ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4910/2013

Asupra recursurilor

de față;

Din examinarea

lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința nr. 647 din 5 octombrie 2012,

Curtea de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și

fiscal, a admis excepția de nelegalitate a dispozițiilor pct. III lit. b) din

Ordinul comun nr. 42/77/2011 privind aprobarea Normelor metodologice pentru

aplicarea prevederilor Legii nr. 285/2010, emis de ministrul muncii, familiei

și protecției sociale și ministrul finanțelor publice, excepție invocată de

reclamanta Ț.M. în Dosarul nr. 821/84/2012 al Tribunalului Sălaj, în contradictoriu

cu pârâții Casa Județeană de Pensii Sălaj, Ministerul Muncii, Familiei,

Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Finanțelor Publice;

drept consecință, instanța de judecată a constatat nelegalitatea prevederilor

normative în discuție.

Pentru a pronunța

această sentință, prima instanță a reținut, în esență, că excepția de

nelegalitate este întemeiată deoarece prevederile normative contestate

contravin dispozițiilor legale pentru a căror aplicare și executare au fost

emise, atunci când fac trimitere la criteriul treptei III de salarizare, în

toate situațiile de promovare.

Împotriva acestei

sentințe, considerând-o netemeinică și nelegală, au declarat recurs pârâții,

arătând, în esență, că în mod greșit a reținut prima instanță că prevederile

normative contestate sunt nelegale, întrucât acestea nu fac decât să

stabilească în concret, prin aplicarea normelor de principiu prevăzute de lege,

modalitatea de încadrare și reîncadrare a personalului plătit din fondurile

publice, precum și formula concretă de calcul a salariilor și indemnizațiilor

aferente.

Examinând sentința

atacată în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de

recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, inclusiv cele

ale art. 304

1

C. proc. civ., Curtea constată că recursurile sunt

fondate, pentru considerentele care vor fi prezentate în continuare.

Obiectul excepției de

nelegalitate supuse analizei în cauza de față îl constituie dispozițiile pct.

III lit. b) din Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor Legii nr.

285/2010, aprobate prin Ordinul comun nr. 42/77/2011 emis de ministrul muncii,

familiei și protecției sociale și ministrul finanțelor publice.

Potrivit acestor

dispoziții normative, "În anul 2011, pentru personalul nou-încadrat pe

funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași instituție/autoritate

publică pe funcții de același fel, precum și pentru personalul promovat în

funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la nivelul de salarizare în

plată pentru funcțiile similare din instituția/autoritatea publică în care

acesta este încadrat. În mod similar se va proceda și pentru persoanele care

s-au aflat în concediu plătit pentru creșterea și îngrijirea copilului, precum

și pentru personalul ale cărui raporturi de muncă sau raporturi de serviciu au

fost suspendate din alte cauze, potrivit legii, luându-se în considerare

funcția, clasa, gradul, treapta de salarizare deținute anterior suspendării din

funcție. În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați, nivelul

de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător treptei

3 de salarizare utilizate în anul 2010. Pentru funcționarii publici care se

transferă în cursul anului 2011, la stabilirea salariului va fi avută în vedere

treapta de salarizare deținută anterior".

Dispozițiile

normative contestate au fost emise în aplicarea și executarea prevederilor

Legii nr. 285/2010 privind salarizarea în anul 2011 a personalului plătit din

fonduri publice.

Astfel, conform

prevederilor art. 17 din acest act normativ, "În termen de 15 zile de la

data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Muncii, Familiei și

Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor Publice vor elabora normele

metodologice de aplicare a prezentei legi, care vor fi aprobate prin ordin al

ministrului muncii, familiei și protecției sociale și al ministrului finanțelor

publice, care va stabili și formula concretă de calcul al salariilor,

indemnizațiilor și soldelor pentru anul 2011".

De asemenea, potrivit

dispozițiilor aceluiași act normativ, "În anul 2011, pentru personalul

nou-încadrat pe funcții, pentru personalul numit/încadrat în aceeași

instituție/autoritate publică pe funcții de același fel, precum și pentru

personalul promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea se face la

nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare din

instituția/autoritatea publică în care acesta este încadrat" (art. 2) și

"Personalul plătit din fonduri publice se reîncadrează, începând cu 1

ianuarie 2011, pe clase de salarizare, pe noile funcții, gradații și grade

prevăzute de legea-cadru, în raport cu funcția, vechimea, gradul și treapta

avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010" (art. 4 alin. (3)).

În cadrul procedurii

prevăzute de art. 4 din Legea nr. 554/2004, legalitatea unui act administrativ

trebuie analizată în funcție de actele normative cu forță juridică superioară

în baza cărora acesta a fost emis, în raport cu principiul ierarhiei și forței

juridice a actelor normative, principiu consacrat de art. 1 alin. (5) din

Constituție și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de

tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată.

Argumentul invocat,

atât de către intimata-reclamantă, cât și de către prima instanță, în favoarea

tezei nelegalității dispozițiilor normative contestate îl constituie

împrejurarea că acestea fac referire la treapta 3 de salarizare, fără ca Legea

nr. 285/2010 să conțină o astfel de prevedere, argumentul fiind, evident,

greșit.

Astfel, din

conținutul prevederilor art. 2 din Legea nr. 285/2010, rezultă că legiuitorul a

urmărit ca, pentru anul 2011, salarizarea personalului nou-încadrat, precum și

a celui promovat în funcții sau în grade/trepte, salarizarea să se facă la un

singur nivel de salarizare, acela fiind cel în plată pentru funcții similare.

Prevederile art. 2

din lege trebuie, însă, interpretate prin raportare la dispozițiile art. 4

alin. (3) din aceeași lege, mai sus citate, cu care se coroborează și care fac

trimitere în mod expres la o salarizare având drept referință funcția,

vechimea, gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010,

acestea reprezentând, deci, "nivelul de salarizare în plată pentru

funcțiile similare", la care se referă art. 2.

Așadar, dispozițiile

art. 2 din Legea nr. 285/2010 nu doar că nu exclud raportarea la trepte de

salarizare, dar chiar o prevăd, stabilind că salarizarea, pentru personalul

aflat în situațiile menționate în ipoteza normei, se face la "nivelul de

salarizare în plată pentru funcțiile similare", acest nivel fiind, conform

art. 4 alin. (3) din aceeași lege, cel "în raport cu funcția, vechimea,

gradul și treapta avute de persoana reîncadrată la 31 decembrie 2010",

nivel stabilit începând cu 1 ianuarie 2011, prin reîncadrarea personalului

plătit din fonduri publice.

Că astfel trebuie

interpretate prevederile legale în discuție rezultă și din dispozițiile

cuprinse la pct. II art. 13 alin. (2) din O.U.G. nr. 80/2010 pentru completarea

art. 11 din O.U.G. nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în

domeniul bugetar, aprobată prin Legea nr. 283/2011, unde se prevede în mod

expres că "În cazul funcționarilor publici nou-încadrați sau promovați,

nivelul de salarizare în plată pentru funcțiile similare este cel corespunzător

treptei 3 de salarizare utilizate în anul 2010".

Aceste dispoziții

legale, deși edictate ulterior emiterii prevederilor normative contestate în

cauză, confirmă în mod clar și neechivoc modul de interpretare coroborat al

dispozițiilor art. 2 și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010 și, implicit,

legalitatea soluției reglementate de dispozițiile pct. III lit. b) din Normele

metodologice pentru aplicarea prevederilor acestei legi, ce fac obiectul

excepției de nelegalitate.

Legiuitorul a

menținut, așadar, același criteriu de calcul al nivelului de salarizare pentru

funcționarii publici nou-încadrați sau promovați, inclusiv pentru anul 2012,

acesta fiind cel corespunzător treptei 3 de salarizare, utilizată în anul 2010.

Or, prevederile pct.

III lit. b) din Metodologia aprobată prin Ordinul comun nr. 42/77/2011, emis de

ministrul muncii, familiei și protecției sociale și ministrul finanțelor

publice, realizează tocmai punerea în aplicare a acestei reguli, instituită de

legiuitor prin dispozițiile art. 2 și art. 4 alin. (3) din Legea nr. 285/2010,

pe care le respectă întocmai.

Față de cele arătate,

constatându-se că hotărârea primei instanțe a fost dată cu aplicarea greșită a

legii, Înalta Curte, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din

Legea nr. 554/2004, raportat la art. 304 pct. 9 din același cod, va admite

recursurile și va modifica sentința atacată, în sensul respingerii excepției de

nelegalitate, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile

declarate de pârâții Casa Județeană de Pensii Sălaj, Ministerul Muncii,

Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice și Ministerul Finanțelor

Publice, prin D.G.F.P. a Județului Sălaj, împotriva Sentinței nr. 647 din 5

octombrie 2012 a Curții de Apel Cluj, secția a II-a civilă, de contencios

administrativ și fiscal.

Respinge, ca

neîntemeiată, excepția de nelegalitate invocată de reclamanta Ț.M. cu privire

la dispozițiile pct. III lit. b) din Ordinul comun nr. 42/77/2011 emis de

Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Ministerul Finanțelor

Publice privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea prevederilor

Legii nr. 285/2010.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință

publică, astăzi, 10 aprilie 2013.

Procesat

de GGC - AZ