ÎCCJ, Decizia nr. 114/2019

Asupra admisibilității în principiu a recursului de față, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin încheierea din 6 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă, a fost respinsă, ca tardivă, cererea de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru formulată de petentul A. în Dosarul nr. x/2018, cu motivarea că, raportat la dispozițiile art. 39 alin. (1) din O.U.G. nr. 80/2013, cererea a fost formulată cu depășirea termenului de 3 zile de la comunicarea taxei datorate, calculat în condițiile art. 181 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

Împotriva acestei încheieri, s-a formulat recurs, arătându-se că încheierea recurată este sumar și confuz motivată, astfel încât este lovită de nulitate absolută.

În cauză nu au fost identificate motive de ordine publică, în condițiile art. 489 alin. (3) din C. proc. civ.

II. Procedura de filtrare a recursului

Recursul, fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ.

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, s-a concluzionat că recursul este inadmisibil, întrucât în speță, recursul vizează o încheiere definitivă pronunțată de către secția I civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, hotărâre care nu mai poate fi supusă reformării.

Prin încheierea din camera de consiliu din 4 martie 2019, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți.

III. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

În temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) și ale art. 237 alin. (2) pct. 1 din C. proc. civ., Înalta Curte va examina cu prioritate admisibilitatea căii de atac deduse judecății în speță.

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

În raport cu principiile statuate prin textele menționate, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În speță, recursul vizează o hotărâre prin care s-a respins, ca tardivă, cererea de reexaminare a modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, încheiere care, potrivit prevederilor art. 39 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, este definitivă.

Se constată, așadar, că recursul declarat nu este admisibil, ca urmare a neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 483 din C. proc. civ., cu referire la existența unei hotărâri susceptibile de reformare pe această cale, determinate ca atare de lege.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. 7 din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

În consecință, pentru considerentele arătate, Înalta Curte va respinge ca inadmisibil recursul declarat de A. împotriva încheierii din 6 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca inadmisibil recursul formulat de A. împotriva încheierii din 6 noiembrie 2018 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția I civilă.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 13 mai 2019.

Procesat de GGC - GV