ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 939/2017

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Prahova la data de 30.06.2009, contestatoarea S.C. A. S.R.L. a chemat în judecată pe intimata Comisia de plată a despăgubirilor comuna Păulești, prin primar, solicitând instanței să dispună stabilirea despăgubirilor pentru terenul de 496 mp ce aparține contestatoarei, ca urmare a declanșării procedurilor de expropriere conform hotărârii nr. x din 27.05.2009 a Comisiei de Plată a Despăgubirilor comuna Păulești și a hotărârii Consiliului județean Prahova nr. x din 29.04.2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de utilitate publică de interes județean "Drum județean de Centură DJ 236, județul Prahova", fiind menționată la poziția nr. 18 în anexa nr. 2 la hotărârea de expropriere, precum și să fie obligată intimata la plata unei juste despăgubiri pentru terenul expropriat, în sumă de 209.808 RON.

Prin sentința civilă nr. 215 din 16.02.2010, Tribunalul Prahova a respins contestația ca neîntemeiată, reținând că potrivit hotărârilor nr. x din 29.04.2009 și nr. x din 27.05.2009, procesului-verbal nr. x/27.05.2009, raportului de evaluare din 2.04.2009, anexelor depuse la dosar, contractului de vânzare-cumpărare nr. x din 12.02.2007 și schițelor de plan, contestatoarea a dobândit un teren de 9.243 mp situat în comuna Păulești, sat Păulești - T.34, P.773/2, 773/1, teren din care s-a dispus exproprierea de către intimați în scopul efectuării unei lucrări de utilitate publică de interes județean, respectiv drumul județean de centură DJ 236, județ Prahova, pe teritoriul localităților Blejoi și Păulești, a unei parcele de teren de 496 mp din terenul proprietatea contestatoarei, ocazie cu care s-a stabilit cu titlu de despăgubire pentru terenul expropriat suma de 60.869 RON, echivalent a 14.380 euro, sumă la stabilirea căreia s-a ținut seama de actele normative ce reglementează exproprierea, valoarea de piață, zona de referință, coeficienții pozitivi și negativi aplicați în baza metodelor de evaluare.

Prin Decizia civilă nr. 26 din 10.02.2011, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul, a schimbat în tot sentința și, pe fond, a admis contestația, intimații fiind obligați să plătească contestatoarei o despăgubire în cuantum de 75.948 RON, calculată conform raportului de expertiză, precum și 1.800 RON cheltuieli de judecată.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia civilă nr. 346/2012 a admis recursul și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe de apel, reținând, în esență, că prin încheierea de la termenul din 24.06.2010, instanța de apel a încuviințat, la cererea apelantei, proba cu expertiză tehnică de evaluare topografie efectuată de către o comisie compusă din trei experți, în conformitate cu dispozițiile art. 25, 26 din Legea nr. 33/1994, având ca obiectiv stabilirea valorii reale a despăgubirilor datorate de stat pentru terenul expropriat, ținând seama de prețurile de tranzacționare ale imobilelor de același fel din zona administrativ-teritorială unde este situat terenul supus exproprierii.

Raportul de expertiză comun, a avut în vedere metoda comparației directe, ofertele de pe internet și ale agențiilor imobiliare, niciunul dintre cei trei experți neidentificând prețurile cu care se vând în mod obișnuit terenurile din zonă, de aceeași categorie cu cel expropriat, în sensul prețului plătit efectiv și consemnat ca atare în contractele de vânzare-cumpărare și nu de oferte de preț ale agențiilor imobiliare ori prețuri de tranzacționare extrase de la rubricile de vânzări de pe internet și din anunțurile de mică publicitate.

În rejudecare, prin Decizia civilă nr. 11 din 19.02.2013, Curtea de Apel Ploiești a admis apelul, a schimbat în tot sentința și, pe fond, a admis contestația în parte, a stabilit cuantumul despăgubirilor cuvenite contestatoarei la suma de 64.349 RON, conform raportului de expertiză întocmit de experții B., C. și D. - opinia expertului B., în loc de 60.869 RON, despăgubiri în sarcina de plată a expropriatorului Județul Prahova prin Consiliul județean Prahova, cu cheltuieli de judecată 1.000 RON în favoarea apelantei.

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia civilă nr. 4860 din 29 octombrie 2013, a admis recursul declarat de pârâtul Județul Prahova prin Consiliul județean Prahova împotriva Deciziei nr. 11 din 19 februarie 2013 pe care casat-o și a trimis cauza pentru rejudecare la aceeași curte de apel.

Pentru a decide astfel, Înalta Curte de Casație și Justiție a dat eficiență dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ.., întrucât precizările pe care le face articolul în cauză sunt categorice, iar nerespectarea lor atrage nulitatea hotărârii pronunțate.

S-a menționat faptul că prin Decizia nr. 346 din 24.01.2012, Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că instanța de apel a încuviințat, la cererea apelantei, proba cu expertiză tehnică de evaluare topografie (efectuată potrivit art. 25, 26 din Legea nr. 33/1994), având ca obiectiv stabilirea valorii reale a despăgubirilor datorate de stat pentru terenul expropriat, ținând seama de prețurile de tranzacționare a imobilelor din același fel din zona administrativ-teritorială unde este situat terenul supus exproprierii.

Cu toate acestea, cei trei experți au efectuat un raport de expertiză comun, folosind metoda comparației având în vedere ofertele de pe internet și ale agențiilor imobiliare, fără a se conforma dispozițiilor legale.

Drept consecință, instanța de recurs a considerat că se impune casarea deciziei pentru a se stabili cuantumul despăgubirilor datorate contestatoarei cu respectarea criteriilor legale prevăzute de art. 26 alin. (2). din. Legea nr. 33/1994.

După casare, experții au concluzionat că piața imobiliară este inactivă în prezent; că cererea și oferta sunt influențate de imobilele netranzacționate în anii 2011 și 2012 datorită situației social-economice, a perioadei de criză economică și a lipsei de credite imobiliare care afectează industria construcțiilor și piața imobiliară.

Din acest motiv, experții au ajuns la concluzia stabilirii cuantumului despăgubirii raportat la o piață imobiliară inactivă, cu referire directă la terenuri de genul celui expropriat în speță (aflat în intravilan, arabil), stabilind valori diferite pe baza aceluiași algoritm. Diferențele în ceea ce privește cuantumul estimat au provenit din utilizarea de către fiecare expert a unei valori unitare de despăgubire diferită - folosită drept criteriu în cadrul formulei standard de calcul practicată - și, parțial, din stabilirea unui coeficient diferit de corecție unitară, de individualizare a terenului expropriat, utilizat, de asemenea, drept criteriu în cadrul algoritmului de calcul folosit de experți.

Deși, conform deciziei de casare, era necesar a se obține relații pentru a se verifica prețurile de tranzacționare a terenurilor de același fel din zona administrativ-teritorială unde se află situat terenul supus exproprierii, instanța de apel nu a manifestat rol activ, nu s-a adresat în mod direct Primăriei comunei Păulești - Direcția de Impozite și Taxe Locale, Camerei Notarilor Publici, Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară, altor instituții abilitate a prezenta relații în acest sens, nu a pus în vedere părților în litigiu să facă astfel de demersuri, considerând că sunt suficiente relațiile comunicate către expertul D.. În acest context, instanța de apel a respins și obiecțiunile formulate de Județul Prahova prin Consiliul județean Prahova, care a apreciat că la calculul despăgubirilor nu s-a ținut cont de prețul de vânzare, folosindu-se doar metoda comparației prin raportare la ofertele de vânzare.

S-a mai arătat că rezultă în cauză, că potrivit adresei nr. x din 31.05.2011 a Primăriei comunei Păulești, informațiile referitoare la prețurile de tranzacționare a unor terenuri situate pe raza comunei Păulești - zona Metro nu privesc și nu rezultă din activitatea instituției, că baza de date a Primăriei Păulești privitoare la bunurile imobile de pe raza acestei comune nu poate oferi informații despre prețul pe metru pătrat raportat la o anumită perioadă de timp pentru zona respectivă.

Or, în raport de aceste date se impunea emiterea unei adrese la Direcția de Impozite și Taxe Locale, această instituție fiind cea care calculează impozitele pentru terenurile din raza sa teritorială în funcție de valoarea de impunere, de actele de proprietate atașate cererilor de impunere.

La rândul său, Camera Notarilor Publici a comunicat expertului D., care a solicitat informații din contractele de vânzare cumpărare a terenurilor de pe raza comunei Păulești, că nu există la nivelul instituției o situație centralizată a acestor acte, fără însă a menționa în mod cert lipsa unor astfel de documente.

Pe de altă parte, Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară a arătat că nu deține o evidență statistică a prețurilor de vânzare a imobilelor situate pe raza județului Prahova, însă a recomandat expertului consultarea documentelor existente în arhiva sa.

Conform acestor relații, procedând la refacerea expertizei instanța de apel a constatat că nu au fost nesocotite dispozițiile art. 26 din Legea nr. 33/1994 și, apreciind că expertiza tehnică de specialitate reprezintă o probă utilă, a dat curs valorificării ei, prin urmare, a contrazis flagrant, absolut și discreționar decizia instanței superioare.

Instanța de apel, fără a administra probele considerate obligatorii pentru soluționarea fondului litigiului, cu ignorarea problemelor de drept dezlegate prin decizia de casare, a soluționat litigiul considerând că ansamblul probator administrat este suficient în a crea convingerea pronunțării unei hotărâri legale, aspect de natură a atrage casarea deciziei recurate.

Curtea de apel, în rejudecare, prin Decizia nr. 280 din 2.02.2017, a admis apelul contestatoarei, a schimbat în tot sentința și, pe fond, a admis contestația în parte în sensul că a stabilit cuantumul cuvenit contestatoarei la 67.844 RON, obligând intimații la 5.100 RON cheltuieli de judecată către apelantă, pentru considerentele ce urmează.

Față de dispozițiile art. 315 C. proc. civ., s-a dispus ca expertiza să fie efectuată de o comisie de experți constituită conform disp. art. 25 din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea, având ca obiectiv stabilirea cuantumului despăgubirilor pentru terenul expropriat, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 și a îndrumărilor date prin Decizia de casare nr. 4860 din 29 octombrie 2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, obținându-se prețurile de tranzacționare ale imobilelor de același fel din unitatea teritorială administrativă prin adrese către Primăria comunei Păulești, Direcția de Impozite și Taxe Locale, Camerei Notarilor Publici, precum și Oficiului de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

S-a pus în vedere părților să facă demersuri la Primăria comunei Păulești, Direcția de Impozite și Taxe Locale, Camera Notarilor Publici, precum și la Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară în vederea obținerii prețurilor de tranzacționare a imobilelor de același fel din unitatea administrativ teritorială a terenului intravilan în litigiu.

În ședința din 21.04.2015 s-au emis adrese către experții E. și F. pentru ca, pe linia Deciziei nr. 12/2015 pronunțată de Curtea Constituțională, să-și completeze punctele de vedere exprimate deja, în sensul calculării contravalorii despăgubirilor la prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la momentul transferului dreptului de proprietate, respectiv al consemnării sumei de bani în contul expropriatului.

S-a dispus efectuarea unei adrese expertului G. pentru a întocmi și depune la dosar lucrarea de specialitate, cu aceeași mențiune a calculării contravalorii despăgubirilor la prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la momentul transferului dreptului de proprietate, respectiv al consemnării sumei de bani în contul expropriatului.

Din raportul de expertiză întocmit de expert H.,expert desemnat de instanță, rezultă că Primăria comunei Păulești nu a transmis niciun contract de vânzare-cumpărare pentru a fi cercetat de expert și nici planul cadastral cu tarlaua și parcelele învecinate, însă Primăria Blejoi a pus la dispoziția expertului planul cadastral

S-a mai menționat de acest expert că, Camera notarilor publici a făcut trimitere pentru evaluare la Studiul privind estimarea valorilor etalon minimă de piață informativ pe județul Prahova, iar Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară prin răspunsul depus, fila 92, a sugerat preluarea valorilor la camera notarilor publici.

A concluzionat că pentru estimarea valorii de despăgubire în condițiile unei piețe imobiliare active, valoarea de piață care este cea mai justă de luat în considerație este cea exprimată de prețurile de ofertă publicate pe internet, la care se vor aplica corecții privind raportul cerere-ofertă corespunzător la data evaluării.

Expertul a menționat că baza de evaluare este estimarea valorii de piață, iar valoarea estimată este de 67.844 RON.

Și expertul F. desemnat de Consiliul județean a precizat că baza de evaluare este estimarea valorii de piață a imobilului stabilind o valoare de despăgubire de 64.058 RON, abordarea prin comparația vânzărilor este stabilită de piață.

Expertul I. desemnat de apelantă a folosit ca bază de evaluare valoarea de piață a bunului imobil, stabilind o valoare estimată la 67.534 RON. Acest expert a detaliat metodele de evaluare a unui teren respectiv: comparație directă, extracția de pe piață, alocarea tehnică reziduală, capitalizarea directă a rentei funciare, analiza fluxului de numerar actualizat, metode care nu sunt altceva decât derivări ale celor trei abordări tradiționale ale valorii oricărui tip de proprietate imobiliară respectiv abordarea prin piață, prin venit și prin cost.

Experții au avut în vedere și adresele Primăriei comunei Păulești care prin adresa nr. x din 26.03.2014 comunică instanței prețurile de tranzacționare la nivelul comunei, precizând valoarea de 21 euro pe mp în anul 2014, ulterior comunicând prin adresa nr. x din 19.08.2014 că în anul 2012, 2011, 2010 în arhiva primăriei nu au fost identificate contracte de vânzare cumpărare.

Consiliul județean Prahova prin adresa nr. x din 10.03.2014 comunică instanței copii de pe contractele de vânzare cumpărare pentru terenuri situate în intravilanul și extravilanul comunei Blejoi și Păulești din anul 2014, iar prin adresa nr. x din 25.01.2016 comunică că în arhiva comunei Păulești din anul 2009 a fost identificat un singur contract de vânzare cumpărare pentru suprafața de 10.000 mp prețul vânzării a fost de 20.000 euro.

Camera notarilor publici prin adresa nr. x din 20.03.2014 comunică instanței că nu deține o bază de date care să permită comunicarea informațiilor solicitate.

Oficiul pentru Cadastru și Publicitate Imobiliară Prahova prin adresa nr. x din 21.08.2014, comunică apelantei că nu poate furniza informații privind prețurile de tranzacționare a terenurilor situate în zona Metro întrucât nu deține evidență în acest sens.

Ulterior această instituție prin adresa nr. x din 09.02.2016 comunică instanței copii de pe contractele de vânzare cumpărare pentru terenuri situate în intravilanul și extravilanul comunei Păulești din anul 2009, filele 252-256 și un contract din 2001, fila 257-258.

Experții au analizat prețurile cu care se vând imobilele având în vedere și contractele de vânzare cumpărare ce au fost transmise de instituțiile cărora li s-a trimis adrese în acest sens, la momentul transferului dreptului de proprietate, dar și dispozițiile art. 25-26 din Legea nr. 33/1994.

Curtea a apreciat că valoarea stabilită de expertul desemnat de instanță, H., este valoarea corespunzătoare ce satisface atât cerințele despăgubirii reale la data transferului dreptului de proprietate, răspunzând și obiectivelor stabilite de instanță prin încuviințarea probelor, dar ținând cont și de precizările Înaltei Curți de Casație și Justiție prin ultima Decizie de casare nr. 4860 din 29 octombrie 2013.

S-a avut în vedere că valorile stabilite de ceilalți experți sunt relativ apropiate de valoarea stabilită de expert H. și faptul că acest expert a detaliat în cuprinsul lucrării modalitatea de evaluare, fișele anexate raportului de expertiză precizează exemple de vânzări terenuri din anul 2009, prețul stabilit pe metru pătrat fiind de 32,70 euro,dar și situarea terenului. Expertul I. a stabilit că prețul pe metru pătrat este de 32,55 euro, iar expertul F. a stabilit prețul de 30,87 euro metru pătrat.

Cu privire la critica potrivit căreia hotărârea instanței este nelegală și netemeinică și datorită faptului că Județul Prahova a procedat la consemnarea sumei de 60.869 RON, situație față de care, dacă cererea intimatei ar fi fost întemeiată, se impunea obligarea sa doar la diferența dintre suma consemnată și valoarea stabilită de instanță, Curtea a reținut că Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Decizia nr. 4860 din 29 octombrie 2013, a considerat că nu se mai impune cercetarea celui de-al doilea motiv de recurs vizând obligarea intimaților doar la plata diferenței dintre suma stabilită de instanță cu titlu de despăgubiri și cea deja consemnată în baza hotărârii contestate.

Mai mult în ședința publică din data de 12.02.2013 apelanta prin apărător a arătat că deși suma prevăzută în hotărârea nr. x din 27.05.2009 de 60.869 RON este consemnată, aceasta nu a fost încasată datorită faptului că părțile sunt în litigiu.

Întrucât părțile nu au mai pus în discuție această critică referitoare la plata doar a diferenței dintre ce s-a consemnat și ce ar urma să se plătească, iar expropriatorul nu a insistat să se aibă în vedere suma consemnată, Curtea nu a mai reținut obligația de plată în sarcina expropriatorului doar a diferenței dintre suma de 67.844 RON, stabilită drept despăgubiri de către instanță și suma de 60.869 RON, fixată drept despăgubiri prin hotărârea contestată.

Împotriva deciziei au declarat recurs Județul Prahova și Consiliul județean Prahova întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând modificarea deciziei recurate în sensul respingerii apelului contestatoarei iar în subsidiar, casarea deciziei cu trimiterea cauzei spre rejudecare.

Prin dezvoltarea motivelor de recurs se arată că în cauză nu au fost respectate îndrumările date prin Decizia de casare nr. 4860 din 29.10.2013 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în sensul de a se stabili cuantumul despăgubirilor pentru terenul expropriat, cu respectarea dispozițiilor art. 26 alin. (2) din legea susmenționată.

Astfel, metoda comparației directe folosită de cei trei experți, nu se regăsește printre criteriile prevăzute expres și neechivoc de norma aplicabilă, și anume prețurile cu care se vând în mod obișnuit imobilele în zona respectivă.

Ceea ce experții au analizat au fost ofertele de vânzare de pe internet și nu vânzările efective așa cum prevede art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994.

Așa cum s-a arătat și prin obiecțiunile formulate la raportul de expertiză, obiecțiuni care au fost respinse de instanța de apel, pentru calcularea prețului real, experții trebuiau să țină seama de prețurile cu care s-au vândut terenurile din categoria arabil intravilan, din localitatea Păulești, la momentul transferului dreptului de proprietate.

În stabilirea cuantumului despăgubirilor, experții nu au luat în considerare contractele de vânzare-cumpărare depuse la dosar, deși le-au invocat în lucrările lor.

Practica instanței supreme este în sensul că sintagma "prețul cu care se vând în mod obișnuit imobilele" are semnificația de preț plătit efectiv și consemnat ca atare în contractele autentice de vânzare-cumpărare și nu ofertele de preț ale agențiilor imobiliare ori prețurile de tranzacționare extrase de la rubricile de vânzări de pe internet și din anunțurile de mică publicitate.

Astfel, nu pot fi avute în vedere ofertele de vânzare, dată fiind inevitabila negociere a prețului, prețul solicitat fiind mai mare.

Niciunul din cei trei experți nu a identificat prețurile obișnuite de vânzare-cumpărare ale terenurilor din localitatea Păulești, fiind de notorietate faptul că prețurile imobilelor au înregistrat o scădere considerabilă în ultimii ani.

Înalta Curte, analizând decizia prin raportare la criticile formulate reține caracterul nefondat al recursului pentru argumentele ce succed.

Prin Decizia de casare nr. 4860 din 28.10.2013 s-a reținut nelegalitatea deciziei pronunțate în apel întrucât instanța, fără a administra probele considerate obligatorii pentru rezolvarea fondului litigiului, cu ignorarea problemelor de drept dezlegate prin prima decizie de casare, a soluționat litigiul considerând că ansamblul probator administrat este suficient în a avea convingerea pronunțării unei hotărâri legale.

În rejudecare, instanța de apel, cu respectarea dispozițiilor art. 315 alin. (1) C. proc. civ., a efectuat demersurile necesare administrării probelor indicate de instanța de casare a fi necesare soluționării cauzei, astfel cum rezultă din partea expozitivă a deciziei.

Osebit de aceasta, instanța a ordonat efectuarea expertizei cu respectarea Deciziei Curții Constituționale nr. 12/2015, obligatorie potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale.

Drept urmare s-a dispus experților desemnați să efectueze raportul de expertiză și să-și completeze punctele de vedere în sensul calculării contravalorii despăgubirilor prin raportare la prețul cu care se vând, în mod obișnuit, imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la momentul transferului dreptului de proprietate, respectiv al consemnării sumei de bani în contul expropriatului.

Arată instanța de apel, în motivarea opțiunii de a stabili suma de 67.844 RON drept contravaloare a imobilului expropriat, valoare apropiată de suma de 60.869 RON consemnată de Județul Prahova în favoarea expropriatului, că expertul a avut în vedere și vânzări de terenuri din anul 2009.

Recurenții invocă nelegalitatea deciziei pentru că instanța nu a avut în vedere comparabilele furnizate de ei, respectiv contractele de vânzare-cumpărare nr. x din 7.02.2014, nr. x din 15.01.2014 și nr. x din 10.01.2014.

Critica este vădit nefondată față de împrejurarea că instanța de apel a aplicat, așa cum s-a arătat dispozițiile Deciziei nr. 42/2015 a Curții Constituționale prin care s-a constatat că prevederile art. 9 teza a doua din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și drumuri naționale, raportate la sintagma "la data întocmirii raportului de expertiză cuprinsă în dispozițiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică sunt neconstituționale, așa încât experții și instanța de judecată vor ține seama de prețul cu care se vând, în mod obișnuit imobilele de același fel în unitatea administrativ teritorială, la momentul transferului de proprietate.’’

Altfel spus, cum recurenții nu au formulat critici cu privire la aplicarea de către instanță a deciziei Curții Constituționale, aflată în coliziune cu dispozițiile deciziilor de casare cât privește momentul la care se calculează cuantumul despăgubirilor solicitate - data expertizei - instanța nu avea a se raporta la conținutul contractelor de vânzare-cumpărare depuse de expropriatori, câtă vreme acestea au fost încheiate în 2014, ulterior datei transferului dreptului de proprietate, 2009, stabilit conform art. 15 din Legea nr. 198/2004, ca fiind cea de la data consemnării despăgubirilor.

Pentru cele ce preced, Înalta Curte, reține că nu este incident motivul de modificare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ., în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de intimatul Județul Prahova prin Consiliul Județean Prahova împotriva Deciziei nr. 280 din data de 2 februarie 2017, pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția I civilă.

Obligă pe recurentul Județul Prahova prin Consiliul Județean Prahova la plata sumei de 2.000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată către intimatul S.C. A. S.R.L.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2017.