ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 358/2020

Ședința publică din data de 23 ianuarie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată sub nr. x/2017 reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâta Agenția Națională de Integritate solicitând anularea raportului de evaluare nr. x/08.05.2017. 2. Hotărârea instanței de fond Prin sentința civilă nr. 139 din 11 octombrie 2017, Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate. 3. Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 139 din 11 octombrie 2017 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul A.. II.

Soluția instanței de recurs Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat". Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc.

civ., republicat: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." Examinând recursul declarat în cauză de reclamantul A., prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care pârâtul își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță. Astfel deși există formal o declarație de recurs, nu se indică explicit care sunt motivele de nelegalitate a hotărârii recurate, analiza de nelegalitate a hotărârii instanței de fond fiind astfel imposibil de realizat.

Exprimarea nemulțumirii față de soluția pronunțată, fără indicarea unor motive concrete de nelegalitate care să poată fi analizate fie și prin prisma dispozițiilor art. 489 alin. (3) C. proc. civ., nu poate echivala cu motivarea cererii de recurs. Recurentul critică sentința instanței de fond, fără însă să evidențieze care sunt motivele concrete de nelegalitate ce ar putea fi încadrate în unul din motivele limitativ și expres prevăzute de lege în art. 488 C. proc. civ. Așa cum s-a arătat elocvent în practica judiciară, pe baza principiului echivalenței actelor juridice, motivarea recursului nu poate fi făcută prin trimitere la apărările de la fond, deoarece, fiind întocmite anterior pronunțării hotărârii atacate, ele reprezintă poziția părții față de drepturile și obligațiile în discuție, iar nu critici aduse unei hotărâri, care nu fusese încă pronunțată.

Mai mult, pentru a conduce la casarea hotărârii, recursul nu se poate limita la o simplă indicare de formă a textelor legale, ci condiția legală a dezvoltării motivelor implică determinarea greșelilor anume imputate, o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor și raționamentelor pe care se bazează. În cauză, recurentul nu formulează nici o critică concretă de nelegalitate în privința motivării reținute din această perspectivă, așa cum s-a statuat în precedent, recursul declarat în cauză este inform din punct de vedere procedural și ca atare nu satisface exigențele pentru validarea sa, sens în care în temeiul dispozițiilor legale mai sus evidențiate se va constata nulitatea acestuia.

Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487 și art. 489 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția nulității recursului și va constata nulitatea recursului formulat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Admite excepția nulității recursului, invocată de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate. Constată nulitatea recursului formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 139/2017 din 11 octombrie 2017 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 23 ianuarie 2020.