ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 1329/2021

Ședința publică din data de 15 iunie 2021 Deliberând, reține următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, secția I civilă, la data de 4 iunie 2019, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâtele Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, solicitând ca, prin hotărârea care se va pronunța, să se dispună obligarea pârâtelor la emiterea titlului de despăgubire în dosarul înregistrat la ANRP sub nr. x, reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, ce i-a aparținut, situat în Municipiul Timișoara, str. x, jud. Timiș, urmând ca evaluarea imobilului să se facă prin aplicarea grilei notariale valabile din anul 2013, conform art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.

2. Sentința Tribunalului Timiș, secția I civilă Prin sentința civilă nr. 1597/04.12.2019 pronunțată în dosar nr. x/2019, Tribunalul Timiș a respins acțiunea formulată de către reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtele Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor și Autoritatea Națională Pentru Restituirea Proprietăților, ca rămasă fără obiect și a obligat pârâta Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor la 2500 RON cheltuieli de judecată către reclamantă. 3. Hotărârea Curții de Apel Timișoara, secția I civilă Prin decizia nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de pârâta Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor împotriva sentinței nr. 1597/04.12.2019 pronunțată de Tribunalul Timiș.

A fost obligată apelanta-pârâtă la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 1.500 RON. 4. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva deciziei nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, a declarat recurs pârâta Comisia Națională Pentru Compensarea Imobilelor. Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul instanțelor judecătorești (4 iunie 2019), în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ., cu modificările aduse prin Legea nr. 310/2018, în sensul că nu se mai impune a se efectua procedura de filtrare a recursului. Prin întâmpinarea 21 aprilie 2021, intimata A. a invocat nulitatea recursului pentru neîncadrarea în motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc.

civ. Prin rezoluție s-a fixat termen de judecată la 15 iunie 2021, dată la care Înalta Curte a reținut cauza în pronunțare asupra excepției inadmisibilității recursului. II. Soluția și considerentele asupra recursului Examinând admisibilitatea recursului, Înalta Curte constată următoarele: Obiectul prezentului litigiu îl constituie cererea prin care reclamanta A. a solicitat obligarea pârâtelor la emiterea titlului de despăgubire în dosarul înregistrat la ANRP sub nr. x, reprezentând contravaloarea imobilului expropriat, ce i-a aparținut, situat în Municipiul Timișoara, str. x, jud. Timiș, urmând ca evaluarea imobilului să se facă prin aplicarea grilei notariale valabile din anul 2013, conform art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013.

Cererea a fost întemeiată în drept pe dispozițiile Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în Romania. Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, aplicabilă în prezenta speță, prevede la art. 35 că: "(1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.

(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor. (3) În cazurile prevăzute la alin. (1) și (2), instanța judecătorească se pronunță asupra existenței și întinderii dreptului de proprietate și dispune restituirea în natură sau, după caz, acordarea de măsuri reparatorii în condițiile prezentei legi. (4) Hotărârile judecătorești pronunțate potrivit alin. (3) sunt supuse numai apelului. (5) Cererile sau acțiunile în justiție formulate în temeiul alin. (1) și (2) sunt scutite de taxa judiciară de timbru." Conform dispozițiilor art. 483 alin. (2) teza finală C. proc.

civ., "nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului", iar art. 634 alin. (1) pct. 4 teza I C. proc. civ. stipulează că au caracter definitiv hotărârile date în apel, fără drept de recurs. Prin urmare, potrivit art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013, decizia care face obiectul recursului este definitivă, nefiind susceptibilă de recurs. Conform principiului legalității o hotărâre judecătorească nu poate fi atacată pe alte căi decât cele expres prevăzute de lege sau, cu alte cuvinte, căile de atac a hotărârilor judecătorești nu pot exista în afara legii. Regula are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție prevăzând că mijloacele procesuale de atac a hotărârii judecătorești sunt cele prevăzute de lege, iar exercitarea acestora se realizează în condițiile legii.

Din coroborarea dispozițiilor sus evocate, respectiv art. 35 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 cu art. 483 alin. (2) teza finală C. proc. civ. și cu art. 634 alin. (1) pct. 4 din același act normativ, rezultă că decizia nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă, nu este susceptibilă de recurs, fiind o hotărâre supusă numai căii de atac a apelului. Față de cele ce preced, în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat în cauză, ca inadmisibil. PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de pârâta Comisia Nationala Pentru Compensarea Imobilelor împotriva deciziei nr. 230 din 9 decembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția I civilă. Definitivă. Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 iunie 2021.