la plata sumei de 5.000 RON fiecare cu același titlu.

În fapt, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

S-a reținut că, în luna mai 2003, inculpatul T.Ș.M. a intrat în legătură cu inculpatul S.I.N., aflat în Olanda, acceptând ca în schimbul unui autoturism marca C. să primească 2.000 comprimate de ecstasy. S-a mai arătat că în această tranzacție au fost implicați și inculpatul V.O.M., care a preluat autoturismul, și inculpatul S.F., care ar fi transportat drogurile la Râmnicu Vâlcea, plasându-le într-un coș de gunoi de lângă gară, și l-ar fi îndrumat pe inculpatul T.Ș.M. înspre locul unde acestea erau depozitate.

Inculpatul T.Ș.M. ar fi încercat apoi să comercializeze cele 2.000 de comprimate ecstasy prin intermediul inculpatului M.D.C., care le-ar fi preluat și dus la București unde a avut o întâlnire cu inculpații G.F. și L.I., la localul M.D. din cartierul Ferentari, aceștia urmând a cumpăra cantitatea de droguri contra sumei de 4.000 euro.

Parchetul a reținut că inculpații G.F. și L.I. au preluat drogurile, fără însă a plăti suma solicitată, invocând o datorie de 1.500 dolari S.U.A. pe care ar fi avut-o inculpatul M.D.C. față de G.F. S-a precizat că pentru recuperarea drogurilor a intervenit și inculpatul R.V., care s-a deplasat cu inculpatul T.Ș.M. în București, în cartierul Ferentari, unde a avut loc o nouă întâlnire cu inculpații G.F. și L.I., care au restituit pachetul conținând cele 2.000 de pastile de ecstasy în schimbul achitării datoriei de 1.500 dolari S.U.A. a inculpatului M.D.C. și a unei dobânzi de 1.000 dolari S.U.A.

Totodată, Parchetul a reținut că după recuperarea celor 2.000 de comprimate, inculpații T.Ș.M. și R.V. au convenit ca cel dintâi să îl contacteze din nou pe inculpatul S.I.N. și să îi propună transmiterea a 20.000-30.000 de comprimate de ecstasy cu înțelegerea ca banii să fie plătiți după valorificarea acestora în România. În urma discuțiilor care au avut loc, la un moment dat, inculpatul S.I.N., aflat în Olanda, l-ar fi contactat telefonic pe inculpatul T.Ș.M. și i-ar fi adus la cunoștință faptul că drogurile au fost depozitate la piciorul podului de la ieșirea din orașul Râmnicu Vâlcea înspre Sibiu, pentru ridicarea acestora fiind trimis inculpatul D.C.

După ridicarea acestui pachet ce conținea aproximativ 6.000 de comprimate ecstasy, inculpatul T.Ș.M. s-ar fi aflat în posesia unei cantități de aproximativ 8.000 comprimate, o parte din acestea fiind vândute în baza tranzacțiilor intermediate de inculpatul R.V., cei care realizau efectiv tranzacțiile sau transportau drogurile fiind inculpații T.Ș.M. și D.C.

S-a arătat, astfel, că aproximativ 75 de comprimate au fost vândute, în modalitatea arătată, în două rânduri numitului A.K. din Pitești, acesta fiind depistat la data de 20 iunie 2003 în posesia a 50 astfel de comprimate; alte câteva sute de comprimate fiind vândute în mai multe ocazii, în cursul lunii iunie 2003, inculpatului U.R.S., din Brăila.

S-a mai reținut că restul de aproximativ 7.000 de pastile au fost vândute de R.V. și T.Ș.M. inculpatului M.I., în acest scop inculpatul D.C. fiind trimis de primii doi la Brașov. Potrivit celor arătate în rechizitoriu, prețul stabilit de 1,5-3 dolari S.U.A./comprimat nu a mai fost achitat întrucât, la data de 20 iulie 2003, R.V. și T.Ș.M. au fost arestați preventiv în Dosarul nr. 163/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție. În ceea ce-l privește pe inculpatul M.I. s-a mai arătat că acesta ar fi fost implicat, împreună cu inculpații R.V. și D.C., în alte tranzacții cu droguri de mare risc - cocaină și ecstasy.

În sarcina inculpaților T.Ș.M. și R.V. s-a reținut și faptul că în cursul anului 2003 au deținut în vederea consumului propriu droguri - ecstasy, iar în cazul inculpatului R.V. și cocaină pe care ar fi și oferit-o spre consum altor persoane.

- transportul a 10.000 comprimate ecstasy de către inculpații V.O.M. și S.F. în vara anului 2003 de la București la Cluj-Napoca unde ar fi fost predate inculpatului S.V.A.;

- implicarea inculpaților S.I.N., V.O.M. și S.F. în traficarea celor 8.000 de comprimate ecstasy care ar fi ajuns în posesia inculpaților R.V. și T.Ș.M., în varianta prezentată mai sus;

- vânzarea a 400 comprimate ecstasy de către inculpații S.V.A. și V.O.M. martorului S.V.M. în cursul lunii mai 2003;

- vânzarea a 1.000 comprimate ecstasy de către inculpatul S.I.N., aflat la acel moment în Olanda sau Germania, martorului S.V.M. în vara anului 2003, tranzacție despre care s-a susținut că a avut loc în comuna M. S-a mai arătat că la data de 30 octombrie 2003, în urma unui flagrant, martorul S.V.M. ar fi fost descoperit având asupra sa 16 comprimate din lotul de 1.000 pastile primite în vara anului 2003;

- vânzarea în perioada mai - septembrie 2003 de către inculpatul S.F. a mai multor comprimate de ecstasy martorului M.D.;

- vânzarea în cursul anului 2003 a unor cantități de ecstasy martorului M.A. de către inculpații S.I.N. și V.O.M.

Situația de fapt reținută mai sus s-a bazat pe declarațiile inculpaților T.Ș.M., R.V. și D.C., care au recunoscut în cursul urmăririi penale săvârșirea infracțiunilor, reținute în sarcina lor, declarațiile inculpaților L.I., V.O.M., S.F. și M.D.C., care au negat săvârșirea infracțiunilor, audierea celorlalți inculpați nefiind posibilă în cursul urmăririi penale.

Au fost avute în vedere și înscrisurile din Dosarele nr. 163/P/2003 al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție, nr. 131/P/2003 și nr. 100/P/2003 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Cluj și nr. 949/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, declarațiile martorului cu identitate atribuită V.G., declarațiile numiților M.D., S.P.M., S.V.M. și M.A., documente referitoare la activitatea infracțională a unor martori, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, planșe fotografice, alte documente.

Dosarul a fost inițial înregistrat pe rolul Tribunalului București, secția a II-a penală, sub nr. 5729/2004 la data de 18 octombrie 2004.

În cursul cercetării judecătorești, s-a procedat la audierea inculpaților L.I., V.O.M., T.Ș.M., D.C., R.V., M.D.C., S.F., a martorilor M.D., P.S., C.M., S.V.M., și M.A.

Totodată, a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri pentru inculpați.

Prin sentința penală nr. 530 din 02 mai 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală, s-a dispus condamnarea inculpaților pentru infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată astfel:

- inculpatul R.V. - la pedeapsa rezultantă de 16 ani și 6 luni închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen., în urma și a revocării în baza art. 83 C. pen. a liberării condiționate din executarea pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1183/1999 a Judecătoriei Vâlcea;

- inculpatul T.Ș.M. - la pedeapsa rezultantă de 11 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 C.pen;

- inculpatul L.I. - la pedeapsa de 8 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen.;

- inculpatul V.O.M. - la pedeapsa de 10 ani închisoare cu aplic. art. 71-64 C. pen.;

- inculpatul S.F. - la pedeapsa de 13 ani închisoare cu aplic. art. 71-64 C. pen.;

- inculpatul M.D.C. - la pedeapsa de 7 ani închisoare cu aplic. art. 71-64 C. pen., dispunându-se și menținerea stării de arest preventiv și deducerea arestului de la 26 aprilie 2004 la zi;

- inculpatul D.C. - la pedeapsa de 6 ani închisoare cu aplic. art. 71-64 C. pen., dispunându-se și menținerea stării de arest preventiv și deducerea arestului de la 26 aprilie 2004 la zi;

- inculpatul S.V.A. - la pedeapsa de 9 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen.;

- inculpatul S.I.N. - la pedeapsa rezultantă de 14 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen., în urma revocării suspendării sub supraveghere a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1243/2002 a Judecătoriei sectorului 1 București;

- inculpatul M.I. - la pedeapsa de 7 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen.;

- inculpatul G.F. - la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen.;

- inculpatul U.R.S. - la pedeapsa de 12 ani și 6 luni închisoare, cu aplic. art. 71-64 C. pen.

În baza art. 65 C. pen. s-a interzis tuturor inculpaților exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 5 ani după executarea pedepselor principale și s-a dispus obligarea acestora la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva sentinței penale menționate, a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București, invocând: aplicarea unor pedepse nelegale în cazul inculpaților R.V. și T.Ș.M., în condițiile în care se reținuse incidența dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000; greșita revocare în baza art. 83 C. pen. a beneficiului liberării condiționate în cazul inculpatului R.V.; reținerea nejustificată a circumstanțelor atenuante în cazul inculpaților L.I., M.D.C., S.V.A., M.I.; individualizarea greșită a pedepsei, în cazul inculpatului G.F., omisiunea instanței de a se pronunța asupra revocării beneficiului liberării condiționate în cazul inculpatului U.R.S.; greșita interzicere ca pedeapsă accesorie a tuturor drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.; greșita obligare a inculpaților la plata acelorași sume cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

De asemenea, au declarat apel inculpații D.C., M.D.C., R.V., T.Ș.M., L.I., V.O.M., S.F., S.V.A. și S.I.N., aceștia invocând, în esență, următoarele: neaudierea martorilor indicați în rechizitoriu, neindicarea motivelor care au stat la baza pronunțării hotărârii de condamnare, stabilirea unei situații de fapt greșite, încălcarea dreptului la apărare al inculpaților, având în vedere că s-a procedat la audierea unor martori în condiții de lipsă de procedură și în absența apărătorilor unor inculpați, audierea inculpaților în condițiile în care la termenul din 18 octombrie 2005 inculpatul T.Ș.M. era lipsit de apărare, omisiunea instanței de a dispune efectuarea unei expertize fonocriminalistice cu privire la înregistrările efectuate în cursul urmăririi penale, aplicarea unor pedepse nelegale, lipsa de publicitate a ședinței de judecată din data de 11 aprilie 2006, ce a avut loc într-o sală cu dimensiuni reduse.

Prin decizia penală nr. 824 din 07 decembrie 2006 a Curții de Apel București, secția I penală, au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpații D.C., M.D.C., R.V., T.Ș.M., L.I., V.O.M., S.F., S.V.A. și S.I.N., dispunându-se casarea sentinței penale nr. 530 din 02 mai 2006 a Tribunalului București, secția a II-a penală, și trimiterea cauzei spre rejudecare la această instanță, cu menținerea stării de arest a inculpaților M.D.C. și D.C.

Instanța de apel a constatat faptul că la termenul din data de 18 octombrie 2005 s-a procedat la audierea inculpatului T.Ș.M. în lipsa avocatului ales și fără a rezulta că i-ar fi fost asigurată apărarea, ceea ce a produs o vătămare gravă care s-a apreciat că nu poate fi înlăturată decât prin desființarea sentinței penale.

Dosarul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului București, secția I penală, nr. 3064/3/2007.

Analizând actele și lucrările dosarului, cu referire la situația de fapt, Tribunalul a apreciat ca fiind dovedite, în parte, acuzațiile aduse de Parchet inculpaților T.Ș.M., R.V., D.C., U.R.S., M.D.C. și G.F.

Astfel, probele administrate în cauză au dovedit faptul că în perioada mai-iunie 2003, inculpații R.V. și T.Ș.M. s-au aflat în posesia unor importante cantități de pastile de ecstasy, pastile ce au fost comercializate de aceștia prin intermediul inculpatului D.C. către inculpatul U.R.S., către numitul K.A., dar și către alte persoane rămase neidentificate. De asemenea, inculpații R.V. și T.Ș.M. au fost implicați și într-o tranzacție vizând o cantitate de 2.000 de pastile de ecstasy ce a fost predată de inculpatul M.D.C. inculpatului G.F.

Situația celor 2.000 de pastile ecstasy tranzacționate către inculpatul G.F.

În cursul lunii mai 2003, inculpatul T.Ș.M. a încercat să comercializeze prin intermediul inculpatului M.D.C. o cantitate de 2.000 pastile ecstasy în schimbul sumei de 4.000 dolari S.U.A., profitând de cunoștințele acestuia din București.

Astfel, la data de 21 mai 2003, inculpatul T.Ș.M. i-a încredințat inculpatului M.D.C. un pachet conținând cele 2.000 de pastile, acesta întâlnindu-se în București, în zona Ferentari, la un restaurant M.D., cu inculpatul G.F. Deși potrivit înțelegerii, inculpatul G.F. ar fi trebuit să plătească suma de 4.000-4.500 dolari S.U.A., acesta, după ce a preluat pastilele, pe care la rândul său urma să le vândă altei persoane, a încercat inițial să-l amâne pe inculpatul M.D.C., comunicându-i că persoana cu care s-a întâlnit nu dorea să cumpere o cantitate atât de mare sau că se află „la discuții cu altcineva”, iar ulterior nu a mai răspuns la telefon.

În acest context, inculpatul M.D.C., suspectând faptul că pastilele au fost reținute de G.F. în contul unei datorii a sale de 1.500 dolari S.U.A., l-a anunțat pe inculpatul T.Ș.M., care, la rândul său, i-a comunicat cele întâmplate inculpatului R.V., acesta implicându-se în recuperarea pastilelor.

Urmare a intervenției inculpatului R.V., s-a stabilit o întâlnire cu inculpatul G.F., la aceasta participând și inculpații T.Ș.M. și L.I. întâlnirea a avut loc în cartierul Ferentari, în apropierea unui imobil aparținând numitului I.B., inculpatul R.V. recuperând pachetul cu cele 2.000 de pastile în schimbul obligației de a plăti datoria inculpatului M.D.C. și dobânda aferentă.

Situația de fapt descrisă mai sus rezultă din coroborarea declarațiilor tuturor inculpaților implicați, mai puțin a inculpatului G.F. care nu a putut fi audiat în ciuda numeroaselor demersuri efectuate, singurele aspecte ce diferă între declarații fiind tipul de pastile ce au făcut obiectul tranzacției și gradul de implicare al inculpatului L.I.

În ceea ce privește natura pastilelor ce au făcut obiectul acestei tranzacții, Tribunalul remarcă faptul că în declarațiile date în cursul urmăririi penale inculpații T.Ș.M. și R.V. au menționat constant faptul că aceasta avea ca obiect pastile de ecstasy. Cei doi inculpați au păstrat aceeași poziție și cu ocazia audierii în fața instanței de judecată în primul ciclu procesual, cu mențiunea că declarația inculpatului T.Ș.M., având în vedere faptul că a fost luată fără asigurarea asistenței juridice obligatorii, nu va fi considerată un mijloc de probă împotriva acestuia.

Inculpatul M.D.C. a avut o poziție oscilantă în ceea ce privește tranzacția efectuată, susținând la data de 26 aprilie 2004 că nu a transportat nici un colet pentru inculpații T. și R., la data de 25 mai 2004 că a fost implicat în vânzarea unor bunuri, dar că refuză să spună ce fel de bunuri erau, menționând însă că nu erau droguri, iar la data de 08 iunie 2004 a arătat că Pachetul pe care urma să îl vândă inculpatului G.F. conținea bunuri interzise la deținere, a căror identitate nu a dorit să o precizeze, arătând că i-ar putea atrage răspunderea penală. În declarația dată în Dosarul nr. 5729/2004, inculpatul M.D.C. a precizat pentru prima dată natura bunurilor pe care trebuia să le vândă, arătând că el știa că urma să vândă pastile de Viagra contrafăcute, menținând aceeași poziție și în prezentul dosar, în care varianta comercializării acestui tip de pastile a fost îmbrățișată de toți inculpații.

Natura reală a pastilelor puse în circulație rezultă însă cu claritate din declarațiile anterior citate ale inculpaților T.Ș.M. și R.V., dar și din discuțiile purtate de inculpatul R. referitor la acestea. Astfel, vorbind despre pastilele ce fuseseră luate de inculpatul G.F., inculpatul R.V. arată că acestea erau „cauciucuri d-alea, știi, d-alea de zbori, d-alea, mărunțele, algocalmine de dureri de cap”, termenii de „cauciucuri” și „algocalmine” fiind explicați de inculpatul D.C. ca referindu-se la pastilele de ecstasy, în același sens fiind și probele ce vor fi analizate cu referire la celelalte tranzacții realizate de inculpați.

Posibilitatea ca inculpatul T.Ș.M. să nu îi fi adus la cunoștință inculpatului M.D.C. natura bunurilor ce urmau a fi comercializate, cum a susținut acesta în declarația din Dosarul nr. 5729/2004, este exclusă. Este evident că în cazul în care inculpatul M.D.C. ar fi știut că are în posesia sa pastile de Viagra, acesta ar fi încercat să găsească cumpărători pentru acest tip de pastile, cumpărători care, având în vedere și mediul din care făceau parte, nu ar fi fost deloc mulțumiți în momentul în care ar fi constatat că au cumpărat de fapt 2.000 de pastile dintr-un drog de mare risc. Faptul că inculpatul M.D.C. cunoștea la fel de bine natura acestor pastile ca inculpații T.Ș.M. și R.V. rezultă și din conversația din data de 22 mai 2003 în care inculpatul R.V. îi relatează discuția purtată cu inculpatul G.F. pentru recuperarea „biletelor” și îi aduce la cunoștință că „ele sunt deja la vânzare (...) biletele”, folosirea acestui limbaj codat dovedind faptul că ambii interlocutori știau exact despre ce vorbesc.

Probele menționate au confirmat și faptul că inculpatul G.F. cunoștea și el natura bunurilor preluate, nefiind de conceput ca acesta să accepte intermedierea vânzării fără a cunoaște despre ce bunuri este vorba. Relevantă în acest sens este și discuția anterior menționată dintre inculpatul M. și inculpatul R. în care ultimul relatează convorbirea avută cu G.F. pentru recuperarea pastilelor.

În ceea ce privește implicarea inculpatului L.I., Tribunalul a constatat că deși probele administrate în cauză, inclusiv declarațiile sale de recunoaștere, confirmă prezența sa la ambele tranzacții efectuate, niciuna dintre acestea nu dovedesc cunoașterea de către acesta a naturii bunurilor preluate și ulterior restituite de inculpatul G.F.

Faptul că inculpatul nu a avut o participare de natură a dovedi dincolo de orice dubiu cunoașterea naturii bunurilor tranzacționate rezultă din cuprinsul convorbirilor interceptate dintre inculpatul M.D.C. și R.V. Astfel, în prima din aceste convorbiri purtată la data de 22 mai 2003, ora 01.27, mculpatul M.D.C. îi aduce la cunoștință inculpatului R.V. că cel care a reținut „obiectele” este „G.F. E tovarăș cu B.I. la firma aia de bodyguarzi - G.”, iar la întrebarea inculpatului R. „dar cine a venit la întâlnire, cine a luat marfa?” inculpatul M. răspunde „el, el”. O altă convorbire purtată la 20 de minute distanță demonstrează și ea lipsa de implicare activă a inculpatului L.I. în tranzacția efectuată:

„R.V.: Deci, fii atent! Ăsta, G.F. a fost cu I.

M.D.C.: Cu cine?

R.V.: A mai fost cu unul, cu I., I.

M.D.C: Când, în seara asta?

R.V.: A fost singur G.F.?

M.D.C.: Nu. A mai venit unul cu el.

R.V.: Unu', da, un băiat, așa, înalt, cu cioc.

M.D.C.: Cu cioc, da, bravo.

R.V.: Așa. Ăla e I.”.

Or, dacă inculpatul L.I. ar fi avut o implicare activă sau ar fi fost una din persoanele cu care inculpatul M.D.C. ar fi negociat comercializarea pastilelor, cum susține Parchetul, este evident că acesta din urmă nu și-ar fi manifestat mirarea în momentul în care inculpatul R. i-a adus la cunoștință și prezența inculpatului L.I. la întâlnire și ar fi știut imediat despre cine vorbește acesta.

Parchetul a mai invocat în sprijinul acuzațiilor aduse inculpatului L.I. o conversație dintre inculpatul R.V. și numitul „V.” în care se arată că „I.” „i-a perpelit pe niște fraieri” „cu niște cauciucuri”, fără a lua însă în considerare că și în cuprinsul acestei discuții se arată că cel care a organizat cele întâmplate a fost G.F., de fapt după cum afirmă chiar inculpatul R.V.

În ceea ce privește momentul în care a avut loc recuperarea pastilelor, atât inculpatul R.V., cât și inculpatul L.I. au arătat că persoana care a preluat Pachetul și l-a restituit inculpaților R.V. și T.Ș.M. a fost G.F., inculpatul L.I. rămânând la acel moment lângă mașina pe care o conducea.

După cum rezultă și din procesul-verbal întocmit de organele de poliție, în perioada respectivă inculpatul G.F. era însoțit în permanență de inculpatul L.I., astfel că participarea sa la cele două întâlniri nu face dovada unui comportament diferit de cel obișnuit și nici nu dovedește cunoașterea de către acesta a naturii bunurilor ce au făcut obiectul tranzacției dintre M.D.C. și G.F., pe de o parte, și G.F. și R.V., pe de altă parte.

Dacă inculpatul G.F. nu avea cum să nu cunoască ce fel de pastile erau cele pe care promisese inițial să le comercializeze, posibilitatea ca inculpatul L.I. să fi fost chemat de acesta să participe la cele două întâlniri, pentru a se asigura că totul se desfășoară fără incidente, fără a cunoaște caracterul real al tranzacției nu este exclusă și nu a fost înlăturată de probele administrate în cauză.

Vânzarea a 50 de comprimate ecstasy numitului K.A. din Pitești.

Numitul K.A. a fost depistat în urma unui accident rutier care a avut loc în Pitești la data de 20 iunie 2003, ora 18.45, având în posesia sa 50 de comprimate de culoare albă. Potrivit analizelor efectuate de Laboratorul de Analize Fizico-Chimice Droguri, s-a stabilit că cele 50 de comprimate conțineau substanța activă 3,4 Methylenedioxymetamfetamine (MDMA), substanță ce făcea parte din Tabelul I anexă la Legea nr. 143/2000, în amestec cu cafeină.

Deși în dosarul în care a fost cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, numitul K.A. a susținut că cele 50 de comprimate ecstasy le-ar fi achiziționat în cursul aceleiași zile de la o persoană din București, probele administrate în cauză confirmă faptul că cele 50 de comprimate au provenit de la inculpații T.Ș.M. și R.V., prin intermediul inculpatului D.C.

Astfel, numitul G.C.B., audiat în calitate de martor în Dosarul nr. 730/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeș, a precizat că în cursul zilei de 20 iunie 2003, în jurul orei 18.00, s-a întâlnit cu K.A., acesta solicitându-i să se deplaseze cu mașina proprietate personală, o camionetă marca D. de culoare albastră, în localitatea Dedulești, în direcția Râmnicu Vâlcea. Ajunși acolo, în apropierea bisericii, K.A. i-a solicitat să oprească mașina, îndreptându-se ulterior înspre un autoturism marca T. de culoarea coniacului, unde a rămas pentru 3 minute. La întoarcerea în municipiul Pitești ar fi avut loc accidentul în urma căruia K.A. a fost depistat în posesia a 50 de pastile de ecstasy.

Audiat în fața I.P.J. Vâlcea la data de 15 august 2003, înainte de a fi cercetat în prezenta cauză, inculpatul D.C. a precizat și el că la solicitarea inculpatului T.Ș.M. s-a deplasat în luna iunie 2003 cu autoturismul său marca T., culoare roșu, în localitatea Vărzaru, județul Argeș, unde, în apropierea unui spital, s-a întâlnit cu o persoană cu semnalmentele numitului K.A., care venise cu un autoturism marca D. și căreia i-a predat un pachet de țigări, învelit în scotch, primind în schimb suma de 200 sau 300 dolari S.U.A. și 190 RON. Trebuie precizat că în cadrul localității Dedulești există biserica, dar și un centru medico-social, astfel că locațiile indicate de G.C.B. și de D.C. ca fiind cele ale întâlnirii coincid.

Aceeași poziție a păstrat-o inculpatul D.C. și în declarațiile din datele de 26 aprilie 2004, 11 iunie 2004, 06 iulie 2004 și 13 iulie 2004, precizând faptul că în luna iunie 2003, în timp ce inculpatul R.V. se afla în Turcia, a fost trimis de inculpatul T.Ș.M. pentru a se întâlni cu o persoană pe care a recunoscut-o din planșe foto ca fiind numitul A.K. căreia i-a predat un pachet de țigări legat în scotch, pachet despre care a constatat că „zornăia”, primind în schimb o sumă de bani. De altfel și la data de 18 octombrie 2006, cu ocazia audierii în primul ciclu procesual, inculpatul D.C. a precizat că își menține ultima declarație dată în cursul urmăririi penale.

În toate declarațiile din cursul urmăririi penale, inculpatul T.Ș.M. a recunoscut și el vânzarea a 50 de comprimate ecstasy numitului K.A., precum și faptul că l-a trimis pe inculpatul D.C. pentru transportul acestora la Pitești. În declarația din data de 07 aprilie 2004, inculpatul T.Ș.M. a mai precizat că vânzarea celor 50 de comprimate s-a realizat prin intermedierea inculpatului R.V., care la acel moment plecase în Turcia, dar l-a anunțat telefonic de faptul că va fi contactat stabilind și prețul pentru o pastilă de 4 dolari S.U.A. Inculpatul a mai recunoscut cu acea ocazie și o altă vânzare, realizată pe cont propriu, a 25 de pastile către numitul K.A., dar aceasta nu va fi reținută de instanță, declarațiile inculpatului necoroborându-se cu nici un alt mijloc de probă.

Relații referitoare la această vânzare se regăsesc și în conținutul declarațiilor inculpatului R.V., acesta arătând, încă din prima declarație din data de 23 ianuarie 2004, faptul că inculpatul T.Ș.M. i-ar fi vândut lui K.A. 50 de pastile de ecstasy pe care i le-a trimis prin inculpatul D.C. într-un pachet de țigări sigilat cu scotch. La data de 19 iulie 2004, inculpatul a recunoscut faptul că i-a pus în legătură pe T.Ș.M. și K.A., despre care știa că se ocupă cu traficul de ecstasy, recunoscând și conversațiile telefonice purtate cu acesta din urmă, ce vor fi prezentate în continuare.

Astfel, la data de 14 iunie 2003, inculpatul R.V. este contactat de K.A., căruia îi comunică faptul că este pe drumul înspre Turcia, dar că în perioada în care se va afla el în vacanță poate să îl contacteze pe finul lui și să îi spună „sunt prietenul lui (...) îmi trebuie niște cauciucuri, sunt prietenul lui V. Mi-a dat V. numărul tău, vreau și eu”. În aceeași conversație, inculpatul R.V. îi comunică lui K.A. numărul de telefon al inculpatului T.Ș.M., pe care îl sună ulterior spunându-i „Vezi, că trebuie să te sune unul, A. (...) Cu patru mardei îi dai. Dolari”.

Totodată, la data de 22 iunie 2003, într-o conversație cu U.R.S., inculpatul R.V. îi comunică acestuia că ar trebui să aibă grijă cu „ele” că e „de belea”, spunându-i că „uite, l-a halit pe unul la Pitești. Stau și eu în alarmă că nu știu ce e cu el. Adică nu știu ce e cu el. L-a arestat, i-a dat 30 de zile. Să nu facă vreuna (...) Nu i-am dat eu, dat io de la mine. Eu eram în Turcia” și atrăgându-i atenția „să fii atent cui dai, că (...) înțelegi?”.

Relevant este și faptul că, în urma verificării agendei telefonului găsit asupra numitului K.A., s-a stabilit că în cursul zilei de 20 iunie 2003, înainte de a fi prins în flagrant, acesta apelase de mai multe ori numărul de telefon salvat sub numele de „Finu lui V.”, acesta fiind cel mai probabil inculpatul T.Ș.M., finul inculpatului R.V. (orele 18.23, 18.21, 17.15) și numărul salvat sub numele de „V.”, acesta fiind numărul de telefon utilizat în acea perioadă de inculpatul R.V. (orele 12.27, 12.26).

Probele anterior menționate sunt suficiente pentru dovedirea implicării inculpaților R.V., T.Ș.M. și D.C. în vânzarea către numitul K.A. la data de 20 iunie 2003 a cantității de 50 de comprimate ecstasy, în ciuda revenirilor acestor inculpați, în ultimul ciclu procesual, asupra declarațiilor de recunoaștere (aspect ce va fi analizat ulterior).

Vânzarea de comprimate de ecstasy inculpatului U.R.S.

Operațiunile de comercializare de pastile de ecstasy către inculpatul U.R.S., de către inculpații T.Ș.M. și R.V., prin intermediul inculpatului D.C., au fost recunoscute de către aceștia din urmă în cursul urmăririi penale, dar și în primul ciclu procesual.

Astfel, în declarațiile din datele de 07 aprilie 2004 și 15 aprilie 2004, date în prezența apărătorului ales, inculpatul T.Ș.M. a precizat că, în perioada în care inculpatul R.V. se afla în Turcia, a vândut câteva zeci de comprimate ecstasy inculpatului U.R.S., întâlnindu-se cu acesta în Râmnicu Vâlcea. A mai arătat inculpatul ca această tranzacție a fost aranjată de inculpatul R.V., care îi spusese înainte de a pleca în Turcia că va fi contactat de U.R.S. La data de 19 iulie 2004, inculpatul R.V. confirma și el faptul că aproximativ 300-500 de pastile au fost vândute lui U.R.S., drogurile fiind transportate de D.C. sau T.Ș.M. în București, Râmnicu Vâlcea sau Pitești, în baza înțelegerilor telefonice pe care el le stabilea cu U.R.S.

În același sens sunt și declarațiile inculpatului D.C., atât din cursul urmăririi penale, cât și din Dosarul nr. 5729/2004, acesta precizând faptul că la ordinul inculpatului R.V. s-a întâlnit cu U.R.S. de două ori în București, predându-i acestuia, în total, trei pachete cu pastile ecstasy.

Susținerile celor trei inculpați au fost confirmate și de procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate în cauză.

Astfel, la data de 17 mai 2003, inculpatul R.V. este contactat de inculpatul U.R.S. care îl întrebă dacă „putem să luăm și noi mai puține din alea? Știi tu la ce mă refer.”, inculpatul R.V. comunicându-i prețul de „5 mardei” și faptul că „deci vezi dacă iți trebuie astea: B. și cu astea. înțelegi? Cinci mardei. Îți spun eu. B. (...) M., B. și nu mai știu cum.” Relevant este și faptul că, după cum rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, denumirea comună a pastilelor de ecstasy este dată de logo-ul stanțat pe acestea, iar unele din acestea au stanțate siglele a diverse firme producătoare de autovehicule. La câteva ore distanță, discuția dintre cei doi continuă, inculpatul R.V. dându-i asigurări inculpatului U.R.S. cu privire la calitatea pastilelor „marfă. Originale, mă. Eu am lovit două de nu mai știam să mai vrăjesc” și că sunt „ca alea pe care le-am luat noi atunci pe autostradă”. În aceeași zi, tranzacția s-a finalizat, potrivit înțelegerii dintre părți, inculpatul U.R.S. urmând să primească în București „50 din alea pentru ăsta” și 33 împrăștiate pentru el și să plătească 200 și un telefon mobil, acestea urmând a fi trimise prin „N.” - inculpatul D.C. Realizarea tranzacției în aceste condiții este confirmată și de inculpatul D.C., acesta arătând, în declarația din data de 18 octombrie 2005 din fața instanței de judecată, că în luna mai sau iunie 2003 a fost trimis de R.V. la București, pentru a se întâlni cu U.R.S. căruia i-a dat un pachet, primind în schimb 200 dolari S.U.A. și un telefon mobil.

La două zile distanță, inculpatul U.R.S. îl contactează din nou pe inculpatul R.V., întrebându-l dacă mai are din „alea”, precizând că „ne-am pus și am dat în ele ca nebunii”.

Alte conversații au avut loc între cei doi inculpați în luna iunie 2003. Astfel, la 12 iunie 2003, inculpatul R.V. îl contactează pe inculpatul U.R.S., întrebându-l dacă cunoscuții săi nu mai vor „d-alea, bombonele d-alea”, spunând că a scăzut prețul la 3 și că are multe care „au căzut pe capul lui”. A doua zi, în condițiile în care urma să plece în Turcia, inculpatul R.V. îi comunică lui U.R.S. numărul de telefon al inculpatului T.Ș.M., pentru a-l contacta în cazul în care găsește cumpărători. În aceeași discuție, inculpatul U. se plânge de faptul că nu găsește cumpărători pentru cantități mari, ci doar pentru 20 sau 40 de bucăți, iar inculpatul R. își manifestă disponibilitatea de a vinde „o mie, două, trei”, la 3 dolari S.U.A. bucata, lăudând în același timp calitatea mărfii „de-alea de înnebunești. Eu cel, puțin (...) M-a paralizat”. În plus, în discuția precitată din data de 14 iunie 2003, în care inculpatul R.V. îi aduce la cunoștință inculpatului T.Ș.M. că va fi sunat de K.A. căruia urma să îi vândă „cu 4 mardei”, acesta îi atrage atenția și asupra faptului că vânzarea la Brăila se face „pe trei”. Rezultă astfel că pastilele ce urmau a fi vândute inculpatului U.R.S. sunt identice cu cele vândute numitului K.A., fiind vorba de comprimate de ecstasy ce conțineau substanța activă 3,4 Methylenedioxymetamfetamine (MDMA).

Această convingere a instanței este întărită și de discuția care are loc între U.R.S. și R.V., după prinderea în flagrant a numitului K.A. la 20 iunie 2003, discuție din care au fost prezentate deja unele fragmente. În această conversație, în contextul în care K.A. fusese arestat preventiv, R.V. își manifestă dorința de a scăpa mai repede de „ele”, oferindu-i chiar inculpatului U.R.S. un preț inferior celui stabilit anterior, 2 euro/bucata. În același timp, R.V. îi dă sfaturi inculpatului U., sugerându-i să aibă grijă cui vinde pentru a nu avea o soartă similară lui K.A., despre care arată că „a vândut și el pe unde o fi vândut și... Na! A dat de belea.” De asemenea, inculpatul R. îi sugerează inculpatului U. să găsească persoane care să fie dispuse să cumpere cantități mai mari, dându-i și sfaturi cum să procedeze „Spui: Dă-mi mie, da-mi o mie de euro, și le aduc la tine acasă, fac și eu un ban și ai și tu când vrei... să ronțăi... Îi aduci mortul acasă la el. Îi dai mortul”.

Deși audiat pentru prima dată în prezentul dosar inculpatul U.R.S. a negat săvârșirea infracțiunii, arătând că pastilele primite de la ceilalți inculpați reprezentau în fapt pastile de Viagra (variantă ce a fost însușită și de celelalte persoane implicate în acest ciclu procesual), Tribunalul nu poate face abstracție de faptul că audiat la data de 02 septembrie 2009, conform procedurii prevăzute de art. 150 C. proc. pen., inculpatul a declarat „recunosc săvârșirea infracțiunii de trafic, însă ceea ce se reține este exagerat”.

Susținerile inculpaților din fața prezentei instanțe referitoare la faptul că pastile vândute erau pastile de Viagra sunt clar infirmate de probele menționate mai sus, în special de transcrierile convorbirilor telefonice interceptate. După cum s-a arătat conversația din data de 14 iunie 2003, dar și cea din data de 22 iunie 2003, dovedesc faptul că pastilele vândute inculpatului U.R.S. erau de același tip cu pastilele vândute numitului K.A., arestarea acestuia făcând vânzarea acestora în cantități mari o urgență.

Modul în care inculpații vorbesc despre aceste pastile, despre efectul lor („de-alea de înnebunești”, „m-a paralizat”), despre locurile în care au fost consumate (pe autostradă), cantitățile consumate (în intervalul 18-19 mai 2003 inculpatul U. și prietenii săi se pare că au consumat peste 80 de astfel de pastile, iar la 22 iunie 2003 acesta îi comunică inculpatului R. că „G.” și alții vroiau 500 de pastile o dată) exclud posibilitatea ca pastile traficate să fie pastile de Viagra.

În consecință, față de cele arătate, Tribunalul a reținut că în lunile mai-iunie 2003 au avut loc cel puțin trei vânzări de pastile de ecstasy către inculpatul U.R.S., cantitatea vândută depășind 100 de pastile. Probele prezentate mai sus nu sunt însă de natură a dovedi cantitățile menționate în cuprinsul rechizitoriului de 300-500 de pastile, singura probă în acest sens fiind una din declarațiile inculpatului R.V., declarație ce nu se coroborează cu niciuna din celelalte probe administrate în cauză. Faptul că inculpații au discutat despre posibilitatea tranzacționării unor cantități însemnate de pastile nu dovedește și împrejurarea că astfel de tranzacții au avut loc.

Împrejurarea că pastilele comercializate de inculpații R.V. și T.Ș.M. au fost pastile de ecstasy, iar nu de Viagra, dar și faptul că aceștia aveau la dispoziție cantități impresionante de comprimate pentru comercializare, rezultă și din alte convorbiri purtate de primul dintre aceștia.

Relevantă în acest sens, este discuția din data de 13 iunie 2003 purtată de inculpatul R.V. cu o persoană neidentificată:

„R.V.: Auzi, tovarășe? Îți pregătisem de înmormântare.

A.N.: De ce?

R.V.: Să moară N...

A.N.: De ce?

R.N.: A ronțăit două cauciucuri și nu mă mai înțeleg cu el.

A.N.: Bă, da faceți experiențe și pe cățea, și pe...

R.N.: Cățeaua, bă! Dar azi noapte, bă ce a fost cu cățeaua. Tovarășe, să moară ce am mai scump dacă te mint, dacă nu... Știi cum făcea? Fugea, curtea, ai văzut că e balie la mine, e mare. Fugea dintr-un colț... Brruum... Ca săgeata. Pac! Lua o minge spartă în gură. Brrum înapoi. Se tăvălea după aia, făcea două, trei tumbe. I-am dat cu apă rece, i-am băgat pe gât. L-am sunat pe prințișor. Nu, mint, m-a sunat el pe mine și îmi spune: Ce faci, tovarășe? Zic: Ce să fac, sunt prin curte cu cățeaua, mă doare capul. Dacă moare cățeaua mă cert cu fi-mea. Și a spus: Ce domne', e problemă? Apă rece și muzică house. La cățea.”

Pentru înțelegerea acestei conversații, s-a precizat că ecstasy este un drog a cărui folosire este cel mai des asociată cu cluburile de „rave” (gen de muzică înrudit cu muzica house), fiind folosit pentru sporirea rezistenței fizice și înlăturarea efectelor oboselii, și că unul dintre efectele acestuia este resimțirea unei nevoi continue de mișcare, combinată cu o puternică deshidratare. Evenimentul relatat în această conversație se regăsește și în declarațiile inculpatului D.C., acesta precizând că vara anului 2003, după ce a consumat o cantitate redusă de băuturi alcoolice puse la dispoziție de inculpatul R.V., s-a simțit foarte rău, având tulburări vizuale, fiind amețit și având simptome pe care le-a at