ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 25.02.2016

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 518/2016

HOTĂRÂRE
25.02.2016
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 518/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 16 iulie 2015, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea, obligarea pârâtului Ministerul Justiției la modificarea Ordinului nr. 1306/C/2015, în sensul majorării indemnizației brute lunare, și obligarea tuturor pârâților la recalcularea și acordarea sumelor astfel recalculate, actualizate în raport cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale aferente.

Prin Sentința nr. 102 din 6 octombrie 2016, Curtea de Apel Brașov a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Galați.

A reținut instanța că, în speță, reclamanta, având calitatea de judecător la Judecătoria Focșani, a optat pentru alegerea Curții de Apel Brașov, prevalându-se de dispozițiile art. 127 C. proc. civ.. Însă, interpretându-se gramatical acest text de lege, care instituie o excepție de la norma generală, reclamanta ar fi putut să aleagă competența unei alte curți de apel decât cele alternativ prevăzute de legea specială doar în ipoteza în care ar fi funcționat la una dintre cele două curți de apel, București ori Galați, nu și în situația de față când litigiul nu este de competența materială a instanței unde își desfășoară activitatea.

Curtea de Apel Galați, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Sentința nr. 284 din 19 noiembrie 2015, a admis excepția necompetenței teritoriale a instanței, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a acțiunii în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

A reținut instanța, în esență, că textul art. 127 C. proc. civ. nu se poate interpreta doar din punct de vedere gramatical, pentru că, deși se referă la sesizarea instanței judecătorești "de același grad" cu cea la care își desfășoară activitatea judecătorul, textul face referire și la "circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate".

De asemenea, art. 127 alin. (1) C. proc. civ. nu poate fi interpretat decât corelativ alin. (2) al aceluiași articol, care se referă la acțiunile introduse împotriva unui judecător care își desfășoară activitatea la instanța competentă să judece cauza și care prevede că reclamantul poate sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța care ar fi fost competentă potrivit legii.

Astfel, constatând ivit conflict negativ de competență, în baza art. 134 C. proc. civ., a dispus sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție cu soluționarea acestuia.

Înalta Curte constată că obiectul litigiului dedus judecății îl constituie obligarea pârâtului Ministerul Justiției la modificarea Ordinului nr. 1306/C/2015 prin care reclamantei A. i-au fost stabilite drepturile salariale și recalcularea acestora și obligarea pârâților Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea la recalcularea și acordarea sumelor astfel recalculate, actualizate în raport cu indicele de inflație și acordarea dobânzii legale aferente, începând cu data de la care îi reveneau și, în continuare, pentru viitor, până la achitarea integrală.

Față de obiectul acțiunii, competența materială de soluționare a acesteia aparține curții de apel.

Din punct de vedere al competenței teritoriale, potrivit art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului.

Deci, în speță, reclamanta, domiciliată în Focșani, județul Vrancea, ar fi putut opta pentru Curtea de Apel București, instanța de la sediul pârâtului Ministerul Justiției, sau pentru Curtea de Apel Galați, instanța de la domiciliul său, însă, avându-se în vedere faptul că are calitatea de judecător, desfășurându-și activitatea în cadrul Judecătoriei Focșani, în circumscripția Curții de Apel Galați, a devenit incident art. 127 alin. (1) C. proc. civ., conform căruia,

"(1) Dacă un judecător are calitatea de reclamant într-o cerere de competența instanței la care își desfășoară activitatea, va sesiza una dintre instanțele judecătorești de același grad aflate în circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate cu curtea de apel în a cărei circumscripție se află instanța la care își desfășoară activitatea."

Textul de lege, care se referă la sesizarea instanței judecătorești de același grad cu cea la care judecătorul își desfășoară activitatea, nu poate fi interpretat restrictiv, în sensul că reclamanta s-ar fi putut adresa unei curți de apel învecinate numai în ipoteza în care ar fi funcționat la o curte de apel, pentru că textul de lege face referire la "circumscripția oricăreia dintre curțile de apel învecinate".

Prin urmare, din punct de vedere al competenței teritoriale, trebuie avută în vedere curtea de apel în circumscripția căreia își desfășoară activitatea reclamanta, care are calitate de judecător, și nu instanța la care efectiv funcționează.

Având în vedere că reclamanta are calitate de judecător în cadrul Judecătoriei Focșani, în circumscripția Curții de Apel Galați, și că, din manifestarea sa de voință, rezultă că a optat pentru instanța de la domiciliul său cu aplicarea art. 127 C. proc. civ., Înalta Curte apreciază că instanței mai întâi învestite, Curtea de Apel Brașov, îi revine competența de soluționare a acțiunii.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Brașov.

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției, Curtea de Apel Galați și Tribunalul Vrancea în favoarea Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 25 februarie 2016.

Procesat de GGC - MM

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2019-09-25
0,94
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1491/2019
Ședința publică din data de 25 septembrie 2019 Asupra conflictului negativ de competență de față, reține următoarele: Prin cererea înregistrată la 02.05.2018 pe rolul Tribunalului Brașov, secția I civilă, reclamanta A., judecător la Curtea
ÎCCJ 2016-06-17
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2024/2016
, s-a dispus disjungerea cererilor formulate de reclamanții E., F. (cu domiciliile în Brăila); I. (cu domiciliul în Focșani) și B. (cu domiciliul în Onești) și formarea a trei dosare. 2. Hotărârea primei instanțe Prin Sentința nr. 210 din 1
ÎCCJ 2018-10-05
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3165/2018
aceeași funcție (auditor clasa I, grad superior, gradația 5) la nivelul Curții de Apel Galați salariul brut lunar în plată conform statului de funcții a inclus și sporul de 25% pentru complexitatea muncii de auditor. Curtea de Apel Galați a
ÎCCJ 2020-02-20
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1012/2020
efectiv plătite și sumele ce vor rezulta din recalcularea drepturilor salariale, sume la care să se adauge dobânda legală și care să fie actualizate totodată cu rata inflației până la data plății efective; - să fie obligată pârâta să recalc
ÎCCJ 2017-03-01
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 769/2017
, sub nr. x/62/2015. II. Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență Prin Încheierea din 12 ianuarie 2017, Curtea de Apel Brașov, secția civilă, a admis excepția de necompetență materială a secției civile din cadrul Curții d
Sursă