ÎCCJ, Secția I civilă, Decizia nr. 2268/2020

Ședința publică din data de 5 noiembrie 2020

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie la 4 iunie 2020, pârâții Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor au declarat recurs împotriva deciziei nr. 796 din 11 martie 2019 pronunțată de Tribunalul București.

Prin cererea înregistrată la 2 iulie 2020, recurentul-pârât Statul Român prin Ministerul Finanțelor Publice, a solicitat Curții de Apel București suspendarea executării sentinței civile nr. 2015/11.03.2015 pronunțată de Judecătoria Sectorului 5 București, executorie prin decizia civilă nr. 796A/11.03.2019 pronunțată de Tribunalul București, hotărâre ce face obiectul recursului declarat de pârât.

Prin încheierea din 28 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, s-a admis cererea și s-a dispus suspendarea executării deciziei civile nr. 796/11.03.2019 pronunțate de Tribunalul București, secția a IV-a civilă.

Împotriva încheierii din 28 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, reclamantul A. a declarat recurs, invocând dispozițiile art. 304 pct. 7, pct. 8 și pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și continuarea executării.

Examinând recursul, în raport de excepția de inadmisibilitate invocată din oficiu, a cărei analiză este prioritară în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte constată următoarele:

Prealabil, întrucât în cuprinsul cererii de recurs se fac referiri și la dispoziții din noul C. proc. civ., se reține că potrivit normelor tranzitorii cuprinse în art. 24 din noul C. proc. civ. (art. 3 din Legea nr. 76 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ.), dispozițiile legii noi de procedură se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acesteia în vigoare.

Având în vedere data înregistrării cererii de chemare în judecată pe rolul Judecătoriei Sectorului 5 București, respectiv 21 ianuarie 2013, reiese că în cauză sunt aplicabile dispozițiile C. proc. civ. de la 1865.

Potrivit dispozițiilor art. 300 alin. (2) C. proc. civ., la cerere, instanța sesizată cu judecarea recursului poate dispune, motivat, suspendarea executării hotărârii recurate și în alte cazuri decât cele la care se referă alin. (1).

Alin. (3) al aceluiași articol prevede că dispozițiile art. 403 alin. (3) și (4) se aplică în mod corespunzător.

Art. 403 alin. (3) dispune că asupra cererii de suspendare (…) instanța, în toate cazurile, se pronunță prin încheiere, care poate fi atacată cu recurs în mod separat.

În speță, recursul declarat de reclamantul A. vizează soluția de admitere a cererii de suspendare a executării, soluție care a fost pronunțată de curtea de apel în recurs.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege. Prin urmare, în afară de căile de atac prevăzute de lege nu se pot folosi alte mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Această regulă are valoare de principiu constituțional, dispozițiile art. 129 din Constituție arătând că mijloacele procesuale prin care poate fi atacată o hotărâre judecătorească sunt cele prevăzute de lege, dar și că exercitarea acestora trebuie făcută în condițiile legii.

Recursul este o cale extraordinară de atac prin intermediul căreia, în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, se exercită controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept.

Dispozițiile art. 299 alin. (1) C. proc. civ. prevăd că hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe jurisdicționale sunt supuse recursului, iar potrivit art. 377 alin. (2) pct. 4 din același cod sunt hotărâri irevocabile hotărârile date în recurs chiar dacă prin acestea s-a soluționat fondul pricinii.

Prin urmare, rezultă că pot fi atacate cu recurs numai hotărârile definitive date fără drept de apel, cele date în apel, precum și hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională, în condițiile prevăzute de lege.

Din analiza coroborată a acestor dispoziții legale rezultă că recursul declarat împotriva unei hotărâri irevocabile a unei instanțe de recurs este inadmisibil, o asemenea hotărâre nefiind susceptibilă de a mai fi supusă acestei căi de atac.

În speță, încheierea din 28 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, împotriva căreia a fost exercitată calea de atac a recursului, a fost pronunțată în soluționarea unei cereri de suspendare a executării, formulată în cadrul unui dosar de recurs.

Astfel, întrucât stadiul procesual este recursul, iar hotărârea care soluționează cauza are caracter irevocabil, și dispoziția instanței din încheierea recurată privind respingerea cererii de suspendare a executării își însușește acest caracter, urmând soarta hotărârii finale.

Raportat la dispozițiile legale anterior menționate și la considerentele expuse, recursul declarat împotriva încheierii din 28 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie urmează a fi respins, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de reclamantul A. împotriva încheierii din 28 iulie 2020 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 noiembrie 2020.