ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 495/2021

Ședința publică din data de 11 martie 2021

asupra conflictului de față constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 03.08.2020, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâta B., a solicitat ca, prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună: desfacerea căsătoriei încheiată între părți la data de 18.11.1995, înscrisă în registrul stării civile al Consiliului Local Ploiești sub nr. x din același an, prin acordul părților, fără motivare; revenirea pârâtei la numele purtat anterior căsătoriei, respectiv acela de C..

Judecătoria Câmpina, prin sentința civilă nr. 2716 din 22 octombrie 2020, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 6 București.

În motivare, instanța a reținut incidența prevederilor art. 915 alin. (1) C. proc. civ., precum și împrejurarea că părțile au avut ultimul domiciliul în localitatea Florești, jud. Prahova, însă niciuna dintre acestea nu mai locuiește în această localitate, reclamantul având locuința în Germania, iar pârâta în mun. București, str. x.

Judecătoria Sectorului 6 București, prin sentința civilă nr. 40 din 8 ianuarie 2021, a admis excepția necompetenței teritoriale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a pricinii în favoarea Judecătoriei Câmpina. A constatat ivit conflictul negativ de competență, a suspendat judecata cauzei și a înaintat dosarul instanței supreme în vederea pronunțării regulatorului de competență.

Pentru a pronunța această soluție, a reținut, în esență, că ultima locuință a soților a fost în Comuna Florești, sat Florești, unde are și domiciliul legal pârâta. Având în vedere că la dosar nu au fost produse probe din care să reiasă că aceasta ar locui în fapt pe raza Judecătoriei Sectorului 6 București, în aplicarea art. 915 alin. (1) C. proc. civ., competența soluționării cererii de divorț revine judecătoriei unde se află ultima locuință comună a soților.

Învestită cu soluționarea conflictului negativ de competență, Înalta Curte constată că, în cauză, competența soluționării acțiunii de divorț revine Judecătoriei Câmpina, pentru considerentele ce succed:

Obiectul prezentei cauze îl reprezintă desfacerea căsătoriei intervenite între reclamantul A. și pârâta B. și revenirea acesteia la numele deținut anterior căsătoriei.

Ambele instanțe din conflict, în stabilirea competenței de soluționare a litigiului, s-au raport la dispozițiile art. 915 alin. (1) C. proc. civ. "Cererea de divorț este de competența judecătoriei în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților. Dacă soții nu au avut locuință comună sau dacă niciunul dintre soți nu mai locuiește în circumscripția judecătoriei în care se află cea din urmă locuință comună, judecătoria competentă este aceea în circumscripția căreia își are locuința pârâtul, iar când pârâtul nu are locuința în țară și instanțele române sunt competente internațional, este competentă judecătoria în circumscripția căreia își are locuința reclamantul.’’

Competența prevăzută de art. 915 C. proc. civ. nu are un caracter facultativ, ci absolut, reclamantul neavând un drept de opțiune între instanțele menționate de textul legal, fiind obligat să depună cererea de divorț la instanța competentă în funcție de ordinea prevăzută de text.

Așadar, în materie de divorț, competența teritorială aparține instanței în circumscripția căreia se află cea din urmă locuință comună a soților, dacă sunt îndeplinite în mod cumulativ două condiții, respectiv cei doi soți să fi avut o locuință comună și cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția respectivei instanțe.

În speță, se constată, din actele dosarului, că ultimul domiciliu comun al soților a fost în comuna Florești, sat Florești, unde figurează cu domiciliul și pârâta B., potrivit mențiunilor din cartea de identitate și din fișa eliberată de Direcția pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date.

Se reține, astfel, că la data demarării litigiului - 03.08.2020 - pârâta locuia în circumscripția judecătoriei în care s-a aflat cea din urmă locuință comună a soților, respectiv în sat Florești, comuna Florești. În ce o privește, nu poate fi luat în considerare domiciliul în fapt indicat de reclamant în cererea de chemare în judecată, respectiv București, în lipsa unor dovezi din care să reiasă că locuiește la adresa menționată.

În această situație, incidentă în cauză este ipoteza reglementată de art. 915 alin. (1) prima teză C. proc. civ., care are în vedere împrejurarea ca, la data sesizării instanței, cel puțin unul dintre soți să mai locuiască în circumscripția instanței în care se află cea din urmă locuință a soților.

Prin urmare, competența de soluționare a cererii de divorț revine instanței în circumscripția căreia s-a aflat cea din urmă locuință comună a soților, respectiv Judecătoriei Câmpina.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Câmpina.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 11 martie 2021.