ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 364/2021

Ședința publică din data de 17 februarie 2021

Deliberând asupra recursului, din examinarea actelor și lucrărilor dosarului constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Suceava, secția I civilă la data de 10 august 2020, sub nr. x/2020, petenta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 387 din 16 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, până la soluționarea căii de atac a apelului declarată împotriva hotărârii indicate, care se judecă în contradictoriu cu reclamantul A..

Prin încheierea nr. 35 din 17 septembrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a respins ca nefondată cererea de suspendare provizorie a executării sentinței civile nr. 387 din 16 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

La 5 octombrie 2020, împotriva încheierii din 17 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă, petenta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a declarat recurs, care a fost înaintat spre soluționare Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Recurenta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat casarea încheierii pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

A susținut, în esență, ca fiind justificată cererea de suspendare provizorie a executării sentinței civile nr. 387 din 16 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020, în raport de consecințele ce decurg dintr-o eventuală punere în executare a hotărârii judecătorești, în condițiile în care fondurile bugetare destinate plății pensiilor militare de stat este limitat la previziunile existente la momentul aprobării acestuia.

În drept, au fost invocate prevederile art. 450 alin. (3) coroborat cu art. 718 alin. (6) C. proc. civ.

Intimatul A. nu a formulat întâmpinare.

Înalta Curte de Casație și Justiție, luând în analiză cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes, invocată din oficiu, a reținut următoarele:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., orice cerere poate fi formulată și susținută numai dacă autorul acesteia justifică un interes.

Astfel, printre condițiile care se cer a fi îndeplinite în vederea exercitării acțiunii civile se numără și existența interesului, prin interes înțelegându-se folosul practic pe care o parte îl urmărește prin punerea în mișcare a procedurii judiciare, fiind necesar ca acesta să fie determinat, legitim, personal, născut și actual, astfel cum impun dispozițiile art. 33 teza I C. proc. civ.

Cerința interesului trebuie să se verifice nu numai la data sesizării instanței, ci pe tot parcursul procesului, ori de câte ori se apelează la una sau alta dintre formele procedurale care alcătuiesc conținutul acțiunii civile (cereri, excepții, exercitarea căilor de atac etc.).

Pentru a stabili dacă o parte are interes în exercitarea căii de atac, instanța trebuie să prefigureze folosul efectiv pe care aceasta l-ar obține în ipoteza admiterii cererii în procedura specifică.

Conform art. 458 C. proc. civ.:

"Căile de atac pot fi exercitate numai de părțile aflate în proces care justifică un interes (…)".

În cauză, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a solicitat suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 387 din 16 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, până la soluționarea căii de atac a apelului, declarată împotriva sentinței indicate.

Obiectul prezentului recurs este reprezentat de încheierea pronunțată de Curtea de Apel Suceava prin care, în temeiul dispozițiilor art. 450 alin. (1)-(4) C. proc. civ., a fost respinsă ca nefondată cererea, formulată de CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE, privind suspendarea provizorie a executării sentinței civile nr. 387 din 16 iunie 2020, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția I civilă, în dosarul nr. x/2020.

Înalta Curte de Casație și Justiție constată că, ulterior promovării recursului, la 5 octombrie 2020, prin decizia civilă nr. 615 din 15 octombrie 2020, Curtea de Apel Suceava, secția I civilă a admis apelul declarat de pârâta Casa de Pensii Sectorială a MAI, în contradictoriu cu reclamantul A., împotriva sentinței civile nr. 387 din 16 iunie 2020 pronunțată de Tribunalul Suceava, în dosarul nr. x/2020, a schimbat în parte sentința atacată, în sensul că a respins acțiunea, ca nefondată.

În consecință, interesul promovării prezentei cereri de recurs nu îndeplinește condițiile prevăzute de lege, în sensul că nu mai este actual, recurenta nu mai poate justifica un interes în exercitarea căii de atac, câtă vreme acțiunea reclamantului a fost respinsă în mod definitiv.

Astfel, cererea de recurs promovată de recurentă a rămas lipsită de interes, demersul procesual, inițial justificat, a rămas fără o finalitate practică din punct de vedere juridic, iar soluția consacrată jurisprudențial în atare situații este aceea a respingerii cererii ca fiind lipsită de interes.

Pentru rațiunile înfățișate, Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca lipsit de interes, recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE împotriva încheierii nr. 35 din 17 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca lipsit de interes recursul declarat de recurenta-pârâtă CASA DE PENSII SECTORIALĂ A MINISTERULUI AFACERILOR INTERNE împotriva încheierii nr. 35 din 17 septembrie 2020 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția I civilă.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 17 februarie 2021.