ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1216/2017
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1216/2017 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2017)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 3536 din 19 decembrie 2014, a respins excepția autorității de lucru judecat și a admis excepția tardivității, respingând cererea formulată de reclamanta Asociația A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice, Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură, prin Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Asociația Județeană B., ca tardiv formulată.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Asociația A.
La data de 10 noiembrie 2016, Asociația A. a depus la dosar, o cerere de renunțare la judecata recursului formulat.
Înalta Curte reține că manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecată, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al părții care nu este supus cenzurii instanței, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil, prevăzut de art. 9 C. proc. civ.
Văzând dispozițiile art. 406 alin. (1) C. proc. civ., în conformitate cu care se poate renunța oricând la judecată, fie verbal în ședință de judecată, fie prin cerere scrisă, și având în vedere dispozițiile art. 22 alin. (6) C. proc. civ., potrivit cărora judecătorul trebuie să se pronunțe asupra a tot ce s-a cerut, fără însă a depăși limitele învestirii, în afară de cazurile în care legea ar dispune altfel, Înalta Curte va lua act de cererea recurentei de renunțare la judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Ia act de cererea de renunțare la judecata recursului declarat de Asociația A. împotriva Sentinței nr. 3536 din 19 decembrie 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 martie 2017.
Procesat de GGC - LM