ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 92/2020

Ședința publică din data de 10 ianuarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de recurs înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2016, recurenta-reclamantă A. S.R.L. a declarat recurs împotriva sentinței civile nr. 7 din 3 ianuarie 2018 pronunțată de către Tribunalul Ilfov, secția civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Instituția Primarului Comunei Copăceni. A solicitat, în principal, casarea în tot a sentinței atacate și trimiterea spre rejudecare, întrucât instanța de fond a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, iar în subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea în tot a sentinței recurate și, în rejudecarea, admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de ședință din data de 19 noiembrie 2018 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a dispus suspendarea judecării cauzei privind cererea de recurs formulată de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 7 din 3 ianuarie 2018 pronunțată de către Tribunalul Ilfov, secția civilă, în contradictoriu cu intimata-pârâtă Instituția Primarului Comunei Copăceni, conform art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., până la soluționarea definitivă a dosarului nr. x/2017

Împotriva încheierii de ședință din data de 19 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs recurenta-reclamantă A. S.R.L. solicitând admiterea recursului, casarea în tot a încheierii atacate și continuarea pe fond a judecării recursului.

În esență, s-a apreciat că dosarul nr. x/2017, nu are nicio legătură cu prezenta cauză și că materiile în cele două cauzei sunt diferite, astfel dosarul nr. x/2017 are ca obiect -constatare nulitate absolută contract de cesiune-materie civilă și este în prezent în rejudecare la Curtea de Apel București, în recurs, iar sediul materiei dosarului de față este contencios administrativ și vizează prelungirea autorizației de taxi nr. x. Se consideră că practic, contractul de cesiune nr. x/07.01.2015 nu a produs nici un efect juridic așa cum susține intimata-pârâtă, întrucât atribuirea autorizație de taxi nr. x cât și a celorlalte autorizații s-a făcut în baza contractului cadru de gestiune nr. x/03.02.2012 și a autorizației de transport public local de persoane în regim de taxi nr. x/03.02.2012. Mai mult decât atât, în ceea ce privește contractul de cesiune, se susține că în realitate, este de fapt o renunțare a transportatorului B. S.R.L. la celelalte autorizații de taxi pentru care societatea recurentă și-a exprimat disponibilitatea de atribuire a acelor autorizații.

În drept au fost invocate dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. și art. 414 C. proc. civ.

Intimata-pârâtă nu a formulat întâmpinare la recursul declarat în cauză.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului declarat în cauză

Examinând încheierea de suspendare atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că se impune respingerea recursului declarat de recurenta-pârâtă A. S.R.L. ca nefondat, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.

Din analiza dispozițiilor art. 413 alin. (1) pct. 1 C. proc. civ., reiese că: judecătorul va suspenda:

(2) Suspendarea va dura până când hotărârea pronunțată în cauza care a provocat suspendarea a devenit definitivă.

(3) Cu toate acestea, instanța poate reveni motivat asupra suspendării, dacă se constată că partea care a cerut-o nu are un comportament diligent în cadrul procesului care a determinat suspendarea, tergiversând soluționarea acestuia, ori dacă urmărirea penală care a determinat suspendarea durează mai mult de un an de la data la care a intervenit suspendarea, fără a se dispune o soluție în acea cauză.

Prevederile art. 413 pct. 1 C. proc. civ. reglementează un caz de suspendare facultativă a judecății, întrucât permit instanței să aprecieze cu privire la necesitatea întreruperii vremelnice a cursului judecății.

Litigiul dedus judecății are ca obiect anularea notificării emisă cu adresa nr. x/31.10.2016 și obligarea pârâtului Primarul Comunei Copăceni la soluționarea cererii de emitere a actului administrativ privind prelungirea autorizației de taxi cu nr. x pentru autovehiculul marca x, având numărul de înmatriculare x, atribuită la data de 28.01.2015 pe o nouă perioadă de 5 ani prin aplicarea vizei.

Litigiul dedus judecății în dosarul nr. x/2017, în care reclamanta UAT COMUNA COPĂCENI se judecă în contradictoriu cu pârâtele S.C. B. S.R.L. și S.C. A. S.R.L., are ca obiect anularea unui act de cesionare prin care s-a transmis o parte din contractul de atribuire a gestiunii serviciului de tarnsport taxi și a autorizatiei de transport public local de persoane în regim taxi, precum și a autorizațiilor pentru executarea serviciului public de transport persoane. Astfel, la data de 07.01.2015, s-a încheiat un contract de concesionare nr. 1 cu nr. de înregistrare 489/27.01.2015, prin care S.C. B. S.R.L. a cesionat către numita C., asociat unic al S.C. A. S.R.L. o parte din contractul de atribuire în gestiune delegată a serviciului public de transport local în regim de taxi, și un număr de autorizatii taxi, printre care și autorizația de taxi cu nr. x.

În situația faptică expusă este evident și de netăgăduit că soluționarea prezentei cauze depinde de soluția care se va pronunța în dosarul nr. x/2017 aflat pe rolul Judecătoriei Cornetu, secția Civilă, având în vedere că obiectul dosarului nr. x/2017 îl constituie constatarea nulității absolute a Contractului de cesionare nr. x/07.01.2015, prin care s-a cesionat o parte din contractul de atribuire a gestiunii serviciului public de taxi și a autorizației de transport public local de persoane în regim de taxi, conform anexei etc., în anexa la contract fiind trecută și autorizația nr. x.

Nu poate fi primită susținerea recurentei-reclamante potrivit căreia materiile sunt diferite, acest aspect neprezentând relevanță în contextul dispozițiilor legale privind suspendarea facultativă, deoarece legea impune drept condiție legătura dintre cele două cauze și modul de dependență dintre dezlegarea cauzei prezente de obiectul judecății respective. Cu atât mai mult, nu poate fi reținută opinia privind natura juridică a acelui contract și regimul său juridic, atâta vreme cât tocmai procesul aflat pe rol la Judecătoria Cornetu urmează să stabilească existența ori inexistența drepturilor cesionate.

De asemenea, modul în care s-a executat contractul respectiv este important, deoarece așa cum reiese din clauza referitoare la durata acestuia termenul de executare era până la data de 1 aprilie 2015, adică anterior datei emiterii notificării nr. 7122/31 octombrie 2016, prin care i s-a comunicat răspunsul reclamantei-recurente, notificare a cărei anulare se solicită de către reclamanta-recurentă în prezentul litigiu dedus judecății.

După cum a evocat și Curtea Constituțională în Decizia sa nr. 29 din 27 ianuarie 2004, suspendarea cauzei într-o astfel de ipoteză este de natură să preîntâmpine situațiile în care instanțele judecătorești (și nu numai) ar pronunța hotărâri contradictorii, cu efecte nedorite asupra stabilității raporturilor juridice existente între părți. Suspendarea reprezintă un incident procedural survenit în cursul desfășurării judecății și are ca efect sistarea temporară a procedurii de judecată ca urmare a apariției unor împrejurări voite de părți sau independente de voința lor.

În considerarea celor menționate, măsura dispusă de instanță, prin încheierea recurată este legală, astfel că în temeiul art. 496 din C. proc. civ. va respinge recursul declarat de recurenta-reclamantă A. S.R.L. împotriva încheierii din 19 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A. S.R.L. împotriva încheierii din 19 noiembrie 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 10 ianuarie 2020.