ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4174/2019

Ședința publică din data de 24 septembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin sentința nr. 3 din 13.04.2017, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2016, s-a respins cererea de revizuire formulată de către revizuentul A., în contradictoriu cu intimații Penitenciarul Drobeta Turnu Severin și Administrația Națională a Penitenciarelor București.

Împotriva sentinței nr. 3 din 13.04.2017, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2016 a declarat recurs revizuentul A..

În ședința publică din data de 20 martie 2019, recurentul- revizuent A. a invocat excepția de neconstituționalitate a art. 52 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din Legea 304/2004 privind organizarea judiciară care privește modul de stabilire a compunerii completurilor de la curțile de apel.

Prin decizia nr. 1008 din data de 17 aprilie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2016 s-a respins, în principiu, cererea de intervenție accesorie în interesul revizuentului A. formulată de B..

S-a admis cererea de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din Legea 304/2004 în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 124 din Constituția României, formulată de revizuentul A..

A fost respinsă cererea de suspendare a cauzei, formulată de revizuentul A..

S-a respins recursul formulat de revizuentul A., împotriva sentinței nr. 3/13.04.2017, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr. x/2016.

Împotriva deciziei menționate la pct. I.2, a formulat recurs intimatul Penitenciarul Drobeta Turnu Severin, în temeiul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 și art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., în ceea ce privește soluția de admitere a cererii de sesizare a Curții Constituționale cu soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) și art. 41 alin. (1) din Legea 304/2004 în raport cu dispozițiile art. 21 alin. (3) și art. 124 din Constituția României, formulată de revizuentul A..

In esență, s-a arătat că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă prin prisma prevederilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, solicitându-se admiterea recursului, casarea încheierii din data de 17.04.2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019 (decizia 1008 din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016) și respingerea excepției, ca neavând legătură cu obiectul cauzei.

Prin concluziile scrise depuse pentru termenul din data de 24 septembrie 2019, intimatul A. a invocat inadmisibilitatea căii de atac în raport cu dispozițiile art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând decizia atacată prin prisma criticilor ce i-au fost aduse, a apărărilor cuprinse în concluziile scrise ale intimatului și raportat la prevederile legale incidente din materia supusă verificării, Înalta Curte reține că recursul este inadmisibil, în considerarea celor în continuare arătate.

Principiul legalității căilor de atac este consacrat în art. 129 din Constituția României, potrivit căruia căile de atac împotriva hotărârilor judecătorești pot fi exercitate în condițiile legii.

Legalitatea căilor de atac presupune faptul că o hotărâre judecătorească nu poate fi supusă decât căilor de atac prevăzute de lege, nefiind permisă altor mijloace procedurale în scopul de a se obține reformarea sau retractarea unei hotărâri judecătorești.

Prin dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., legiuitorul a stabilit că hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.

Prin urmare, revine persoanei interesate obligația de a sesiza jurisdicția competentă, în condițiile legii procesuale, aceeași pentru subiectele de drept aflate în situații identice.

Potrivit art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 dacă excepția este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanța respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curții Constituționale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanța imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunțare. Recursul se judecă în termen de 3 zile.

Din redactarea tezei a II a dispozițiilor art. 29 alin. (5) rezultă că, poate face obiectul recursului la instanța ierarhic superioară doar încheierea prin care s-a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale, legiuitorul înțelegând să excludă de la acest control încheierea de admitere a sesizării.

Cum în cauză, prin decizia nr. 1008 din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în dosarul nr. x/2016, a fost admisă cererea de sesizare a Curții Constituționale, din interpretarea per a contrario a dispozițiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 rezultă că recursul îndreptat împotriva respectivei hotărâri este inadmisibil.

În raport cu dispozițiile art. 29 alin. (5) teza a II a din Legea nr. 47/1992, raportat la dispozițiile art. 457 alin. (1) C. proc. civ., sancțiunea care operează în cauză este inadmisibilitatea căii de atac.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de intimatul Penitenciarul Drobeta Turnu Severin împotriva Deciziei nr. 1008 din 17 aprilie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțate în dosarul nr. x/2016, ca inadmisibil.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie 2019.