ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 137/2016
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 137/2016 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2016)
Decizia nr. 137/2016
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 1493 din 16 iunie 2015, Judecătoria Tg. Jiu,
în baza art. 334 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și a art. 43 alin. (5) C. pen.., a condamnat pe inculpatul A., la pedeapsa de 1 an și 9 luni închisoare.
În baza art. 334 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și a art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.
În baza art. art. 335 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (1) C. pen. și a art. 43 alin. (5) C. pen., a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 9 luni închisoare.
În conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) și ari 39 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a stabilit pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 9 luni, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa închisorii în durată de 2 ani și 6 luni.
În temeiul art. 91 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului, iar în temei art. 92 C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.
În baza art. 66 alin. (1) lit. i) C. pen. s-au interzis inculpatului ca pedeapsă complementară dreptul de a conduce orice tip de autovehicul, pe o perioadă de 3 ani de la rămânerea definitivă a prezentei sentințe.
În temeiul art. 65 alin. (1) lit. c). pen. s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării dreptului de a conduce orice tip de autovehicule.
În temeiul art. 93 alin. (1) lit. c). pen., s-a dispus ca pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoare măsuri de supraveghere:
a) Să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;
b) Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) Să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) Să comunice schimbarea locului de muncă;
e) Să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existență.
În temeiul art. 93 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 zile la Administrația Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.
În baza art. 91 alin. (4) C. proc. pen., raportat la dispozițiile art. 96 C. pen., s-a atras atenția inculpatului că în situația nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, s-a revocat suspendarea și s-a dispus executarea pedepsei.
În baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. s-a impus condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen., pe parcursul termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul va presta o muncă neremunerată în folosul comunității în cadrul Primăriei Municipiului Tg. Jiu pe o perioadă de 60 de zile lucrătoare.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 96 C. pen.
A fost obligat inculpatul A. la 400 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că prin rechizitoriul nr. x/P/2014 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 335 alin. (2) C. pen., art. 334 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 38 alin. (1) lit. c).penal și art. 41 C. pen.
În fapt, s-a reținut, că în data de 05 septembrie 2014, orele 09,30, Poliția Orașului Bumbești-Jiu l-a identificat în trafic pe inculpatul A., în timp ce conducea autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, având permisul de conducere anulat.
Din adresele Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor din data de 06 octombrie 2014 și adresa din 04 octombrie 2014 a Punctului de contact Oradea a rezultat faptul că inculpatului A. i-a fost anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj și plăcuțele cu numerele de înmatriculare de pe autoutilitară corespund unui alt autovehicul, ce aparține unei societăți din Italia.
Cu ocazia audierii inculpatul a declarat faptul că la data de 05 septembrie 2014 a condus autoutilitara, pe o distanță de aproximativ 40-50 de metri, fiind nevoit sa conducă datorită faptului că încurca traficul pe o artera secundară a DJ 665 Tetila, iar referitor la faptul că plăcuțele cu numărul de înmatriculare aparțin unui alt autovehicul, acesta a declarat faptul că a achiziționat autoutilitara în urmă cu aproximativ 1 an și jumătate și nu a știut despre faptul că plăcuțele aparțin autoturismului respectiv.
Situația de fapt mai sus menționată a fost susținută cu următoarele mijloace de probă: declarații de inculpat, declarații de martori, proces verbal de sesizare, buletin de analiză adresă Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatricultări a Vehiculelor Gorj; adresă Punctul de Contact Oradea.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu la data de 04 aprilie 2015, sub nr. x/318/2015, iar prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 31 martie 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății, A., în calitate de inculpat necontestând în vreun fel actele de urmărire penală.
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
A fost ascultat inculpatul, la termenul de judecată din data de 21 aprilie 2015, declarația fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei. Tot la acest termen de judecată s-a dispus citarea martorilor consemnați în rechizitoriu.
Analizând actele și lucrările dosarului, constând în materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și al judecății, instanța a reținut că în data de 05 septembrie 2014, orele 09,30, Poliția Orașului Bumbești-Jiu l-a identificat în trafic pe A., în timp ce conducea autoutilitara
, pe DJ 665 Tetila, din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, având permisul de conducere anulat, aspect ce a rezultat din adresele Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor din data de 06 octombrie 2014 și adresa din 04 octombrie 2014 a Punctului de contact Oradea, din care a rezultat faptul că lui A. i-a fost anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj, iar plăcuțele cu numerele de înmatriculare de pe autoutilitară corespund unui alt autovehicul, ce aparține unei societăți din Italia.
Fiind audiat, A. a declarat faptul că la data de 05 septembrie 2014 a condus autoutilitara, pe o distanță de aproximativ 40-50 de metri, fiind nevoit sa conducă datorită faptului că încurca traficul pe o artera secundară a DJ 665 Tetila, iar referitor la faptul că plăcuțele cu numărul de înmatriculare aparțin unui alt autovehicul, acesta a declarat faptul că a achiziționat autoutilitara în urmă cu aproximativ 1 an și jumătate și nu a știut despre faptul că plăcuțele aparțin autoturismului respectiv.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Judecătoriei Tg. Jiu la data de 04 februarie 2015, sub nr. x/318/2015, iar în faza de cameră preliminară, prin încheierea de ședință din camera de consiliu din data de 31 martie 2015, judecătorul de cameră preliminară a constatat legalitatea sesizării instanței, a administrării probelor și a efectuării actelor de urmărire penală și a dispus începerea judecății, A., în calitate de inculpat necontestând în vreun fel actele de urmărire penală, apărătorul inculpatului arătând în faza de cameră preliminară că nu are excepții de invocat
La primul termen de judecată, cu procedura legal îndeplinită, ulterior citirii în extras de către grefierul de ședință în baza art. 374 C. proc. pen. a actului prin care s-a dispus începerea judecății, instanța l-a întrebat pe inculpat dacă solicită ca judecata să aibă loc numai pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și a înscrisurilor prezentate de părți, aducându-i la cunoștință dispozițiile art. 396 alin. (10) C. proc. pen.
La termenul de judecată din data de 21 aprilie 2015, iar în temeiul dispozițiilor art. 374 " coroborate cu dispozițiile art. 375 C. proc. pen., îi aduce la cunoștință inculpatului în ce constă învinuirile care i se aduc, că are dreptul de a nu face nici o declarație, atrăgându-i atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit împotriva sa, instanța aducându-i la cunoștință inculpatului și faptul că, poate fi judecat potrivit procedurii simplificate, dacă recunoaște, în totalitate faptele reținute în sarcina sa și pe baza probelor și a înscrisurilor administrate în cursul urmăririi penale,dar inculpatul A., având cuvântul, cu privire la cele învederate de instanță, declară că este de acord să dea o declarație,astfel că s-a procedat la ascultarea inculpatului A., declarația acestuia fiind consemnată, semnată și atașată la dosarul cauzei, fiind de acord și cu citarea în vederea audierii a martorilor din rechizitoriu,
respectiv, B., C., D. și E.,dispunându-se citarea acestora.
La termenul din 05 Mai 2015 au fost audiați martorii E., D. și C., s-a respins cererea formulată de apărătorul inculpatului privind înaintarea cărții de identitate a autovehiculului, în original de către Poliția Orașului Bumbești Jiu, dispunându-se însă emiterea unei adrese către Inspectoratul General al Poliție de Frontieră - Punctul de contact Oradea care să confirme sau să infimie dacă nr. a fost atribuit vreodată autovehiculului, urmând ca în cazul imposibilității emiterii unui răspuns să expună motivul imposibilității emiterii unui astfel de răspuns, precum și emiterea unei adrese către Instituția Prefectului-Județul Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Gorj, instituție care dacă se află în posesia informațiilor necesare, să confirme sau să infirme dacă nr. de înmatriculare, a fost atribuit vreodată autovehiculului, urinând ca în cazul imposibilității emiterii unui răspuns să expună motivul imposibilității emiterii unui astfel de răspuns.
La termenul din 26 mai 2015, întrucât iar a lipsit martorul B., s-a emis un mandat de aducere pe numele martorului lipsă, revenindu-se cu adresă către Instituția Prefectului-Județul Gorj - Serviciul Public Comunitar Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor Gorj, instituție care dacă se află în posesia informațiilor necesare, să confirme sau să infirme dacă nr. de înmatriculare a fost atribuit vreodată autovehiculului, urmând ca în cazul imposibilității emiterii unui răspuns să expună motivul imposibilității emiterii unui astfel de răspuns.
La termenul din 16 iunie 2015, a lipsit iar martorul B., învederându-se că în procesul verbal încheiat la data de 11 iunie 2015 și înaintat de către Inspectoratul Județean de Jandarmi Gorj, s-a constatat că martorul B. nu se află la domiciliu, fiind plecat la muncă în Norvegia din luna februarie, fiind respinsă solicitarea apărătorului inculpatului de acordare a unui nou termen de judecată în vederea ascultării martorului B., întrucât acesta a relatat în declarație ca și cum ar fi participat dar a luat act de cele spuse de polițist și nu a participat în mod direct, apreciindu-se că se poate face judecarea și fără a fi audiat acest martor, având în vedere imposibilitatea prezentării și faptul că acesta a dat declarație la organele de urmărire penală și a semnat-o .
Având în vedere declarațiile date la urmărirea penală de inculpatul A. și martorii B., C., D. și E., cât și cele date în fața instanței de inculpatul A. și martorii C., D. și E.,
este evident că în data de 05 septembrie 2014, orele 09,30, Poliția Orașului Bumbești-Jiu l-a identificat în trafic pe inculpatul A., în timp ce conducea autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, având permisul de conducere anulat, deși, așa cum reiese din declarația dată în fața instanței de martorul C. în fața instanței (fila 28-verso), persoana care a insistat ca inculpatul să deplaseze autoutilitara de pe drumul unde era oprită pentru ca să poată trece C. cu tractorul la care avea atașat un utilaj agricol, martorul C., ar fi deplasat el autoutilitara, dacă inculpatul i-ar fi cerut așa ceva, fără a-i cere documentele referitoare la vehicul.
Ori, inculpatul nu i-a solicitat martorului C. să deplaseze el autoutilitara și,probabil,nici unei alte persoane nu îndrăznea să-i ceară așa ceva știind că este posibil să-i fie cerute documentele referitoare la vehicul, din această cauză s-a deplasat cu un vehicul cu numere de înmatriculare false la o oră matinală și după aceea l-a parcat pe un drum lăturalnic, tocmai pentru a evita vreun posibil control și cu privire la acest aspect.
Așa cum reiese din adresele Serviciului Public Comunitar Regim Permis de Conducere și Înmatriculări a Vehiculelor din data de 06 octombrie 2014 și adresa din 04 octombrie 2014 a Punctului de contact Oradea, inculpatului A. i-a fost anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj, iar plăcuțele cu numerele de înmatriculare de pe autoutilitară corespund unui alt autovehicul, ce aparține unei societăți din Italia.
Chiar dacă a condus autoutilitara pe o distanță de aproximativ 40-50 de metri,și în condițiile în care a făcut aceasta la insistențele unei alte persoane,respectiv la insistențele martorului C., acțiunea de a conduce un autovehicul pe drumurile publice deși îi fusese anulat permisul de conducere la data de 24 octombrie 2012 de către Serviciul Rutier Gorj coroborat cu conducerea unui autovehicul ce avea plăcuțele cu numerele de înmatriculare corespunzând unui alt autovehicul, marca Volkswagen, ce aparține unei societăți din Italia, s-a reținut că întrunește elemente constitutive ale infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 335 alin. (2) C. pen., respectiv conducerea unui vehicul fără permis de conducere și de art. 334 alin. (1) și (2) C. pen., întrucât inculpatul a fost determinat de o faptă neimputabilă să conducă autoturismul având în vedere presiune psihică creată de conducătorul auto al autotractorului care i-a solicitat să mute autoturismul întrucât acesta nu putea trece iar discuția dintre cei doi a fost agresivă.
În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. art. 334 alin. (1) și (2) C. pen., respectiv punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, s-a reținut că este evident că inculpatul a pus în circulație și a condus pe drumurile publice un autovehicul cu număr fals de înmatriculare, riscând chiar să genereze tragerea la răspundere a fiului său, martorul E.
, care a condus pe o distanță mult mai mare autoutilitara, situație de fapt de rezultă din declarațiile date de inculpat, declarații date de martori, procesul verbal de sesizare, buletin de analiză; adresă Punctul de contact Oradea.
În ceea ce privește existența unui exces neimputabil, care să genereze neimputabilitatea faptelor de a conduce un vehicul fără permis de conducere, s-a reținut că punerea în circulație sau conducerea unui vehicul neînmatriculat, după cum dispune art. 26 C. pen.:
„(1) Nu este imputabila fapta prevăzuta de legea penala săvârșita de persoana aflata in stare de legitima apărare, care a depășit, din cauza tulburării sau temerii, limitele unei apărări proporționale cu gravitatea atacului.
(2) Nu este imputabila fapta prevăzuta de legea penala, săvârșita de persoana aflata in stare de necesitate, care nu si-a dat seama, in momentul comiterii faptei, ca pricinuiește urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce daca pericolul nu era înlăturat" ori inculpatul nu s-a aflat nici în legitima apărare, nici în stare de necesitate, fiind în stare de necesitate persoana care săvârșește fapta pentru a salva de la un pericol imediat și care nu putea fi înlăturat altfel viața, integritatea corporală sau sănătatea sa ori a altei persoane sau un bun important al său ori al altei persoane sau un interes general, dacă urmările faptei nu sunt vădit mai grave decât cele care s-ar fi putut produce în cazul în care pericolul nu era înlăturat, starea de necesitate fiind definită legal în art. 20 alin. (2) din N.C.P. ca fiind o cauză care înlătură infracțiunea, adică înlătură caracterul penal al unei fapte săvârșită în anumite împrejurări. Pentru existența stării de necesitate sunt prevăzute următoarele condiții:
a) să existe un pericol iminent;
b) acest pericol să amenințe viața, integritatea corporală ori sănătatea proprie a făptuitorului ori a altuia sau un bun important al său sau al altei persoane ori un interes general;
c) pericolul să nu poată fi înlăturat în alt mod;
d) să se fi comis o faptă prevăzută de legea penală de către persoana care urmărește să salveze acele valori; e) urmările faptei să nu fie vădit mai grave decât dacă pericolul nu era înlăturat.
De asemenea, s-a reținut că nu poate fi vorba în ceea ce privește conducerea fără a deține permis a autoutilitarei la insistențele lui C., nici de o constrângere morală, iar potrivit dispozițiilor articolului 25 C. pen., nu este imputabilă fapta prevăzută de legea penală săvârșită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin amenințare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia și care nu putea fi înlăturat în alt mod, și nici dacă s-ar ține seama de definirea dată de doctrină, conform căreia, constrângerea morală ca reprezentând exercitarea unei presiuni pe care o persoană o realizează prin orice mijloace, asupra psihicului altei persoane, în așa fel încât, sub stăpânirea unei temeri grave, persoana constrânsă nu-și mai poate dirija în mod liber voința și săvârșește o faptă prevăzută de legea penală,iar condițiile constrângerii morale sunt existența unei acțiuni de constrângere exercitată asupra psihicului unei persoane de către o altă persoană, prin amenințare,
expunerea persoanei amenințate sau a unei alte persoane la un pericol grav, actual sau iminent și injust, pericolul să nu poată fi înlăturat în alt mod decât prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală către care tinde acțiunea de constrângere prin amenințare.
De asemenea, privitor la înmatricularea autoutilitarei, s-a reținut că nu poate fi vorba despre o eroare, raportat la disp. art. 30 C. pen.,care dispune:
„(1) Nu constituie infracțiune fapta prevăzuta de legea penala, săvârșita de persoana care, in momentul comiterii acesteia, nu cunoștea existenta unei stări, situații ori împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.
(2) Dispozițiile alin. (1) se aplica si faptelor săvârșite din culpa pe care legea penala le pedepsește, numai daca necunoașterea stării, situației ori împrejurării respective nu este ea insasi rezultatul culpei.
(3) Nu constituie circumstanța agravanta sau element circumstanțial agravant starea, situația ori împrejurarea pe care infractorul nu a cunoscut-o în momentul săvârșirii infracțiunii.
(4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplica in mod corespunzător si in cazul necunoașterii unei dispoziții legale extrapenale.
(5) Nu este imputabila fapta prevăzuta de legea penala săvârșita ca urmare a necunoașterii sau cunoașterii greșite a caracterului ilicit al acesteia din cauza unei împrejurări care nu putea fi in nici un fel evitată, chiar dacă am distinge intre eroarea asupra elementelor constitutive ale infracțiunii si eroarea asupra caracterului interzis al actului, iar dispozițiile alin. (1), (2) și (4) ale art. 30 privesc eroarea asupra elementelor constitutive ale infracțiunii, eroare care înlătura intenția, ca sub-element al laturii subiective, eroare ce înlătura și culpa dacă este invincibilă, respectiv lasă să subziste răspunderea penala pentru o fapta din culpa daca eroarea este culpabila, iar fapta este incriminata si in modalitatea respectiva.
În ceea privește fapta prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. (2) C.pen, analizând latura obiectivă a acestei infracțiuni, instanța a reținut că elementul material al acestora constă în acțiunea de conducere pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană căreia i-a fost anulat permisul de conducerejezultă fără echivoc din probele administrate, că, la momentul când a fost surprins conducând un autoturism nu avea permis de conducere, care-i fusese anulat, urmarea imediată în cazul unei astfel de fapte e data de starea de pericol create de inculpat, prin comportamentul său, față de valorile sociale ocrotite de lege și relațiile sociale referitoare la acestea, respectiv viața, integritatea fizică și psihică a participanților la trafic și integritatea bunurilor.
Legătura de cauzalitate dintre elementul material și urmarea imediată rezultă ex re, din însăși săvârșirea faptei, aceasta fiind o infracțiune de pericol, pentru a cărei existență nu este necesară producerea unui rezultat concret, privit în materialitatea sa, fiind suficientă crearea unei stări de pericol pentru siguranța circulației pe drumurile publice și a participanților la trafic.
Sub aspectul laturii subiective, instanța a reținut că inculpatul a acționat cu vinovăție în modalitatea intenției indirecte, conform dispozițiilor art. 16 alin. (3) lit. b) C. pen., întrucât a prevăzut rezultatul faptei sale și, deși nu l-a urmărit, a acceptat posibilitatea producerii lui. Astfel, inculpatul, știind că fără permis de conducere, a condus un autoturism pe drumurile publice, acceptând posibilitatea creării unei stări de pericol pentru relațiile sociale privind circulația în siguranță pe drumurile publice, precum și pentru valorile sociale apărate prin dispozițiile legale în baza cărora a fost cercetat în cauză.
S-a mai reținut că pentru existența elementului material al laturii obiective a infracțiunilor incriminate de art. 334 alin. (1) și (2) C. pen., este necesar ca subiectul activ să pună în circulație sau să circule pe drumurile publice cu un autovehicul cu număr fals de înmatriculare, respectiv a unui autovehicul neînmatriculat,prin fals se înțelege contrar adevărului, mincinos, neautentic, imitat, iar prin număr fals de înmatriculare se înțelege orice număr înscris pe tăblițele montate la locurile rezervate acestora pe un autovehicul, număr care nu corespunde adevărului, respectiv nu corespunde unei înscrieri reale a autovehiculului în evidențele autorității competente să efectueze înmatricularea. In acest sens, este fals nu numai un număr imaginar aplicat unui autovehicul înmatriculat ori neînmatriculat, ci și un alt număr decât cel real atribuit unui anumit autovehicul, sau un număr real pe care, la un moment dat l-a avut un autovehicul, dar care și-a pierdut valabilitatea. In toate aceste cazuri se creează o aparență contrară adevărului, sancționată de legea penală. In orice caz, pentru realizarea elementului material al laturii obiective a infracțiunii în discuție, nu se cere ca numărul sub care circulă autovehiculul să fi fost falsificat în sens fizic, material, așa cum au pretins primele două instanțe, iar în ceea ce-l privește pe inculpatul A., acesta a condus autoutilitara, pe DJ 665 Tetila, din orașul Bumbești-Jiu, județul Gorj, deși plăcuțele cu numărul de înmatriculare aparțineau unui alt autovehicul, fără ca autoutilitara să fie înmatriculată, fapta există, că a fost săvârșită de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere atitudinea sa manifestată pe parcursul procesului, faptul că a mai fost condamnat pentru fapte săvârșite cu intenție, precum și pentru fapte la regimul circulației, organele judiciare dând dovadă de clemență și i-au mai aplicat și trei amenzi administrative tot pentru fapte la regimul circulației, iar faptele din 04 septembrie 2014, le-a săvârșit la doar câteva luni după ce se împlinise termenul de încercare în urma unei suspendări a executării unei pedepse de 2 ani și 6 luni închisoare.
S-au avut în vedere și recomandările depuse și celelalte înscrisuri existente pentru o individualizare cât mai eficientă a pedepsei ce i s-a aplicat, impunându-se cu privire la inculpat aplicarea unor pedepse.
Astfel, pe de o parte, instanța a avut în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor concretizat în valorile sociale care au fost puse în pericol (infracțiunea pentru care inculpatul a fost cercetat fiind o infracțiune de pericol,
iar nu de rezultat) și care ar fi putut fi vătămate - viața persoanei, sănătatea și integritatea acesteia, precum și siguranța traficului rutier, împrejurări care impun adoptarea unei conduite prudente pe măsura responsabilității sporite a oricărui conducător auto în trafic.
Pe de altă parte, s-a reținut și faptul că totuși, inculpatul a manifestat o atitudine doar parțial sinceră, și conduita oscilantă a inculpatului în societate atât anterior săvârșirii faptei, reieșită din antecedentele penale, cât și ulterior, reliefată prin atitudinea sa procesuală concretizată în prezentarea în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată, contribuind astfel în mod nemijlocit la soluționarea justă și cu celeritate a cauzei și la aflarea adevărului, cu respectarea exigențelor impuse de art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Aceste împrejurări de fapt au creat totuși instanței convingerea asupra faptului că inculpatul a conștientizat pe deplin gravitatea faptelor comise și că incidentele ce fac obiectul prezentei cauze au fost, este și, mai ales, vor fi evenimente ce nu se vor mai repeta, inculpatul, fiind o persoană ajunsă la vârsta deplinei maturități, având capacitatea de conștientizare a faptei sale și a urmărilor acesteia, va adopta pe viitor o atitudine de respectare întocmai a normelor juridice de conviețuire social, iar în baza art. 334 alin. (2) C. pen. l-a condamnat pe inculpatul A. la o pedeapsă de 1 an și 9 luni închisoare, în baza art. 334 alin. (1) C. pen. l-a condamnat la o pedeapsă de 1 an și 6 luni închisoare, iar în baza art. art. 335 alin. (2) C. pen. l-a condamnat la o pedeapsă de 9 luni închisoare, urmând ca în conformitate cu prevederile art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., să se stabilească pedeapsa cea mai grea de 1 an și 9 luni închisoare la care s-a adăugat o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 9 luni, urmând ca inculpatului să i se aplice pedeapsa închisorii în durată de 2 ani și 6 luni.
În temeiul art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului iar în temeiul art. 92 C. pen. s-a stabilit un termen de supraveghere de 3 ani.
În temeiul art. 93 alin. (1) lit. c). pen., pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul va trebui să respecte următoare măsuri de supraveghere:
a) Să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Gorj la datele fixate de acesta;
b) Să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c) Să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile, precum și întoarcerea;
d) Să comunice schimbarea locului de muncă;
e) Să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor lui de existență.
În temeiul art. 93 alin. (3) C. proc. pen. a fost obligat inculpatul să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 zile la Administrația Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu, în baza art. 91 alin. (4) C. proc. pen., raportat la dispozițiile art. 96 C. pen., s-a atras atenția inculpatului că în situația nerespectării măsurilor de supraveghere
impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, s-a revocat suspendarea și s-a dispus executarea pedepsei, urmând ca în baza art. 93 alin. (2) lit. b) C. pen. să-i impună condamnatului să execute următoarea obligație: să frecventeze unul sau mai multe programe de reintegrare socială derulate de către serviciul de probațiune sau organizate în colaborare cu instituții din comunitate.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu și inculpatul A.,
cauza fiind înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova sub nr. x/318/2015.
Reprezentantul parchetului a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pe fond să se constate că în privința inculpatului a intervenit reabilitarea judecătorească, instanța de fond în mod greșit reținând că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie.
Totodată, a mai arătat că în mod nelegal instanța de fond i-a interzis inculpatului dreptul de a conduce orice vehicul, precum și faptul că nu a procedat la solicitarea acordului inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Inculpatul A. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și pe fond, în temeiul disp. art. 396 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. b) C. proc. pen., achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 334 alin. (1) și (2) din C. pen., arătând că faptei îi lipsește forma de vinovăție cerută de lege, el fiind cumpărător de bună credință, achiziționând autoutilitara în baza unui contract de vânzare cumpărare autentic, neavând cunoștință că actele mașinii și numerele de înmatriculare erau false.
Cu privire la infracțiunea prev. de art. 335 alin. (2) C. pen., inculpatul a solicitat de asemenea, în baza art. 396 C. proc. pen. rap. la art. 16 lit. d) C. proc. pen., cu aplicarea art. 26 C. pen., achitarea sa, el fiind nevoit să mute autoutilitara, pe o distanță foarte scurtă, de cea. 50 de metri, pentru a debloca drumul, acesta având și abilități de a conduce autovehicule.
Curtea de Apel Craiova a reținut că apelurile sunt fondate și urmează a fi admise, pentru următoarele considerente:
Examinând sentința penală apelată, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, Curtea de Apel Craiova a constatat că prima instanță a reținut corect situația de fapt, în drept, fapta inculpatului A. constând în aceea că la data de 5 septembrie 2014, în jurul orelor 9:30, a condus pe raza localității Bumbești Jiu, județul Gorj, autoutilitara, având permisul de conducere anulat și a pus în circulație și condus pe drumurile publice un autovehicul neînmatriculat și cu număr fals, fapte prev.de art. 335 alin. (2) C. pen., art. 334 alin. (1) lit. c). pen. și art. 334 alin. (2) C. pen.
Curtea de Apel Craiova a mai constatat, că în mod nelegaJ instanța de fond a reținut că inculpatul ar fi comis infracțiunile aflându-se în stare de
recidivă prev.de art. 41 alin. (1) lit. c). pen., deoarece la data săvârșirii faptelor reținute în sarcina sa, respectiv 5 septembrie 2014, inculpatul A. era reabilitat de drept.
În acest sens, s-a reținut că din fișa de cazier judiciar a inculpatului, aflată la filele 49-50 dosar u.p., rezultă că prin sentința penală nr. 301 de la 13 noiembrie 2009 pronunțată de Judecătoria Horezu, în Dosarul nr. x/241/2009, definitivă prin Dosarul penal nr. x/r de la 28 noiembrie 2009 a Curții de Apel Craiova, acesta a fost condamnat la 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 321 alin. (1) lit. c). pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 C. pen.; 4 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 86 alin. (2) din O.U.G. nr. 195/2002, republicată, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.; 2 ani și 6 luni închisoare pentru fapta prev.de art. 189 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen.; o lună închisoare pentru fapta prev.de art. 180 alin. (2) C. pen., 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.; 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii prev.de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.; 2 luni închisoare pentru săvârșirea faptei prev.de art. 180 alin. (2) C. pen., cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen.
De asemenea, conform art. 33-34 C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor sus-menționate în pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare, facându-se aplicarea art. 86 și art. 86" C. pen., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 4 ani și 6 luni.
În raport de cele sus-menționate și având în vedere dispozițiile art. 86
6
C. pen. anterior, conform cărora „dacă cel condamnat nu a săvârșit din nou o infracțiune înăuntrul termenului de încercare și nici nu s-a pronunțat revocarea suspendării executării pedepsei în baza art. 86
4
C. pen. anterior, el este reabilitat de drept.
S-a mai reținut că pe de altă parte, instanța de fond în mod nelegal a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării dreptului de a conduce orice tip de autovehicule, prev.de art. 65 alin. (1) lit. c). pen.
În acest sens, conform dispozițiilor art. 65 alin. (3) C. pen., pedeapsa accesorie a interzicerii exercitării unor drepturi se execută din momentul rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată.
Cum instanța de fond a aplicat inculpatului o pedeapsă cu suspendarea executării acesteia sub supraveghere, conform dispozițiilor art. 91 C. pen., s-a reținut că în mod nelegal a aplicat inculpatului și pedeapsa accesorie prev.de art. 61 alin. (1) lit. c). pen., deoarece aceasta se poate dispune doar atunci când instanța îl condamnă pe inculpat cu o pedeapsă principală privativă de libertate.
Curtea de Apel Craiova a mai constatat că în mod greșit prima instanță făcând aplicarea în cauză a dispozițiilor art. 91 alin. (1) lit. c) C. pen., nu a solicitat acordul inculpatului de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității.
Potrivit dispozițiilor art. 91 alin. (1) lit. c) C. pen., instanța poate dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, dacă sunt întrunite mai multe condiții, printre acestea și aceea dacă infractorul și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, condiție necesară în vederea evitării supunerii condamnatului la muncă forțată sau obligatorie, asigurându-se astfel compatibilitatea cu dispozițiile art. 4 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și art. 42 din Constituția României.
Pe de altă parte, potrivit art. 378 alin. (3) C. proc. pen., „în situațiile în care legea prevede posibilitatea ca inculpatul să fie obligat la prestarea unei munci neremunerate în folosul comunității, acesta va fi întrebat dacă își manifestă acordul în acest sens, în cazul în care va fi găsit vinovat".
Cum din declarația dată de inculpat la instanța de fond nu rezultă că acesta și-a manifestat acordul de a presta o muncă neremunerată în folosul comunității, instanța de apel apreciind că vinovăția acestuia a fost dovedită pe parcursul procesului penal și fiind îndeplinite condițiile prevăzute de dispoz. art. 91 alin. (1) și (3) C. pen., iar în ședința publică din 17 noiembrie 2015 inculpatul și-a menținut declarațiile date pe parcursul procesului penal, arătând că este de acord să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, s-a dispus în sensul celor ce preced:
Prin Decizia nr. 1507 din 17 noiembrie 2015, Curtea de Apel Craiova, secția
penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/318/2015, în baza art. 421 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu Jiu și inculpatul A., a desființat sentința și rejudecând, a descontopit pedepsele componente, pe care l-a repus în individualitatea lor.
În baza art. 334 alin. (1) lit. c). pen. a fost condamnat inculpatul A. la pedeapsa de 1 an închisoare.
În baza art. 334 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 1 an și 2 luni închisoare.
În baza art. 335 alin. (2) C. pen. a fost condamnat același inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare.
În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen. s-a dispus aplicarea inculpatului a pedepsei cea mai grea, aceea de 1 an și 2 luni închisoare, la care s-a adăugat un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv 10 luni și 20 de zile, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 2 ani și 20 de zile închisoare.
În baza art. 91 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani, stabilit conform disp. art. 92 C. pen.
În baza art. 93 C. pen. pe durata termenului de supraveghere, s-a dispus ca inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)
să comunice schimbarea locului de muncă;
e)
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen. a fost obligat inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Administrația Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., rap. la art. 96 C. pen. s-a atras atenția inculpatului ca în situația nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, se va dispune revocarea suspendării și se va dispune executarea pedepsei.
S-a dispus menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței.
În baza art. 275 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în cuantum de 160 lei, au rămas în sarcina statului.
Împotriva Deciziei penale nr. 1507 din data de 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția
penală și pentru cauze cu minori a formulat recurs în casație Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, calea extraordinară de atac fiind înregistrată la registratura Curții de Apel Craiova la data de 23 noiembrie 2015, motivele recursului în casație fiind depuse la data de 20 ianuarie 2016.
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova a invocat cazul de casare prevăzut de art. 438 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., „s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege". A susținut recurentul că instanța de apel, deși a admis apelurile declarate de parchetul de pe lângă Judecătoria Tg. Jiu și inculpat, împotriva sentinței penale nr. 1493 din 16 iunie 2015 a Judecătoriei Tg. Jiu, înlăturând greșita reținere a stării de recidivă, a aplicat greșit dispozițiile art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., adăugând un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite la pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 2 luni închisoare, respectiv de 10 luni și 20 zile.
În continuare s-a arătat că, în mod corect, o treime din totalul celorlalte două pedepse, de 1 an și de 6 luni închisoare, reprezintă 6 luni închisoare, astfel încât, pedeapsa principală rezultantă trebuie corect calculată ca fiind de 1 an și 8 luni închisoare și nu de 2 ani și 20 zile.
Totodată, s-a susținut că instanța de control judiciar a omis să facă aplicarea art. 93 alin. (2) C. pen., obligatoriu potrivit legii, în condițiile în care
nu a făcut mențiunea desființării în parte a sentinței, dar a menținut „celelalte dispoziții'
’
.
Cauza a fost înregistrată în prezenta cauză sub nr. x/1/2016, pentru judecarea pe fond a recursului în casație fonnulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, împotriva Deciziei nr. nr. 1507 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/318/2015 privind pe inculpatul A.
Examinând
criticile invocate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova raportat la hotărârea atacată, Înalta Curte constată că recursul este fondat și îl va admite pentru următoarele considerente:
Într-adevăr, instanța de apel a stabilit în mod judicios pedepsele pentru fiecare dintre cele trei infracțiuni, în parte, deduse judecății în raport cu limitele impuse de textele legale de incriminare, respectiv:
- pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 334 alin. (1) lit. c). pen., regimul sancționator constând în pedeapsa cu închisoare de la 1 la 3 ani sau amendă;
- 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 334 alin. (2) C. pen., regimul sancționator constând în pedeapsa cu închisoare de la 1 la 5 ani sau amendă;
- 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen., regimul sancționator constând în pedeapsa cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
De asemenea, instanța de apel a aplicat corect inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, însă nu a aplicat corect dispozițiile art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., stabilind în mod incorect sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, respectiv de 10 luni și 20 de zile.
Or, totalul celorlalte pedepse stabilite este de 1 an închisoare (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 334 alin. (1) lit. c). pen.) și 6 luni închisoare (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 335 alin. (2) C. pen.), respectiv 18 luni care se reduce cu o treime (1/3), rezultă un spor de 6 luni închisoare, care adunat cu pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare, rezultă o pedeapsă rezultantă de executat de 1 an și 8 luni închisoare.
Astfel, instanța de apel, a stabilit greșit un spor de 10 luni și 20 de zile din totalul pedepselor de 1 an și 6 luni închisoare, rezultând, în final, o pedeapsă rezultantă de 2 ani și 20 de zile, calcul efectuat în mod incorect raportat la dispozițiile art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen.
Pentru aceste considerente, Înalta Curte, în baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., va admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei nr. 1507 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/318/2015 privind pe inculpatul A.
Va casa, în parte, decizia penală atacată și rejudecând:
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 2 ani și 20 de zile închisoare, cu înlăturarea sporului de 10 luni și 20 de zile, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
-
1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 334 alin. (1) lit. c). pen.;
-
1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 334 alin. (2) C. pen.;
-
6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.
Va menține cuantumul pedepselor aplicate inculpatului prin decizia penală atacată.
În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., va aplica inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare la care se va adăuga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 x(1 an + 6 luni), adică 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.
În baza art. 91 C. pen. va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani stabilit conform art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) lit. c). pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul va trebui să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c)
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)
să comunice schimbarea locului de muncă;
e)
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen. va obliga inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Administrația Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., rap. la art. 96 C. pen. va atrage atenția inculpatului că în situația nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, se va revoca suspendarea și se va dispune executarea pedepsei.
Va înlătura din Decizia penală atacată dispoziția potrivit căreia s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Va menține celelalte dispoziții ale Deciziei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Văzând dispozițiile art. 275 alin. (3) C. proc. pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
În baza art. 448 alin. (1) pct. 2 lit. b) C. proc. pen., admite recursul în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova împotriva Deciziei nr. 1507 din 17 noiembrie 2015 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, pronunțată în Dosarul nr. x/318/2015 privind pe inculpatul A.
Casează, în parte, Decizia penală atacată și rejudecând:
Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 20 de zile închisoare, cu înlăturarea sporului de 10 luni și 20 de zile, în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor, astfel:
-
1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 334 alin. (1) lit. c). pen.;
-
1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 334 alin. (2) C. pen.;
-
6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 335 alin. (2) C. pen.
Menține cuantumul pedepselor aplicate inculpatului prin Decizia penală atacată.
În baza art. 38 alin. (1) și art. 39 alin. (1) lit. b) C. pen., aplică inculpatului A. pedeapsa cea mai grea de 1 an și 2 luni închisoare la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse (1/3 x (1 an + 6 luni)), adică 6 luni, urmând ca inculpatul să execute în total pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare.
În baza art. 91 C. pen. dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe un termen de supraveghere de 3 ani stabilit conform art. 92 C. pen.
În baza art. 93 alin. (1) lit. c). pen. pe durata termenului de supraveghere, inculpatul trebuie să respecte următoarele măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune Gorj, la datele fixate de acesta;
b) să primească vizitele consilierului de probațiune desemnat cu supravegherea sa;
c
)
să anunțe, în prealabil, schimbarea locuinței și orice deplasare care depășește 5 zile;
d)
să comunice schimbarea locului de muncă;
e)
să comunice informații și documente de natură a permite controlul mijloacelor sale de existență.
În baza art. 93 alin. (3) C. pen. obligă inculpatul ca, pe parcursul termenului de supraveghere, să presteze o muncă neremunerată în folosul comunității, pe o perioadă de 60 de zile, la Administrația Domeniului Public din cadrul Primăriei Tg. Jiu.
În baza art. 91 alin. (4) C. pen., rap. la art. 96 C. pen. atrage atenția inculpatului că în situația nerespectării măsurilor de supraveghere impuse sau a săvârșirii de noi infracțiuni în cursul termenului de supraveghere, se va revoca suspendarea și se va dispune executarea pedepsei.
Înlătură din Decizia penală atacată dispoziția potrivit căruia s-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Menține celelalte dispoziții ale decizie atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat în sumă de 65 lei se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului în casație formulat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Craiova, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20 aprilie 2016.