ÎCCJ, Decizia nr. 285/2019

Asupra admisibilității în principiu a recursului;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin Decizia nr. 690 din 28 martie 2019, pronunțată în Dosarul nr. x/2018

*

, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă a respins, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Deciziei civile nr. 4131 din 5 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, în Dosarul nr. x/2018.

Împotriva deciziei menționate la pct. 1 a declarat recurs A.

În esență, recurentul și-a exprimat nemulțumirea față de modalitatea de soluționare a cauzei în diferitele stadii procesuale pe care le-a parcurs, invocând motive lipsite de logică și de coerență, nestructurate din punct de vedere juridic.

În consecință, se solicită admiterea recursului.

II. Procedura de filtrare a recursului

Recursul fiind de competența Înaltei Curți, a fost urmată procedura de pregătire a dosarului de recurs și procedura de filtrare reglementată de art. 493 din C. proc. civ. (prezentul dosar a fost început la data de 6 mai 2014, astfel că îi sunt aplicabile dispozițiile de procedură anterioare modificărilor aduse prin Legea nr. 310/2018, începând cu data de 21 decembrie 2018).

Prin raportul asupra admisibilității în principiu a recursului, magistratul-raportor a concluzionat în sensul că recursul este inadmisibil, în raport cu prevederile art. 513 alin. (5) C. proc. civ., recurentul nu a achitat taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, iar criticile recurentului nu cuprind o dezvoltare a motivelor de nelegalitate invocate și nu pot fi încadrate în motivele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură, fiind incidentă sancțiunea nulității recursului.

Prin încheierea din 28 octombrie 2019, Completul de filtru a analizat raportul, a constatat că este întocmit în conformitate cu dispozițiile art. 493 alin. (2) și (3) din C. proc. civ. și a dispus comunicarea acestuia către părți, potrivit alin. (4) al aceluiași articol.

După comunicarea raportului, recurentul a depus taxa judiciară de timbru, în cuantum de 100 RON, îndeplinindu-și, astfel, obligația legală stabilită prin raport, motiv pentru care excepția de netimbrare a recursului nu se mai susține.

III. Considerentele Înaltei Curți de Casație și Justiție

În condițiile art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va examina, cu prioritate față de excepția nulității recursului și de orice alte cereri, excepția inadmisibilității recursului, reținută prin raport, pe care o va admite, pentru considerentele arătate în continuare.

Potrivit art. 129 din Constituția României, "împotriva hotărârilor judecătorești, părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii".

Conform art. 457 alin. (1) din C. proc. civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei".

Art. 493 alin. (5) din C. proc. civ. stabilește că:

"În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488 sau că recursul este vădit nefondat, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac."

În raport cu prevederile legale anterior menționate, admisibilitatea unei căi de atac și, pe cale de consecință, provocarea unui control judiciar al hotărârii atacate, este condiționată de exercitarea acesteia în condițiile legii.

În speță, însă, se constată că aceste condiții nu sunt îndeplinite.

Astfel, Completul de 5 Judecători a fost sesizat cu recursul declarat împotriva deciziei prin care secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție s-a pronunțat asupra unei cereri de revizuire formulate de revizuentul A. împotriva unei decizii date în procedura de filtrare a unui recurs, în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Prin urmare, având în vedere dispozițiile art. 7 și pe cele ale art. 457 alin. (1) din C. proc. civ. și întrucât, în speță, recursul vizează o decizie pronunțată de către secția a II-a civilă a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-o cerere de revizuire a unei decizii date în procedura de filtrare a unui recurs, hotărâre care, potrivit dispozițiilor imperative ale art. 513 alin. (5), coroborate cu cele ale art. 508 alin. (4) și cu cele ale art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., nu este supusă niciunei căi de atac, nemaiputând fi supusă, astfel, reformării și dat fiind faptul că recurentul a uzat deja de calea de atac a recursului, rezultă că recursul dedus judecății nu este admisibil.

Recunoașterea unor căi de atac, în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității, consacrat expres de dispozițiile art. (7) din C. proc. civ., precum și a principiului constituțional al egalității în fața legii și a autorităților.

Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, potrivit principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.

În ce privește mențiunea din cuprinsul dispozitivului deciziei recurate în sensul că aceasta este "cu recurs în termen de 30 de zile de la comunicare" nu deschide părților posibilitatea de a exercita vreo cale de atac, întrucât, potrivit art. 457 alin. (1) și (2) C. proc. civ., hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei, iar însemnările inexacte din cuprinsul hotărârii cu privire la calea de atac deschisă contra acesteia nu au niciun efect asupra dreptului de a exercita calea de atac prevăzută de lege.

În consecință, pentru considerentele ce preced, în temeiul art. 493 alin. (5) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de A. împotriva Deciziei nr. 690 din 28 martie 2019, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția a II-a civilă în Dosarul nr. x/2018.

Fără cale de atac, conform art. 493 alin. (5) din C. proc. civ.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 16 decembrie 2019.

Procesat de GGC - LM