ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6387/2019

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin acțiunea civilă înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 03.10.2013, sub nr. x/2013 reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale, Autoritatea Naționala pentru Cercetare Științifica - Direcția Generala Organism Intermediar pentru Cercetare, a solicitat anularea în tot ca fiind netemeinice și nelegale a următoarelor acte administrative emise de către M.E.N. - A.N.C.S.: - Procesul-verbal de constatare a neregulilor și a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergenta nr. 5064/09.01.2013; Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergenta nr. 5063/09.01.2013; Scrisorile de notificare a debitului către beneficiar nr. 5081, respectiv 5082; Raport de verificare la fata locului privind contractul de finanțare nr. x/14.07.2011 înregistrat sub nr. x/06.03.2013; - Decizia ședinței comisiei de soluționare a contestației administrative nr. 6418/20.03.2013 de respingere a contestației înregistrate sub nr. x/20.02.2013. Prin sentința civilă nr. 1278/16.04.2014, Curtea de Apel București a respins excepția inadmisibilității cererii de anulare a scrisorilor de notificare a debitelor nr. x și 5082 din 09.01.2013, precum și a Raportului de verificare la fața locului nr. 6185 din 06.03.2013, ca neîntemeiate dar și acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE, ca nefondată. Recursul formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva acestei hotărâri a fost admis de Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia civilă nr. 2781/25.10.2016, dispunându-se casarea sentinței atacat și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. În rejudecare, dosarul a fost înregistrat la data de 26.04.2017, sub nr. x/2013*.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința civilă nr. 2826 din data de 04.07.2017 Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea formulată de către reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII, ca nefondată.

Cererea de recurs. Împotriva sentinței civile nr. 2826 din data de 04.07.2017, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L., solicitând, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., casarea in tot a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare in judecată, cu menținerea dispozițiilor instanței de fond privind respingerea excepției inadmisibilității cererii de anulare a Scrisorilor de notificare a debitelor nr. x si 5082 din 09.01.2013, precum si a Raportului de verificare la fata locului nr. 6185 din 06.03.2013 formulată de către parata-intimată. În dezvoltarea motivului de recurs invocat a formulat următoarele critici: Într-o primă critică de nelegalitate a susținut că prima instanță nu i-a analizat apărarea privind definirea statutului partenerului Organizație de cercetare de către autoritatea contractantă, respectiv că acel statut de non-beneficiar de fonduri publice a fost urmarea discuțiilor purtate cu reprezentanții B., în momentul demarării proiectului, care i-au confirmat că partenerul nu este beneficiar de fonduri publice. Afirmația în acest sens urma să o dovedească prin depunerea de către pârâtă a înscrisului intitulat "Centralizatorul constatărilor și recomandărilor formulate Autorității de Management POS CCE" întocmit de către organul de audit, în care pârâtul a susținut că partenerul organizație de cercetare nu este beneficiar de fonduri publice, însă instanța de fond a în mod greșit ca respins această solicitare sub pretextul că "nu privește contractul de finanțare ce face obiectul acestui dosar". Este adevărat că acest document a fost elaborat în baza unei misiuni de audit efectuat la S.C. C. S.R.L., care a derulat un contract de cercetare pe aceeași măsură POS-CCE 2.1.1., având același partener, însă respectivul contract pe parte juridică și de reglementare este identic cu contractul care face obiectul acestui dosar, diferențele fiind doar pe parte de expunere tehnică referitoare la obiectul și costul cercetării contractate. Instanța de fond a omis să-i analizeze apărarea referitoare la aplicarea prevederilor art. 9 din C. civ. - Interpretarea si efectele legii civile, în temeiul cărora, în interpretarea normelor din Ghidul solicitantului, susținerea formulată de către AM POS CCE, și B. cu ocazia misiunii mandatate de Curtea de Conturi, în sensul că partenerul organizație de cercetare nu este beneficiar de fonduri publice, are valoare de interpretare oficială. Ca urmare, chiar dacă în urma auditului Curții de Conturi autoritatea și-a schimbat poziția față de încadrarea partenerului organizație de cercetare, din non-beneficiar în beneficiar de fonduri publice, și chiar dacă interpretarea inițială s-a dovedit a fi greșită, noua interpretare putea fi aplicată doar pentru viitor, fără a conferi pentru B. sau orice altă autoritate competentă dreptul să reverifice etapele deja verificate și aprobate ale proiectului și să aplice norma interpretativă ulterioară. Totodată, prima instanță a omis să-i analizeze apărările formulate și în temeiul art. 17 C. civ., privind eroarea comună și invincibilă, teza (2), în sensul că a considerat, cu bună credință, astfel cum AM POS CCE și B. au stabilit inițial în mod oficial, că partenerul - organizație de cercetare nu este beneficiar de fonduri publice. Așa fiind, chiar dacă în cele din urmă interpretarea s-a dovedit a fi greșită, prima instanță ar fi trebuit să mențină statutul partenerului de non-beneficiar de fonduri, pentru că actele sancționatoare contestate decurg în totalitate din recalificarea acestui statut, cauzându-i prejudicii importante. În altă ordine de idei, consideră că interpretarea dată de pârât privind calitatea partenerului organizație de cercetare, de beneficiar de fonduri publice, este pe fond eronată. Prima instanță nu a dat o interpretare corecta prevederilor art. 87 din Regulamentul CE 1083/2006, potrivit cărora beneficiarii sunt întreprinderile publice sau private care realizează un proiect individual și primesc ajutor public. Partenerul aplicant pe POS CCE, măsura 2.1.1. nu este beneficiar de fonduri publice, nu a semnat nici un contract cu o autoritate finanțatoare, si conform art. 11 alin. (1) din Contractul de finanțare, respectiv Art. 7 din Contractul de parteneriat, nu este beneficiară sub nici o formă a rezultatelor care decurg din implementarea proiectului, rezultate care, sub diverse forme: cunoștințe, drepturi, brevete, know how, echipamente, materiale nefolosite, sunt toate proprietatea exclusivă a întreprinderii beneficiare A. S.R.L.. Astfel, Organizația de cercetare este "partener" doar în sensul în care serviciile de cercetare-dezvoltare nu sunt achiziționate post-contractare, pe bază de procedură de achiziție, ci conform ghidului solicitantului, respectiv art. 2 din Contractul de parteneriat, către aceasta fiind externalizate activitățile de cercetare-dezvoltare ale Proiectului - co-finanțat din fonduri structurale în cadrul POS-CCE, Axa 2, Operațiunea 2.1.1. În acest context, mai arată că nu există norme contractuale sau legale care să definească organizația de cercetare in mod direct sau indirect ca beneficiar de fonduri publice, chiar dacă este parte in contractul de finanțare in mod indirect, prin semnarea contractului de parteneriat, deoarece nu are raporturi de drepturi si obligații directe cu organismul intermediar si/sau autoritatea de management, aceste obligații revenind in mod exclusiv beneficiarului, în calitate de ordonator principal de credite. In spețe similare, în proiecte asemănătoare, a fost agreată opinia potrivit cărora partenerii, de genul S.C. D. S.R.L., nu sunt "beneficiari" de fonduri structurale in sensul definiției COM 1083/2006. Potrivit prevederilor Anexei VII la contractul de finanțare "organizația de cercetare participantă va realiza activitățile de cercetare - dezvoltarea ale căror costuri vor fi remunerate de întreprindere, pe baza facturilor si devizului înaintat de organizația de cercetare". Faptul că partenerul si-a asumat prin contractul de parteneriat obligația de a respecta întru totul dispozițiile legale incidente in materie, de a se supune controlului si auditării, nu conduce automat la ideea că acesta are statutul juridic de beneficiar, întrucât această calitate presupune în mod cumulativ atât privilegiul finanțării cat si cel al rezultatului final al proiectului. Este greșită concluzia primei instanțe potrivit căreia S.C. D. S.R.L. are calitatea de beneficiar, întrucât a beneficiat de fondurile finanțării "oarecum in mod indirect", întrucât aceasta ar însemna ca toți ceilalți colaboratori\parteneri implicați in realizarea proiectului, fie ei persoane fizice sau juridice, dobândesc in mod automat calitatea de beneficiari. Instanța de fond nu a înțeles argumentele reclamantei referitoare la înscrisul "Centralizatorul constatărilor și recomandărilor formulate Autorității de Management POS CCE", constatând că înscrisul nu privește contractul de finanțare ce face obiectul acestui dosar. Contrar opiniei primei instanțe, acest înscris, emis într-un caz care este identic cu cel dedus judecății, (aceeași măsură, același apel, același contract de finanțare și același contract de parteneriat), AM însăși susține că partenerul - organizație de cercetare nu poate fi auditat și controlat ca beneficiar de fonduri publice, ci doar ca furnizor de servicii pentru un beneficiar de fonduri. Totodată, apreciază că pârâtul-intimat a înțeles și a interpretat greșit și Normele Metodologice din 23.03.2012, de aplicare a O.U.G. nr. 64/2009, care la art. 34 se specifică "Liderul unui parteneriat beneficiar al unui proiect în conformitate cu prevederile art. 23 din Ordonanță este responsabil cu asigurarea implementării proiectului și a respectării tuturor prevederilor contractului/deciziei/ordinului de finanțare încheiat cu autoritatea de management/organismul intermediar, precum și cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice, apreciind că, anterior emiterii acestora, nu numai liderul parteneriatului era responsabil pentru implementarea proiectului, ci toți partenerii. Un alt aspect criticat se referă la invocarea prevederilor Normelor Metodologice de aplicare a O.U.G. nr. 64/2009, având în vedere că data intrării in vigoare a acestei norme este 23 martie 2012, norma este aplicată retroactiv pentru activitățile derulate in perioada 14.07.2011-14.04.2012, perioadă in care peste 90% din pretinsele nereguli erau consumate. Concret din cele 274 de zile ale etapelor I-III ale proiectului, reverificate de autoritatea contractantă, doar ultimele 21 de zile cad sub incidența acestei norme, adică 7,66% din aceasta perioadă. Ponderea activităților derulate de partener este dominantă în sumele stabilite drept neeligibile, precum și pentru corecțiile aplicate. Modul în care statutul juridic al partenerului - Organizația de cercetare influențează legalitatea actelor administrative atacate, respectiv capitolele de cheltuieli pretins neeligibile sunt în valoare de 818.705 RON adică 50,89% din totalul sumelor pretins neeligibile și a corecțiilor aplicate. Capitolele de cheltuieli pentru care statutul juridic al partenerului influențează indirect (și evident favorizant) sumele stabilite de drept neeligibile sunt în valoare de 700.000 RON, adică 43,51%) din totalul sumelor pretins neeligibile. Deci statutul juridic al partenerului influențează în procent de 94,40% din sumele stabilite drept neeligibile, precum și corecțiile stabilite de misiunile de control. 2. In ceea ce privește cheltuielile salariale neeligibile, instanța de fond a dat o interpretare greșita normelor legale aplicabile. Astfel, omisiunea de a notifica angajarea domnului dr.ing. E. la S.C. D. S.R.L. ulterior începerii proiectului și integrat în echipa de cercetare a proiectului se datorează faptului că s-a apreciat că echipa de implementare menționat în formularul Cererii de finanțare, la pct. 2.4 poate fi lărgită, cu condiția păstrării fondului de salarii. Ulterior, la solicitarea monitorului financiar de la Organismul Intermediar de Cercetare-Alba Iulia s-a înaintat Notificarea nr. 2, înregistrată la Organismul Intermediar cu nr. 1710/02.11.2011, prin care se aprobă completarea echipei cu cei nominalizați, fără modificarea fondului de salarii, înțelegând că pontarea și plata acestora se poate face din momentul angajării. Contractul nu prevede obligativitatea partenerului de a nominaliza întreaga echipă care va lucra la proiect și nici notificarea către Organismul Intermediar a noilor membri, alegerea și angajarea personalului fiind strict responsabilitatea partenerului, neîngrădită de prevederile contractuale. De asemenea, complexitatea proiectului de cercetare a impus alcătuirea unei echipe multidisciplinare, în care, pe lângă ingineri de diverse specializări, au fost incluși si economiști, pentru rezolvarea problemelor cu implicații economico-financiare ale proiectului, documentare, analize statistice si de oportunitate etc, precum si o echipă formată dintr-un maistru si 2 muncitori, pentru rezolvarea problemelor legate de execuția si testarea modelelor experimentale. În această ordine de idei mai arată că activitățile de organizare, coordonare, management, precum si activitățile de studii si prospectare de piață sunt activități neeligibile în cadrul proiectului doar pentru beneficiar, nu si pentru organizația de cercetare. În final, în ceea ce privește decontarea cheltuielilor salariale, arată că instituțiile de cercetare sunt remunerate la prețul pieței pentru serviciile prestate, iar dacă nu există un preț al pieței, la un preț care să le acopere în întregime cheltuielile efectuate, plus o marjă rezonabilă. Prin urmare salariile acestora sunt eligibile, existând precedent judiciar in sensul admiterii unor contestații cu obiect similar relativ la angajarea unor persoane având profesii care nu au legătura in mod direct cu proiectele in derulare. 3. In ceea ce privește cheltuielile de personal - deplasări, reținute in actele contestate ca fiind neeligibile, arată faptul ca deplasările s-au efectuat cu mașina personală, în condițiile art. 16 din H.G. nr. 1860/2006, potrivit cărora deplasarea cu autoturismul proprietate personală se poate face numai cu aprobarea prealabilă a ordonatorului de credite, atât pentru posesorul autoturismului, cât și pentru persoanele din cadrul aceleiași autorități sau instituții publice care se deplasează împreună cu acesta. In acest caz, posesorul autoturismului este îndreptățit să primească contravaloarea a 7,5 litri carburant la 100 km parcurși pe distanța cea mai scurtă. Pentru cheltuielile de transport, ca și pentru diurnă și cazare ocazională, s-a considerat că documentul justificativ cerut de art. 24 al H.G. nr. 1860/2006 este decontul de cheltuieli de pe verso-ul ordinului de deplasare și nu un bon de carburant, deoarece prevederile art. 24 nu se referă la situația deplasării cu mașina personală, reglementată de art. 16 din acest act normativ. De fapt, această interpretare corespunde si formei de decontare internă stabilită prin regulamentul de ordine interioară al organizației. De asemenea, nu s-a cerut un referat al deplasării anexă la ordinul de deplasare, pentru că s-au înscris toate datele cerute de acesta (scop, durată etc.) chiar pe formularul-ordin de deplasare. În plus, Ordinul de cheltuieli eligibile al 02.1.1 nu impune procedura de decontare utilizată la instituțiile publice, ci doar valorile similare care se pot deconta pe proiect pentru transport, diurnă, cazare. In aceste condiții, in cazul unei entități private ce nu are obligația de a respecta, în mod expres, prevederile H.G. nr. 1860/2006, norma internă este suficient de riguroasă pentru a transforma această cheltuială în cheltuială eligibilă, corecția stabilită fiind urmare directă a statutului eronat aplicat partenerului.

In ceea ce privește cheltuielile cu achizițiile necorporale considerate neeligibile, arată că în conformitate cu clauzele contractului de finanțare, instrucțiunile de achiziție din anexa V la contract se aplică numai beneficiarului, fără a stabili vreo obligație pentru partener în sensul folosirii instrucțiunilor de achiziție din anexa vechiul Consideră că, pentru a fi eligibile, partenerul poate demonstra efectuarea cheltuielilor prin prezentarea unor documente justificative din care rezultă că materialele cumpărate s-au utilizat conform cu cele precizate în proiect, iar modulele achiziționate există și sunt utilizate astfel cum s-a precizat în proiect, corecția fiind și în acest caz urmarea directă a statutului eronat aplicat partenerului, care dacă nu are calitatea de beneficiar de fonduri publice nu are obligația a respecta niște instrucțiuni aplicabile beneficiarului. În acest context mai arată că partenerul a aplicat totuși aceste instrucțiuni la achizițiile de cunoștințe tehnice, drepturi de utilizare procedee și module care materializează aceste procedee, precum si la achiziția unor servicii de la terți, numai că procedura care s-a impus nu a fost cea de selecție de oferte, ci cea de negociere cu furnizor unic, deoarece, având în vedere tipul achizițiilor, acestea sunt unicat, deținute de un singur proprietar. Astfel, existenta condițiilor de natura tehnica, artistica sau legate de protecția unor drepturi de exclusivitate care impun prestarea serviciului, furnizarea produselor, executarea lucrărilor de către un singur operator economic, fiind imposibila realizarea contractului de către orice alt operator economic, aspecte de care pârâta-intimată nu a ținut cont. Mai mult, parata, afirma pe de-o parte ca momentul creării operei științifice nu a fost dovedit, iar pe de altă parte, afirmă ca documentațiile tehnice si procedeele achiziționate nu pot fi asociate operatorului economic care a executat aceste documentații tehnice, ele existând doar în format electronic-word. In mod logic, dacă documentația tehnica a fost constatată ca fiind existentă (chiar si in format electronic) înseamnă ca a fost creată, in special formatul electronic putând dovedi in mod precis data creării documentului si organizația care a creat acest document. Parata afirmă că "documentațiile tehnice nu pot face dovada a fi rezultatul achizițiilor, acestea nefiind însușite de către cineva". Din momentul în care achizitorul a acceptat factura furnizorului si a înregistrat-o in contabilitate este evident si logic ca documentațiile tehnice reprezintă obiectul unei achiziții si au fost însușite de către achizitor. De asemenea, parata afirma ca "in timpul misiunii de control la sesizare atât la sediul partenerului, cat si la sediul Universitatea Gheorghe Asachi lasi, nu au fost găsite aceste documentații tehnice (active necorporale), iar imediat mai jos se afirmă ca "Documentațiile tehnice si procedeele achiziționate nu pot fi asociate operatorului economic care a executat aceste documentații tehnice, ele existând doar informat electronic", Deci, se afirmă că documentațiile nu au fost găsite, dar ele "există doar in format electronic", iar documentațiile tehnice si procedeele achiziționate nu pot fi asociate operatorului economic dar ele au fost facturate de către furnizor si acceptate de partener, lucru ce reprezintă evident o contradicție in afirmații. De fapt, arată că a deținut la data efectuării controlului documentațiile vizate si pe suport de hârtie, dar acestea nu i-au fost solicitate, chiar organul de control afirmând că le-a solicitat doar de la partener si la sediul Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași, dar nu si la sediul beneficiarului. Ulterior, aceste înscrisuri au fost depuse, pana la prima zi de înfățișare la instanța de fond. În concluzie, arată că sunt abuzive și nefondate constatările referitoare la modul de efectuare a achizițiilor, ceea ce a dus la declararea cheltuielile efectuate cu activele necorporale (documentații tehnice) ca fiind neeligibile. În ceea ce privește menționarea aspectelor referitoare la de "conflictul de interese" in legătura cu desfășurarea achizițiilor susține că acestea nu se încadrează in contextul Legii nr. 16 din 15.02.2008, dl. F. neavând calitatea de funcționar public, nu are calitatea de acționar, nici de administrator sau salariat, respectiv nu are nicio relație de rudenie, de afinitate sau de serviciu actuală sau anterioară cu vreun acționar, sau membru al AGA sau CA a companiei A., și nici a D. S.R.L.. Calitatea dl. F. este aceea de salariat cu norma parțiala minima (cea. 40 ore/luna, nici măcar in fiecare luna) cu atribuții concrete de coordonare, îndrumare si verificare exclusiv a activității echipei de cercetare din Iași - conform fisei postului, care a cuprins si unele cadre universitare de la U.T. Iași, nu are nicio autoritate decizionala in ceea ce privește managementul companiei D., nefiind implicat direct in activitatea de achiziții a acestei societăți. De asemenea, acesta nu are in fisa postului competente legate de utilizarea si transferul de cunoștințe conform celor achiziționate de către D.. Calitatea acestuia de acționar minoritar al companiilor G. S.R.L. si H. S.R.L., si administrator la respectivele companii, fără a avea calitatea de salariat al companiilor respective, era de un statut onorific, domnia sa fiind inițiatorul înființării si mentorul științific al acestor companii, care au apărut acum 6, respectiv 3 ani ca întreprinderi spin-off ale Universității Tehnice Iași. In aceste condiții, este nefondată aserțiunea din raport în sensul că "achizițiile s-au efectuat in beneficiul dlui F. prin dirijarea acestora către firmele sale", atâta timp cat acesta nu avea nicio putere în a direcționa in acest mod achizițiile sau de a beneficia direct de efectuarea acestora. La companiile G. S.R.L. si H. figurează ca salariați doar cercetători doctoranzi ai Universității Tehnice Iași - dintre cei care nu beneficiază de burse de studiu, respectiv cercetători postdoctoranzi care doresc o cariera in cercetare-dezvoltare înainte de a accede in învățământul superior (trebuie menționat ca dintre aceștia 4 au devenit deja cadre universitare in ultimii 5 ani). Ambele companii sunt persoane juridice care desfășoară activitate de cercetare-dezvoltare ca activitate prevăzută în obiectul lor de activitate, sunt înscrise în Registrul potențialilor contractori al ANCS; mai mult compania H. are activitate principala de cercetare-dezvoltare si a fost acreditata pentru cercetare de către ANCS. In acest context, aserțiunea din raport ca "nu se poate face dovada existentei dreptului de proprietate" este nefondată. Mai mult, ambele companii au contracte de colaborare tehnică - care includ accesul la infrastructura de cercetare (baze de date, echipamente, software etc.) nu numai cu Universitatea Tehnica Iași, ci si cu alte institute din străinătate cu care colaborează in mod curent sau la care salariații lor au făcut specializări, astfel incât nu se pune problema lipsei de acces la 'aparatura sofisticată - asa cum există o alta observație nefondata din raport. Referitor la necesitatea si oportunitatea achiziției respectivelor drepturi de proprietate intelectuală trebuie menționat: - nominalizarea acestora s-a făcut exact cu aceste denumiri in cadrul cererii inițiale de finanțare, care a fost aprobata in aceasta forma, achiziția fiind considerată oportună atât din punct de vedere, tehnic, cat si financiar - sumele fiind prevăzute explicit; a nega in raport oportunitatea deja aprobata este considerata un aspect nefondat. - fara aportul de know-how nu se puteau finaliza rapoartele de cercetare; raportul nu menționează vicii tehnice ale activității, astfel încât fiecare componenta a activității (achiziții necorporale, servicii, materiale si manopera) a avut rolul ei de succes, toate fiind legate între ele. - nu există in cadrul contractelor de munca/fisa postului mențiunea explicită ca fiecare salariat pune gratis la dispoziția companiei D. drepturile intelectuale dobândite anterior, si nici nu exista practic la echipa de cercetare salariați care pot invoca posesia a astfel de drepturi - referitoare la denumirile aprobate prin cererea de finanțare; nici nu s-a pus problema ca angajarea personalului sa se facă in acest context, al cedării implicite/mascate de drepturi de proprietate intelectuala, pentru ca ar fi fost un aspect ilegal; salariații sunt dedicați execuției de activități de cercetare-dezvoltare conform obiectivelor proiectului, bazându-se pe know-how, materiale si servicii achiziționate separat de care D. si puse la dispoziția acestora. In mod similar, in același context eronat, au fost interpretate serviciile contractate. Si aceste servicii - de cercetare-dezvoltare care nu se puteau executa de către D. cu baza materială existentă - au fost puse la dispoziția echipei de cercetare pentru finalizarea sudiilor de cercetare-dezvoltare, care au fost auditate favorabil de către ANCS.

In ceea ce privește cheltuielile cu amortizările considerate neeligibile, arată că toate înregistrările contabile referitoare la amortizări au fost făcute cu respectarea legilor privind contabilitatea firmelor, iar împărțirea acestor sume amortizate, care sunt în cele din urmă o cheltuială generală a organizației de cercetare, pe proiectele aflate în derulare la partener, s-a făcut în mod proporțional.

In ceea ce privește cheltuielile cu chiriile de terenuri considerate neeligibile invocă prevederile punctului 6 din Anexa 1 la O.M.E.F 3345/2008, în temeiul cărora sunt eligibile cheltuielile pentru închirierea de teren în măsura în care servesc realizării activităților de cercetare industriala/dezvoltare experimentală în cadrul si pe durata proiectului. Motivul reținut de către parată pentru neeligibilitatea acestor cheltuieli, și anume că nu este justificată închirierea terenurilor pentru teste în condițiile în care, conform calendarului activităților, testarea se efectuează spre finalul proiectului, arată că nu ține seama de specificul activității ce formează obiectul proiectului, întrucât testările si experimentele au fost secvențiale si au demarat încă din prima etapă a proiectului. Pentru a garanta accesul la zone de test "reale" s-au încheiat aceste contracte de închiriere, care au permis accesul în orice moment de derulare a proiectului, fără a avea relevanță faptul că au existat si luni in care nu s-au făcut testări/experimente.

In ceea ce privește cheltuielile generale de administrație considerate neeligibile, arată că societatea D. S.R.L. este o organizație de cercetare, al cărei scop este de a realiza cercetare fundamentală, cercetare industrială sau dezvoltare experimentală și de a-și face cunoscute rezultatele prin predare, publicare sau transfer de tehnologie. Toate profiturile/veniturile excedentare trebuie reinvestite în aceste activități, în difuzarea rezultatelor sau în predare. Drept urmare, toate cheltuielile de funcționare ale societății trebuie decontate pe proiectele de cercetare pe care le derulează, chiar și cele efectuate pe perioadele pregătirii ofertelor, participării la competițiile de proiecte și a documentelor de contractare a proiectelor finanțabile, perioade care nu sunt prinse în perioada implementării. Toate proiectele fiind derulate pe baza unui deviz de cheltuieli, care nu prevede un capitol de marjă de profit, rezultă că singurul capitol în care pot fi încadrate aceste cheltuieli de funcționare a societății este cel al cheltuielilor generale de administrație. Altfel, toate aceste cheltuieli s-ar cumula într-o pierdere contabilă continuu crescătoare, care nu poate fi redusă sau recuperată niciodată. In acest sens, consideră că reducerea tipurilor eligibile de cheltuieli generale de administrație doar la cele trei precizate în ghidul programului este o scăpare, mai ales că, în același ghid, se precizează că instituțiile de cercetare vor fi remunerate la prețul pieței pentru serviciile prestate, iar dacă nu există un preț al pieței, la un preț care să le acopere în întregime cheltuielile efectuate plus o marjă rezonabilă. Valoarea cheltuielilor generale de administrație ale organizației de cercetare pentru acest proiect a fost aprobată prin Cererea de finanțare și Contractul de parteneriat aplicând procentul de 10% din cheltuielile directe, fiind trecută în Devizul organizației de cercetare per total proiect și pe fiecare etapă în parte. Misiunea de control a eliminat integral acest tip de cheltuieli din devizele organizației de cercetare, invocând 2 motive, respectiv partenerul nu a prezentat formula de calcul a pro-ratei cheltuielilor aferente proiectului NANOEMAT, si nu a prezentat documentele justificative pentru acest tip de cheltuieli. Referitor la formula de pro-rata aplicata. Cheltuielile generale de administrație (CGA) în cadrul organizației de cercetare D. se dimensionează anual, în funcție de sumele aprobate pentru această categorie de cheltuieli în devizele cadru ale contractelor de cercetare în derulare, regularizarea fiind efectuată cu ocazia întocmirii bilanțului, ocazie cu care se verifică și îndeplinirea condiției de non-profit impusă organizațiilor de cercetare (eventualele venituri excedentare se reinvestesc în cercetare). Pentru calculul pro-ratei aferente unui proiect anume, aflat in derulare, metoda folosită constă în repartizarea acestui tip de cheltuieli (CGA), proporțional cu valoarea totala a cheltuielilor fiecărui proiect. Pro-rata aferentă fiecărui proiect în derulare se calculează anual, pe baza devizelor de cheltuieli aprobate prin contractele de finanțare ale fiecărui proiect. Așadar, coeficientul de repartizare a acestor cheltuieli pe proiecte este egal cu ponderea cheltuielilor de regie aprobate în devizul cadru al proiectului respectiv din totalul cheltuielilor de regie pe anul respectiv. Pentru anii 2011 și 2012, coeficientul aferent proiectului NANOEMAT este de 0,357, si a fost prezentat in aceasta forma organelor de control. Referitor la lipsa documentelor justificative, consideră că sunt extrem de restrictive cerințele pârâtei, ca documentele primare (facturi, chitanțe, bonuri) să fie marcate cu numele proiectelor pentru care se decontează respectiva cheltuială, precum eventual si pro-rata aplicată, având in vedere faptul ca misiunea de control a făcut copii după toata contabilitatea organizației de cercetare, contabilitatea care conține absolut toate actele justificative pentru cheltuielile generale decontate in devize, iar în anumite perioade organizația de cercetarea avea in derulare peste 10 proiecte de cercetare (mai mari sau mai mici). Astfel, era fizic imposibil sa se treacă atâtea date pe acele documente primare. În acest sens apreciază că formula propusa de organizația de cercetare si agreata de reclamantă este suficienta si acoperitoare. Respectiv se prezintă, cu extras din balanțele lunare, conturile pe care se cumulează cheltuielile care reprezintă cheltuielile generale de administrație (CGA), conform legii contabilității. Sumele înregistrate pe aceste conturi au in spate documente contabile (facturi, chitanțe, bonuri de casa) care sunt acceptate ca înregistrări oficiale in conformitate cu legile de speța economică si financiară, dar nu au înscrise pe documente textul invocat de ANCS, care ar fi "POS CCE 2.1.1 - cota parte de 35.7% pentru proiectul NANOEMAT, contract nr. x/2011, contract de parteneriat nr. x/2011" Evident textul ar trebui să se repete pentru fiecare proiect care este in derulare in perioada respectiva (au fost si peste 10 proiecte la un moment dat). Toate documentele care stau la baza înregistrărilor au fost puse la dispoziția ANCS, de fapt si acum sunt la dispoziția lor, pentru ca au fost făcute copii după aceste acte. Pentru perioada 01.04.2011 - 14.07.2012 (perioada auditată a proiectului NANOEMAT), s-au înregistrat cheltuieli generale de administrație în valoare de 802.859 RON, din care cheltuieli salariale TESA 462.067 RON, compuse din salarii brute: 358,803 RON, contribuții angajator l03.264 RON; iar cheltuieli cu comunicații, utilități, întreținere, reparații: 340.792 RON, astfel, suma repartizată pro-rata proiectului NANOEMAT ar fi: 802.859 x 0,357 = 286. 620 RON. In devizele postcalcul ale etapelor I - IV s-a trecut spre decontare doar suma de 280.555 RON, reprezentând 10% din totalul cheltuielilor eligibile, condiție maximală impusă prin contract. Pentru probarea acestor cheltuieli, au fost puse la dispoziția comisiei de control statele de plată si extrasele conturilor invocate pentru perioada respectivă. Dovada cea mai concludentă a faptului că aceste sume au fost cheltuite este bilanțul anual al organizației, care atestă faptul că toate veniturile obținute în acel an au fost cheltuite pentru activitățile de cercetare derulate, firma fiind nonprofit prin statut, act care a fost pus de asemenea la dispoziția echipei de control.

Referitor la corecția financiara de 25% din valoarea cheltuielilor privind achiziția de echipamente si instrumente în suma de 75000 RON si la achiziția de material consumabile in suma de 25000 RON. In raport de cele constatate de către echipa de control si reținute ca atare de către instanța de fond, care asimilează cu beneficiarul fondurilor organizația de cercetare în ceea ce privește lipsa procedurilor de achiziții de echipamente si instrumente in suma de 75000 RON si la achiziția de materiale consumabile in suma de 25000 RON, își reiterează apărările în ceea ce privește statutul juridic al acestei organizații, apreciind că nu este ținuta în a respecta procedura la care se referă organul de control, astfel că nu se poate pretinde partenerului organism privat non-beneficiar de fonduri publice, să respecte alte proceduri de achiziție (fie ele de echipamente, instrumente sau materiale), decât cele pe care si le stabilește conform propriilor regulamente, cu condiția încadrării în limitele bugetare ale proiectului. In aceste condiții, pentru echipamente si instrumente, s-a aplicat procedura de achiziție si negociere cu furnizor unic, având în vedere că toate echipamentele au fost resoftate, calibrate si apdatate nevoilor proiectului, astfel că ele nu mai sunt produse de serie. Pe de altă parte s-au aplicat 14 proceduri separate, achiziționând echipamente individuale, fiind nefondată aserțiunea că, aceste achiziții trebuie tratate ca una singură pe simplul motiv că au avut furnizor comun. În mod similar s-a întâmplat si cu achiziția de materiale, cheltuielile au fost făcute cu respectarea tuturor prevederilor aplicabile, si nu se justifică nicidecum aplicarea de corecții pe sumele eligibile la care se face referire în Nota de constatare nr. x din 09.01.2013. Pe de alta parte, chiar si in situația in care s-ar considera că partenerul organizație de cercetare ar fi asimilat beneficiarului, aceasta ar fi avut dreptul sa realizeze achizițiile in funcție de valoarea estimata a achiziției si nu in funcție de sumele prevăzute in capitolul bugetar din care se face finanțarea achiziției in cauza; valoarea estimata a achiziției se determina prin încadrarea produsului/serviciului/lucrării intr-un anumit cod CPV (comune procurement vocabulary - vocabularul comun al achizițiilor) așa cum este definit si acceptat in tarile membre ale Uniunii Europene. După încadrarea in codul CPV cel mai specific posibil (cu cat mai puține zerouri in coada) se estimează valoarea contractului, urmând ca, in funcție de valoarea estimata, sa se aleagă o procedura de atribuire. Organismul Intermediar afirmă ca bunurile achiziționate la data de 12.10.2011 au fost achiziționate prin încredințare directă deși valoarea lor trece de pragul de 15000 euro plus TVA. Din încadrarea acestor bunuri in codul CPV specific-corespunzător rezulta că valoarea lor pe diverse categorii (analizatoare, echipamente, antene, aparate de măsurare și control etc.) au fost achiziționate bunuri/cod CPV in limita pragului valoric admis de normele interne de achiziție (Anexa vechiul contract de finanțare. In aceste condiții, măsura aplicării corecției de 25% este total nefundamentată. Totodată, printre înscrisurile comunicate de către parata-intimata cu ocazia depunerii întâmpinării, se regăsește si acela intitulat "Nota de fundamentare privind decizia de a nu rezilia contractul de finanțare nr. x/14.07.2011, încheiat cu S.C. A. S.R.L., cod SMIS: 31965" a cărui concluzii întăresc motivele pe invocate, atât prin acțiunea principala cat si prin prezentul recurs, in sensul temeiniciei anularii actelor administrative atacate. Prin acest înscris se statuează, de către un expert tehnic la care a apelat parata-intimata, că "cu toate ca s-au considerat neeligibile cheltuielile cu documentațiile tehnice achiziționate (Anexa 4 din Devizul organizației de cercetare, Active necorporale, Activitatea I), acest fapt nu a influențat si nu va influenta evoluția tehnica a proiectului NANOEMAT, deoarece cercetările echipei proiectului nu au depins fundamental de respectivele documentații tehnice. Având in vedere cele precizate mai sus, expertul tehnic a opinat in sensul că proiectul poate continua până la final, fără sa fie necesara rezilierea contractului, la livrarea finală a beneficiarului trebuind să demonstreze atingerea obiectivelor asumate si rezolvarea tehnica/științifica a activităților de cercetare din cadrul proiectului". De altfel, in prezent, proiectul a fost realizat conform contractului de finanțare, ceea ce dovedește încă o dată faptul că sumele de bani ce au fost alocate realizării proiectului au fost utilizate cu respectarea tuturor procedurilor si normelor legale in materie financiar-contabila. In concluzie, solicită admiterea recursului formulat. 4. Apărările formulate în cauză. Prin întâmpinarea formulată, intimatul-pârât a invocat, în principal, constatarea nulității recursului, pentru lipsa motivării, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate. Cu referire la excepția nulității arată că recursul formulat de reclamantă nu îndeplinește condițiile stipulate de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., sancționată cu nulitatea de alin. (3) al aceluiași articol, nu cuprinde motivele de nelegalitate care conduc la casarea unei hotărâri, prevăzute în mod limitativ la art. 488 alin. (1). C. proc. civ., știut fiind că nu orice nemulțumire a părții care a pierdut procesul poate constitui motiv de recurs, ci doar criticile de nelegalitate ce se încadrează la art. 488. O altă neregularitate a recursului, este aceea a identității intimatului. Prima instanță a luat act de transmiterea calității procesuale pasive de la AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU CERCETARE ȘTIINȚIFICĂ ȘI INOVARE către MINISTERUL CERCETĂRII ȘI INOVĂRII (anterior fiind transmisă această calitate de la Ministerul Educației Naționale către AUTORITATE - ANCSI), cu toate acestea, recurenta S.C. A. S.R.L. înțelege să se judece în această fază procesuală a recursului cu MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE cu sediul în București, str. x. Privitor la criticile prin care recurenta susține că partenerul său, S.C. D. S.R.L. nu poate fi ținut responsabil de efectuarea unor cheltuieli care nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate a cheltuielilor solicitate la rambursare de către Beneficiar (reclamanta din prezentul dosar), intimatul pârât reiterează starea de fapt și de drept reținută prin actele administrative contestate, conchizând că prima instanță a aplicat în mod corect dispozițiile de drept material incidente în cauză. 5. Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal. Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluția din 31 octombrie 2018 s-a fixat termen de judecată la data de 27 noiembrie 2019. 6. Soluția instanței de recurs Analizând excepția nulității recursului, Înalta Curte apreciază că este neîntemeiată, având în vedere următoarele considerente: În temeiul dispozițiilor art. 489 alin. (1) și (2) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal sau dacă motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute de art. 488, cu excepția situației în care instanța de recurs invocă din oficiu motive de ordine publică. Prin recursul formulat, recurenta reclamantă a invocat motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., iar în dezvoltarea acestuia a criticat modul de aplicare și interpretare a dispozițiilor legale de drept substanțial care au fundamentat stabilirea statutului partenerului - organizație de cercetare - de beneficiar de fonduri publice, a dispozițiilor art. 9 și art. 17 din C. civ., a dispozițiilor art. Regulamentului CE nr. 1083/2006 privind definirea termenului de beneficiari de fonduri, precum și a unor clauze din contractul de finanțare și din contractul de parteneriat, cu consecințe asupra declarării neeligibilității unor cheltuieli efectuate de partenerul - organizație de cercetare. În consecință, Înalta Curte nu poate reține apărarea intimatului pârât în sensul că criticile invocate de recurenta reclamantă sunt simple nemulțumiri ale acesteia care nu pot fi încadrate la motivele de casare prevăzute de art. 488 C. proc. civ. Examinând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurenta-reclamantă, a apărărilor intimatului-pârât invocate prin întâmpinare, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare. Recurenta reclamantă a solicitat instanței de contencios administrativ examinarea legalității Procesului-verbal de constatare a neregulilor și a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergenta nr. 5064/09.01.2013; a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergenta nr. 5063/09.01.2013; a Scrisorilor de notificare a debitului către beneficiar nr. 5081, respectiv 5082; a Raportului de verificare la fata locului privind contractul de finanțare nr. x/14.07.2011 înregistrat sub nr. x/06.03.2013, precum și a Deciziei ședinței comisiei de soluționare a contestației administrative nr. 6418/20.03.2013 de respingere a contestației. În prealabil, trebuie reamintit că, în fapt, în cadrul Programului Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice"(POSCCE), Axa prioritară 2- Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare, Domeniul major de intervenție 2.1. - Cercetare-dezvoltare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi în vederea obținerii de rezultate aplicabile în economie, Operațiunea 2.1.1: Proiecte de cercetare în parteneriat între universități/institute de cercetare-dezvoltare și întreprinderi, recurenta a depus o cerere de finanțare. Ca urmare a îndeplinirii cerințelor menționate în Ghidul Solicitantului pentru Operațiunea 2.1.1.1. a fost încheiat contractul de finanțare x/14.07.2011 pentru proiectul « Aplicații ale materialelor nanostructurale cu arhitectură chiral-fagure pentru ecranare electromagnetică în domeniul GHz-THz» (NANOEMAT), proiect ce trebuia derulat în parteneriat, concretizat prin contractul de parteneriat nr. x/30.06.2011. Urmare a verificărilor efectuate în privința cheltuielilor solicitate spre rambursare în temeiul contractului de finanțare nr. x/14.07.2011, echipa de control din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, Direcția Generală Organism Intermediar pentru Cercetare a emis Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. 5064/09.01.2013, prin care s-a stabilit un debit în sumă totală de 864.962 RON precum și Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului convergență nr. 5063/09.01.2013 prin care s-a stabilit un debit în sumă totală de 70.000 RON. Prin Procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare pentru programele operaționale în cadrul obiectivului de convergență nr. 5064/09.01.2013 echipa de control a constatat existența unor cheltuieli neeligibile în sumă de 1.235.457 RON + 192.000 RON TVA solicitate la rambursare de către beneficiar, recurenta din acest dosar și efectuate de către partenerul S.C. D. S.R.L.. Până în data la care a avut loc misiunea de control ca urmare a Suspiciunii de Neregulă nr. 8585/28.09.2012 recurenta a solicitat la rambursare cheltuielile efectuate de către Partenerul său doar în baza unei facturi unice emise de către acesta pe fiecare etapă a proiectului, facturi ce au fost însoțite doar de un deviz al cheltuielilor efectuate de organizația de cercetare conform bugetului cererii de finanțare și documentele de plată aferente. Prima instanță a respins acțiunea formulată de reclamantă, stabilind legalitatea actelor emise de pârâtă. 1. Într-o primă critică, recurenta reclamantă a susținut că prima instanță a împărtășit concluzia intimatului pârât în ceea ce privește statutul de beneficiar de fonduri europene/publice al partenerului S.C. D. S.R.L. cu aplicarea eronată a dispozițiilor legale și a clauzelor contractuale, fără a observa interpretarea inițială în sens contrar a acestei autorități, însușită cu bună credință de către recurenta reclamantă, asupra căreia s-a revenit abia în etapa finală a proiectului, situația ce a condus la constatarea neeligibilității unor cheltuieli efectuate de partener. În acest context, s-a mai susținut că interpretarea dispozițiilor legale și contractuale care au fundamentat stabilirea statutului partenerului - organizație de cercetare - de beneficiar nu a ținut cont de dispozițiile art. 9 - interpretarea și efectele legii civile și ale art. 17 teza a 2-a din C. civ., privind eroarea comună și invincibilă, precum și ale Regulamentului CE nr. 1083/2006. Contrar susținerilor recurentei reclamante, Înalta Curte apreciază că prima instanță a aplicat în mod corect dispozițiile legale menționate, precum și cele contractuale, în temeiul cărora a conchis, în acord cu intimatul pârât, că partenerul -organizație de cercetare are statutul de beneficiar de fonduri europene și/sau fondurilor publice naționale, statut în virtutea căruia avea de respectat atât obligațiile impuse prin contractul de finanțare cât și cele legale, referitoare la eligibilitatea cheltuielilor. Astfel, sunt clare și nu permit interpretare în sens contrar dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. g) din O.U.G. nr. 66/2011 privind definirea noțiunii de "beneficiar", potrivit cărora are această calitate orice entitate care este fie direct sau indirect parte în contractul/acordul/decizia/ordinul de finanțare -finanțat integral sau parțial din fonduri europene și/sau fonduri publice naționale. Nu pot fi interpretate în sensul pretins de recurenta reclamantă nici clauzele Contractului de parteneriat nr. x/30.06.2011, potrivit cărora acesta face parte integrantă din Contractul de finanțare nr. x/14.07.2011 (art. 1"Obiectul contractului" paragraful (5) din contractul de finanțare: "Termenii contractului de parteneriat dintre beneficiarul contractului și partenerul din Proiect sunt cuprinse în anexa la prezentul Contract, făcând parte integrantă din acesta, numită în continuare Contractul de parteneriat (Anexa VII)". Un argument în plus este conferit de dispozițiile art. 23 - Cap. VII "Proiecte implementate în parteneriat" din O.U.G. nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul de convergență, unde se arată că "Proiectele finanțate din instrumente structurale în cadrul programelor operaționale pentru obiectivul convergență pot avea ca beneficiari parteneriate compuse din două sau mai multe entități cu personalitate juridică, înregistrate în România și/sau în statele membre ale Uniunii Europene, cu condiția desemnării ca lider al parteneriatului a unei entități înregistrate fiscal în România, excepție făcând proiectele pentru care beneficiar este o grupare europeană de cooperare teritorială." De asemenea, prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 218/2012 se stabilește - în art. 34 - că " Liderul unui parteneriat beneficiar al unui proiect în conformitate cu prevederile art. 23 din Ordonanță este responsabil cu asigurarea implementării proiectului și a respectării tuturor prevederilor contractului/deciziei/ordinului