ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3438/2013

ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 3438/2013 (Înalta Curte de Casație și Justiție)

Asupra recursurilor de

față,

În baza lucrărilor din

dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.

140 din 14 iunie 2011 a Tribunalului Bihor, în baza art. 334 C. proc. pen., s-a

schimbat încadrarea juridică dată faptei inculpatului P.P.C. prin rechizitoriu,

din infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. în infracțiunea prev. de

art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2)

C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., text în baza căruia a fost condamnat inculpatul

P.P.C., cetățean român, necăsătorit, un copil minor, studii medii, angajat al SC

S. SRL Oradea, ca director comercial, recidivist, la o pedeapsă de 10 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în

formă continuată și în stare de recidivă postcondamnatorie.

În temeiul art. 65

alin. (1) C. pen., i s-a interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit.

c) C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani, calculată

potrivit art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza

a II-a, b) și c) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 61 C.

pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate acordat inculpatului prin sentința

penală nr. 1737/2007 a Judecătoriei Oradea și s-a contopit restul de 676 zile rămas

de executat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată acestuia prin sentința

penală nr. 562 din 04 aprilie 2007 a Judecătoriei Oradea cu pedeapsa de 10 ani închisoare

stabilită în prezenta cauză, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea,

de 10 ani închisoare, în regim privativ de libertate.

În temeiul art. 88 C.

pen., deduce din pedeapsa aplicată inculpatului P.P.C. durata reținerii și arestării

preventive din data de 08 decembrie 2008 până la data de 01 iunie 2010.

S-a constatat că prin

decizia penală nr. 375 din 24 iunie 2010 a Curții de Apel Oradea s-a înlocuit măsura

obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara fără

încuviințarea instanței, măsură care durează cel târziu până la data rămânerii definitive

a hotărârii, dacă aceasta nu este revocată sau înlocuită cu o altă măsură preventivă

anterior.

În baza art. 215 alin.

(1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. rap. la art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea

art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen. și art. 76 alin. (2) C. pen. a fost condamnat

inculpatul N.I., cetățean român, studii medii, fără ocupație, fără loc de muncă,

divorțat, un copil minor, fără antecedente penale, la o pedeapsă de 4 ani închisoare,

pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în

formă continuată.

În temeiul art. 65

alin. (1) C. pen., i s-au interzis inculpatului dreptul prevăzut la art. 64 lit.

c) C. pen. cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 5 ani, calculată

potrivit art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen. rap. la art. 66 C. pen.

În baza art. 71 C.

pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a,

b) și c) C. pen. cu titlu de pedeapsă accesorie.

În baza art. 86

1

C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere aplicată inculpatului

N.I., pe un termen de încercare de 8 ani stabilit conform art. 86

2

C.

pen.

În baza art. 86

3

alin. (1) C. pen., a fost obligat inculpatul ca pe durata termenului de încercare

să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte, la datele fixate,

la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor; b) să anunțe, în prealabil,

orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește

8 zile, precum și întoarcerea: c) să comunice și să justifice schimbarea locului

de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui

de existență.

În baza art. 86

3

alin. (4) C. pen., s-a dispus ca supravegherea îndeplinirii măsurilor de supraveghere

și executării obligațiilor stabilite de instanță se va face de Serviciul de Probațiune

de pe lângă Tribunalul Bihor, care în caz de neîndeplinire, va sesiza instanța pentru

luarea măsurii prevăzute în art. 86

4

alin. (2).C. pen.

În baza art. 86

3

alin. (2) C. pen., s-a dispus un exemplar al sentinței să se comunice Serviciului

de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.

În temeiul art. 71

alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata

suspendării executării sub supraveghere a pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2

lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. g) C. proc. pen., s-a încetat procesul

penal față de inculpatul T.A., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215

alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și

art. 37 lit. b) C. pen. ca urmare a intervenirii decesului acestuia.

În baza art. 14 și

art. 346 C. proc. pen., cu aplicarea art. 998 și art. 1003 C. civ., s-au admis pretențiile

civile ale părților civile și, în consecință, au fost obligați inculpații P.P.C.

și N.I., în solidar: la plata către partea civilă SC B.C. SRL Biharia a sumei de

153.115,55 RON cu titlu de daune materiale; la plata către partea civilă SC

N.C.P. SRL Salonta a sumei de 27.243 RON cu titlu de daune materiale; la plata către

partea civilă SC E.E. SRL a sumei de 80.857,65 RON cu titlu de daune materiale,

sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație până la data plății efective;

la plata către partea civilă SC S.C. SRL a sumei de 41.271,42 RON cu titlu de daune

materiale, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație până la data plății

efective.

În conformitate cu

art. 189 alin. (2) C. proc. pen. rap. la art. 68

11

din Legea nr. 51/1995

republicată, cu referire la art. 6 din Protocolul nr. 113928/2008, s-a dispus plata

din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a sumelor de: 100 RON cu

titlu onorariu apărător din oficiu, avocat F.A., conform delegației pentru asistență

judiciară obligatorie din 11 ianuarie 2011; 100 RON cu titlu onorariu apărător din

oficiu, avocat S.M., conform delegației pentru asistență judiciară obligatorie din

18 aprilie 2011; 100 RON cu titlu onorariu apărător din oficiu, avocat L.C., conform

delegației pentru asistență judiciară obligatorie din 18 aprilie 2011.

În baza art. 191

alin. (1), (2) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul P.P.C. la plata sumei de

1.500 RON și inculpatul N.I. la plata sumei de 1.000 RON cu titlu de cheltuieli

judiciare către stat, în baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus ca restul

cheltuieli judiciare să rămână în sarcina statului.

Față de prev. art. 193

C. proc. pen., s-a luat act că celelalte părți nu au solicitat cheltuieli judiciare.

În baza art. 359 C.

proc. pen., i s-a atras atenția inculpatului N.I. asupra prevederilor art. 86

4

alin. (1) și (2) C. pen.

În temeiul art. 7 rap.

la art. 21 lit. g) din Legea nr. 26/1990, s-a dispus comunicarea unui exemplar al

hotărârii către O.R.C. Bihor în termen de 15 zile de la data rămânerii definitive

a acesteia.

În temeiul art. 357

alin. (2) lit. f) rap. la art. 199 C. proc. pen., s-a respins cererea formulată

de apărătorul ales C.D., de scutire de la plata amenzii judiciare de 500 RON aplicată

prin încheierea din 19 aprilie 2011.

A reținut Tribunalul că,

prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor înregistrat la instanță

la data de 26 ianuarie 2009 sub Dosar nr. 731/111/2009 au fost trimiși în judecată

inculpații P.P.C.,

cercetat

sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 215

alin. (1), (2), (3), (4) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37

lit. b) C. pen., inculpatul T.A., cercetat sub aspectul comiterii infracțiunii de

înșelăciune, faptă prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. și inculpatul N.I., cercetat

sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune, faptă prev. de art. 215

alin. (1), (2), (3), (4) și (5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În sarcina inculpaților

s-a reținut că inculpații P.P.C. și T.A., în perioada iunie - august 2008, pretinzând

în mod mincinos că sunt reprezentanții SC D.G. SRL Ineu, au efectuat achiziții de

mărfuri de la societățile SC B.C. SRL Biharia, SC N.C.P. SRL Salonta, SC E.E.

SRL Oradea și SC S. SRL Oradea, pentru plata cărora au emis file cec și bilete la

ordin, știind că pentru valorificarea lor nu există disponibil în cont, urmărind

și reușind astfel obținerea de foloase materiale injuste.

Inculpatul N.I., în calitate

de administrator al SC D.G. SRL, a semnat acele instrumente de plată, punându-le

la dispoziția inculpatului P.P.C., cunoscând faptul că acestea vor fi lăsate ca

mijloace de plată pentru mărfurile achiziționate de la diverși agenți economici,

și că nu deține provizia necesară acoperirii lor în momentul decontării.

Conform copiei cazierului

judiciar, inculpatul P.P.C. a suferit multiple condamnări, fiind recidivist.

Conform copiei cazierului

judiciar, inculpatul N.I. nu este cunoscut cu antecedente penale.

În cursul cercetării judecătorești

s-a procedat la audierea inculpaților N.I., P.P.C. și T.A., s-a procedat la audierea

reprezentanților părților civile K.G., S.I. și P.D., s-a procedat la audierea martorilor

Ș.T.M.,

T.C.R.,

V.C.D., R.P., B.K., B.A., M.O.

Inculpatul P.P.C. a fost

cercetat în stare de reținere, respectiv arest preventiv începând cu data de 08

decembrie 2008, fiind liberat la data de 01 iunie 2010.

Față de inculpatul T.A.

s-a emis mandat de arestare preventivă în lipsă, care a fost pus în executare conform

art. 152 și urm. C. proc. pen., la data de 17 decembrie 2010, iar la data de 08

aprilie 2011 a decedat.

Inculpatul N.I. a fost

cercetat în stare de libertate.

Analizând actele și lucrările

dosarului, instanța a reținut, în fapt, că inculpatul P.P.C. a luat hotărârea infracțională

ca, prin intermediul unei societăți comerciale, să achiziționeze mărfuri de la diferite

societăți comerciale, urmând ca pentru plata acestora să se emită file cec și bilete

la ordin, cunoscând că pentru acoperirea lor nu există disponibil bancar.

În acest scop, profitând

de situația materială și personală a inculpatului N.I. - persoană fără studii, fără

loc de muncă, fără domiciliu stabil, cu o situație materială precară - care preluase

(la sugestia martorului B.K., persoană cu care inculpatul P.P.C. era în relații

de prietenie, cunoscându-se din copilărie, întâlnindu-se și în penitenciar, potrivit

declarației inculpatului N.I.), la data de 29 octombrie 2007, părțile sociale ale

SC D.G. SRL Ineu, în cursul anului 2008, inculpatul P.P.C. a preluat documentele

contabile ale acestei societăți, l-a însoțit pe inculpatul N.I. la sediul L.

Bank - Sucursala Aleșd pentru întocmirea formalităților necesare obținerii specimenului

de semnătură de către acesta și eliberării formularelor instrumentelor de plată,

pe care, de asemenea, le-a preluat asupra sa.

La realizarea activității

infracționale și-au adus contribuția și inculpații N.I. și inculpatul T.A., având

roluri legate de semnarea instrumentelor de plată, de însoțire a inculpatului P.P.C.

la depozitele părților civile, de preluare a mărfurilor, de transportare a acestora

și de înlesnire a valorificării lor.

În ceea ce privește activitatea

infracțională legată de achizițiile efectuate de la partea civilă SC B.C. SRL Biharia,

s-au reținut următoarele:

Pentru a da curs rezoluției

infracționale luate, în cursul lunii iunie 2008, inculpatul P.P.C. însoțit de inculpații

N.I. și T.A., s-au deplasat la magazinul părții civile SC B.C. SRL situat în Biharia,

cu scopul de a achiziționa mărfuri în condițiile expuse anterior, inculpatul N.I.

rămânând în autoturism.

Inculpatul P.P.C. a negociat

cu reprezentantul părții civile - K.G. - condițiile de achiziționare a unei cantități

însemnate de piese auto și utilaje agricole, prezentându-se ca fiind N.I., administratorul

SC D.G. SRL și fiind însoțit de inculpatul T.A. pentru a crea o mai mare aparență

de seriozitate, acesta prezentându-se ca fiind delegat al societății.

Pentru a câștiga încrederea

reprezentanților SC B.C. SRL, inculpatul P.P.C. a plătit un avans de 36.205,32 RON,

pentru diferență acesta înmânând reprezentantului părții civile o filă cec - semnată

în prealabil de inculpatul N.I. rămas în autoturism -, asigurându-l pe reprezentantul

părții civile de existența disponibilului în cont.

Ulterior, în perioada

iunie - august 2008, la diferite intervale de timp, inculpatul P.P.C., însoțit de

regulă de inculpatul T.A., ori inculpatul T.A., ori martorul Ș.T., fiecare însă

în baza înțelegerilor pe care inculpatul P.P.C. le stabilea în prealabil cu reprezentanții

SC B.C. SRL, au achiziționat, ridicat și transportat mărfuri de la partea civilă

în valoare totală de 189.320,87 RON.

În aceste condiții, din

prețul total al mărfurilor achiziționate - pentru care s-au emis facturile fiscale

din 30 iunie 2008, din 04 iulie 2008, din 12 august 2008, din 03 iulie 2008,

din 05 iulie 2008, din 07 august 2008, din 02 august 2008, din 08 iulie 2008,

din 15 iulie 2008, din 15 iulie 2008, din 21 iulie 2008, din 24 iulie 2008, din

21 iulie 2008, din 10 iulie 2008, din 03 iulie 2008, din 01 august 2008, din 07

august 2008, inculpatul P.P.C. a achitat avansul de 36.205,32 RON, pentru achitarea

diferenței de preț fiind emise în total un număr de 7 file cec semnate în prealabil

de inculpatul N.I., scadente în general la 30 de zile de la livrare, toate refuzate

la plată pentru lipsă totală disponibil.

Prin activitatea infracțională

desfășurată în acest mod de inculpați, SC B.C. SRL a fost prejudiciată cu suma de

153.115,55 RON, cu care s-a constituit partea civilă în procesul penal.

Această situație de fapt

rezultă din probele legal administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale,

cât și în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, din cuprinsul

declarațiilor numitului K.G. - reprezentantul SC B.C. SRL - rezultă că: inculpatul

P.P.C. se prezenta reprezentanților SC B.C. SRL ca fiind N.I., administrator la

SC D.G. SRL, că acesta a fost cel care lăsa cecurile; că acesta era aproape tot

timpul însoțit de inculpatul T.A.; că inculpatul T.A. s-a prezentat ca fiind delegat

al societății implicându-se ca manipulant de marfă, ridicând uneori marfa și singur,

alteori fiind împreună cu inculpatul P.P.C.; că marfă a ridicat și martorul Ș.T.,

dar că de fiecare dată când acesta venea după marfă, inculpatul P.P.C. îl suna să-i

spună acest lucru; că la magazin a fost și inculpatul N.I., însă inculpatul P.P.C.

era cel care se prezenta cu acest nume; că numai după introducerea cecului la plată

a aflat de lipsa disponibilului în contul societății cumpărătoare.

Declarațiile numitului

K.G. se coroborează cu cele ale martorului V.C.D. (gestionarul societății), din

cuprinsul cărora rezultă că: inculpatul P.P.C. s-a prezentat ca fiind „N.I.”; că

acesta era însoțit de inculpatul T.A.; că inculpatul N.I. se prezenta doar pentru

a ridica marfa, spunând că l-a trimis inculpatul P.P.C. și că la rândul său și martorul

Ș.T. achiziționa marfă; că inculpatul P.P.C. era cel care a lăsat cecurile pentru

plata mărfurilor.

Aceste probe se coroborează

și cu declarațiile martorului Ș.T., din care rezultă că: acesta a fost de circa

5-6 ori la magazinul părții civile din Biharia, alegând piesele pe care dorea să

le achiziționeze, piese care erau achitate de P.P.C. cu file cec, emise pe SC D.G.

SRL; că inculpatul P.P.C. se prezenta ca fiind C.; că inculpatul P.P.C. era însoțit

de inculpatul T.A. și că l-a văzut și pe inculpatul N.I. împreună cu inculpatul

P.P.C., dar că primul nu a discutat cu reprezentanții SC B.C. SRL; că el a vândut

numitului R.P. o motocoasă achiziționată de la magazinul din Biharia pe SC D.G.

SRL și că banii primiți i-a dat inculpatului P.P.C., el fiind un intermediar și

că atunci când a văzut că prețul de achiziție al motocoasei a fost mai mare decât

cel de vânzare, inculpatul P.P.C. i-a spus că are datorii la bancă.

Declarațiile martorului

Ș.T. sunt susținute și de martorul R.P., care a arătat că a cumpărat de la martorul

Ș.T. o motocoasă cu 3.100 RON, după ce a văzut-o împreună cu acesta în prealabil

în magazinul din Biharia, că aceasta fusese cumpărată de la acel magazin pe o firmă

cu o sumă mai mare, că martorul Ș.T. i-a spus că prețul mai mic se datorează unor

compensări și că același martor i-a spus că banii îi dă celui care are firma pe

care a fost achiziționată motocoasa.

Activitatea infracțională

a inculpaților legată de achizițiile de mărfuri de la SC B.C. SRL rezultă și din

declarațiile martorului B.A., din care rezultă că: a fost contactat de inculpatul

T.A. cu care a negociat în Oradea să transporte 20 de cauciucuri de camion din Biharia

până în localitatea Răbăgani, inculpatul T.A. fiind însoțit de inculpatul P.P.C.,

ambii aflându-se într-un autoturism marca D.; că s-a dus împreună cu inculpatul

T.A. la magazinul din Biharia de unde au încărcat 20 de cauciucuri, pe care le-a

transportat în localitatea Răbăgani, fiind însoțit, pe parcursul deplasării, de

inculpatul T.A., inculpatul P.P.C. însoțindu-i la Răbăgani cu autoturismul marca

D. și că plata contravalorii transportului a făcut-o inculpatul T.A.

Declarațiile acestora

în legătură cu identitatea inculpaților și rolul fiecărui inculpat în cadrul activității

infracționale rezultă neechivoc și din cuprinsul proceselor-verbale de recunoaștere

după planșe fotografice, fiind identificați inculpații și explicată activitatea

desfășurată de aceștia.

Participația celor trei

inculpați este susținută și de declarațiile martorului B.K. care a arătat că i-a

însoțit pe cei trei inculpați la magazinul din Biharia, ajutând și el la încărcarea

mărfurilor achiziționate, arătând că în toată perioada de achiziție a mărfurilor

inculpatul P.P.C. era însoțit de inculpatul T.A.

Aceste fapte ale inculpaților

au fost recunoscute de către inculpatul N.I., în mod constant atât în cursul urmăririi

penale, cât și în fața instanței, acesta arătând că inculpații P.P.C. și T.A. l-au

dus la firma din Biharia, dar că acolo el nu a spus nimic, inculpatul P.P.C. fiind

cel care se prezenta ca fiind „N.I.”, el rămânând în mașină și semnând filele cec.

Cu privire la această

faptă, inculpatul T.A. a recunoscut în fața instanței, nuanțat, activitatea infracțională,

arătând că a fost împreună cu inculpatul P.P.C. la depozitul din Biharia, că inculpatul

P.P.C. a indicat mărfurile ce urmau a fi achiziționate, că el l-a ajutat la transportul

acestora la un depozit la care se afla și inculpatul N.I., recunoscând că l-a mai

însoțit pe inculpatul P.P.C. în 2-3 rânduri, recunoscând de asemenea efectuarea

transportului celor 20 de cauciucuri.

Și inculpatul P.P.C. a

recunoscut, tot nuanțat, activitatea infracțională legată de SC B.C. SRL, arătând

că a fost de mai multe ori la magazinul acestei societăți din Biharia însoțit de

inculpații T.A. și N.I.; că s-a prezentat în fața acestora ca fiind C. de la SC

D.G. SRL; că s-a înțeles cu martorul Ș.T. să-i vândă marfă pe care o achiziționa

de la magazinul din Biharia și că l-a prezentat pe acesta celor de la SC B.C.

SRL; că martorul Ș.T. mergea la magazin să-și ia marfă, care ulterior era facturată

pe SC D.G. SRL și că în câteva zile el mergea cu cecul; recunoaște că a lăsat cecuri

reprezentanților SC B.C. SRL, dar și că inculpatul T.A. a fost cel care transportat

cauciucurile achiziționate de la aceeași societate.

Aceste probe, la care

se adaugă înscrisurile și mențiunile inserate în cecurile emise de SC D.G. SRL pentru

SC B.C. SRL, precum și în facturile fiscale emise de SC B.C. SRL, dovedesc săvârșirea

acestei fapte de către inculpați, în condițiile în care la data depunerii cecurilor

spre plată, la datele de 14, 18, 20, 22, 27 august 2008, 01 septembrie 2008 și 07

septembrie 2008, potrivit înscrisurilor și adreselor emise de L. Bank Romania SA,

SC D.G. SRL figura în Centrala Incidentelor de Plăți (încă din data de 16 iulie

2008).

Toate aceste probe dovedesc

și temeinicia pretențiilor părții civile SC B.C. SRL.

În legătură cu activitatea

infracțională legată de achizițiile efectuate de la partea civilă SC N.C.P. SRL

Salonta, s-a reținut că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în luna iulie

2008, inculpații P.P.C. și T.A., s-au deplasat în municipiul Salonta la depozitul

societății SC N.C.P. SRL de unde au achiziționat materiale de construcții în valoare

de 27.243 RON, pentru plata cărora a emis fila cec semnată de către inculpatul N.I.,

asigurându-l pe numitul S.I. - reprezentantul SC N.C.P. SRL Salonta - de existența

disponibilului necesar în cont.

Fiind depus la plată la

data de 22 august 2008, cecul a fost refuzat pentru lipsă totală disponibil.

Prin activitatea infracțională

desfășurată în acest mod de inculpați, SC N.C.P. SRL a fost prejudiciată cu suma

de 27.243 RON, cu care s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Și această situație de

fapt rezultă din probele legal administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale,

cât și în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, din cuprinsul

declarației numitului S.I., reprezentantul SC N.C.P. SRL Salonta, rezultă următoarele:

că prin intermediul unui client (N.F.R.) l-a cunoscut pe inculpatul P.P.C. care

era interesat de achiziționarea unei cantități mari de materiale de construcții;

că cu inculpatul P.P.C. a negociat modul de derulare a raporturilor comerciale,

inclusiv condițiile și modalitățile de plată; că pentru a verifica bonitatea și

seriozitatea SC D.G. SRL (având în vedere că se solicita, în mare grabă, achiziționarea

unor cantități însemnate de materiale de construcții, de o valoare mare și că se

înțeleseseră ca plata să se facă cu file cec) s-a interesat atât la beneficiarul

declarat al unei părți din marfa ce urma să fie achiziționată (SC O. SRL Oradea)

cât și la L. Bank - Sucursala Aleșd, directorul acestei unități asigurându-l că

această firmă nu a avut incidente privitoare la cecuri; că inculpatul P.P.C. a venit

cu un carnet de cecuri noi, semnate și ștampilate, spunând că este reprezentantul

SC D.G. SRL și că tot el i-a lăsat cecul; că inculpații T.A. și N.I. au ridicat

marfa, ajutându-l în acest mod pe inculpatul P.P.C.; că deși SC N.C.P. SRL Salonta

asigura transportul materialelor de construcții vândute clienților, inculpatul P.P.C.

a refuzat categoric acest lucru, spunând că are mașini proprii care să transporte

marfa.

Declarațiile acestuia

în legătură cu identitatea inculpaților și rolul fiecărui inculpat în cadrul activității

infracționale, rezultă neechivoc și din cuprinsul procesului-verbal de recunoaștere

după planșe fotografice, acesta identificând și explicând activitatea desfășurată

de inculpații P.P.C. și T.A.

Și săvârșirea acestei

fapte este recunoscută de inculpatul N.I.

La rândul său, inculpatul

T.A. a recunoscut că l-a însoțit pe inculpatul P.P.C. (arătând însă că nu a avut

nicio implicare în această faptă) la depozitul SC N.C.P. SRL Salonta pentru ca acesta

să achiziționeze mărfuri și că inculpatul P.P.C. a fost cel care a purtat negocierile

cu administratorul societății.

Și inculpatul P.P.C. recunoaște

săvârșirea acestei fapte, arătând că doar el a negociat cu reprezentanții SC

N.C.P. SRL, fiind prezent și inculpatul N.I.; că urmare a acestor negocieri a achiziționat

marfă de la această societate, fiind însoțit de inculpatul T.A.; că el a fost cel

care a lăsat cecul reprezentantului societății, cec care a fost semnat și ștampilat

în prealabil de inculpatul N.I.; că a dat administratorului S.I. datele de identificare

ale inculpatului N.I. și nu ale sale, deși el era delegatul SC D.G. SRL, arătând

că acesta ar putea fi motivul pentru care reprezentanții firmei l-au confundat cu

N.I.; că inculpatul T.A. a transportat o parte din materialele de construcții, până

la locuința sa din localitatea Tulca.

Toate aceste probe, la

care se adaugă înscrisurile și mențiunile inserate în cecurile emise de SC D.G.

SRL pentru SC N.C.P. SRL, precum și în factura fiscală din 16 iulie 2008 emisă de

SC N.C.P. SRL, dovedesc săvârșirea acestei fapte de către inculpați, în condițiile

în care la data depunerii cecului spre plată, la data de 22 august 2008, potrivit

înscrisurilor și adreselor emise de L. Bank Romania SA, SC D.G. SRL figura în Centrala

Incidentelor de Plăți (din data de 16 iulie 2008).

Toate aceste probe dovedesc

și temeinicia pretențiilor părții civile SC N.C.P. SRL.

Cât privește activitatea

infracțională legată de achizițiile efectuate de la părțile civile SC E.E. SRL și

SC S.C. SRL, s-a reținut că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, la data

de 01 iunie 2008, inculpatul P.P.C., prezentându-se ca fiind „I.”, reprezentant

al SC D.G. SRL, s-a prezentat la sediul celor două părți civile - societăți care

îl aveau ca administrator pe numitul P.D. -, în vederea derulării unor raporturi

comerciale având ca obiect achiziționarea de mărfuri.

În acest scop, inculpatul

P.P.C. a negociat cu administratorul P.D. condițiile de achiziționare a unor mărfuri,

încheind în acest sens, contractul de livrare din 01 iunie 2008, părțile contractante

fiind SC E.E. SRL în calitate de furnizor și SC D.G. SRL în calitate de beneficiar,

contract prin care s-a convenit ca plata să se facă în termen de 30 de zile de la

livrare, prin filă cec.

Pentru a câștiga încrederea

reprezentanților celor două societăți, administrate de aceeași persoană (P.D.),

inițial inculpatul P.P.C. a achiziționat marfă de la SC E.E. SRL, în perioada 19

iunie 2008 - 10 iulie 2008, pe care a achitat-o integral până la data de 16

iulie 2008.

În perioada următoare,

între 17 iulie 2008 - 04 august 2008, același inculpat, însoțit de inculpatul T.A.,

conform facturilor fiscale din 04 august 2008, din 01 august 2008, din 31 iulie

2008, din 29 iulie 2008, din 28 august 2008, din 28 iulie 2008, din 24 iulie 2008,

din 22 iulie 2008, din 10 iulie 2008, din 17 iulie 2008, din 10 iulie 2008, a mai

achiziționat marfă de la aceeași societate.

Pentru plata acestor mărfuri,

în valoare de 80.857,65 RON, inculpatul P.P.C. a înmânat reprezentanților societății

fila cec scadentă la data de 25 august 2008 și un număr de șase bilete la ordin

scadente la 30 de zile de la livrare, cu toate că SC D.G. SRL figura în Centrala

Incidentelor de Plăți încă din data de 16 iulie 2008, asigurându-l pe administratorul

P.D. de existența disponibilului în cont pentru efectuarea plăților în baza acestor

instrumente de plată.

Fiind depuse la bancă

pentru decontare, acestea au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil.

În aceeași perioadă, 31

iulie 2008 - 31 august 2008, inculpații au achiziționat mărfuri și de la SC S.C.

SRL Oradea, al cărei administrator era același P.D., încheind în acest scop contractul

de furnizare din 25 iulie 2008, achiziții care s-au realizat în baza facturilor

fiscale din 26 august 2008, din 28 august 2008, din 11 august 2008, din 31

august 2008, din 31 iulie 2008.

Pentru a câștiga încrederea

părții civile, inculpatul P.P.C. a efectuat trei plăți, achitând la SC S. SRL suma

de 6.649,72 RON, iar la SC E.E. SRL suma de 2.668,22 RON și 1.215,81 RON, plăți

efectuate prin viramente bancare de către inculpatul N.I. (la solicitarea și cu

ajutorul direct al inculpatului P.P.C.).

Pentru plata acestor mărfuri

de la SC S.C. SRL, inculpatul P.P.C. a emis un număr de șase bilete la ordin scadente

la 30 de zile, cu toate că, așa cum s-a mai arătat, încă din data de 16 iulie

2008, SC D.G. SRL figura în Centrala Incidentelor de Plăți.

Fiind depuse spre decontare,

instrumentele de plată au fost refuzate pentru lipsă totală de disponibil.

Prejudiciul cauzat SC

E.E. SRL se ridică la suma de 80.857,65 RON, sumă cu care s-a constituit parte civilă

în cauză.

Prejudiciul cauzat SC

S.C. SRL se ridică la suma de 41.271,42 RON sumă cu care s-a constituit parte civilă

în cauză.

Și această situație de

fapt rezultă din probele legal administrate în cauză atât în cursul urmăririi penale,

cât și în cursul cercetării judecătorești.

Astfel, din cuprinsul

declarațiilor numitului P.D., reprezentantul SC E.E. SRL și SC S.C. SRL, rezultă

următoarele: că în luna iunie 2008, inculpatul P.P.C. s-a prezentat ca fiind „N.I.C.”,

reprezentantul SC D.G. SRL, la fel fiindu-i prezentat și de M.O., încheind cu acesta

contractul din 01 iunie 2008, în baza căruia în perioada 19 iunie - 10 iulie

2008 i-a livrat marfă pe care a achitat-o integral până la data de 16 iulie

2008; că în cadrul înțelegerii avute, inculpatul P.P.C. i-a cerut favoarea de a

plăti marfa cu file cec la termen; că între 17 iulie 2008 - 04 august 2008, același

inculpat a achiziționat marfă pentru care a emis cecuri cu titlu de garanție și

șase bilete la ordin, cele care au fost depuse fiind refuzate la plată pentru lipsă

totală disponibil; că în aceeași perioadă inculpatul P.P.C. s-a împrietenit cu M.O.,

care ulterior a și plecat la SC D.G. SRL; că același inculpat a cumpărat în aceeași

perioadă și de la SC S.C. SRL mărfuri în valoare totală de 41.271,42 RON pentru

care a emis o filă cec, semnată și ștampilată, cu titlu de garanție și cinci bilete

la ordin, cel depus fiind refuzat la plată pentru lipsă totală disponibil; că pentru

ridicarea mărfurilor se prezentau fie numai inculpatul P.P.C., fie acesta însoțit

de martora M.O., inculpatul T.A. fiind șoferul.

De asemenea, potrivit

procesului-verbal de recunoaștere, numitul P.D., reprezentantul SC E.E. SRL și SC

S.C. SRL îl recunoaște pe inculpatul P.P.C. ca fiind persoana care s-a prezentat

ca fiind „N.I.” și care a emis instrumentele de plată și pe inculpatul T.A. ca fiind

cel care ridica marfa pentru SC D.G. SRL.

Declarația reprezentantului

SC E.E. SRL și SC S.C. SRL se coroborează cu declarația martorului T.C.R. din care

rezultă următoarele: că la începutul lunii iulie 2008 (când începuse el ca gestionar

la SC E.E. SRL), inculpații aveau deja contractul încheiat cu societatea la care

lucra, în baza căruia el pregătea marfa, întocmea facturile fiscale și după circa

2-3 zile, inculpații veneau să le ridice; că la sediul firmei inculpații P.P.C.

și T.A., s-au prezentat cu apelativul „C.”, reprezentatul SC D.G. SRL, cel de-al

doilea cu apelativul „G.”; că și martora M.O. i l-a prezentat pe inculpatul P.P.C.

ca fiind „C.” și că „are firma D.G.”, dând referințe bune despre acesta; că rolul

martorului era acela de a pregăti marfa, cecurile și biletele la ordin fiind predate

de inculpatul P.P.C. numitei M.O.; că inculpatul P.P.C. s-a prezentat însoțit de

inculpatul T.A. de circa 4-5 ori pentru a ridica marfa.

Declarațiile acestuia

în legătură cu identitatea inculpaților și rolul fiecărui inculpat în cadrul activității

infracționale, rezultă și din cuprinsul proceselor-verbale de recunoaștere după

planșe fotografice.

Din cuprinsul declarației

martorei M.O. dată în fața instanței, rezultă următoarele: că la sediul SC E.E.

SRL și SC S.C. SRL s-au prezentat inculpații P.P.C. și T.A.; că angajații celor

două societăți îl cunoșteau pe inculpatul P.P.C. ca fiind „C.”; că inculpatul P.P.C.

asigura reprezentanții societăților de existența disponibilului în contul SC D.G.

SRL, dar le solicita să nu introducă la plată instrumentele de plată emise, pentru

că va plăti în numerar; că inclusiv el, inculpatul P.P.C., i-a dat asigurări că

există disponibil în cont, când, devenită delegat al SC D.G. SRL, se prezenta la

sediul părților civile; că de fiecare dată, marfa achiziționată în aceste condiții

pe SC D.G. SRL era transportată de inculpații P.P.C. și T.A.

Din declarația martorului

B.K. rezultă că în toată perioada de achiziție, inculpatul P.P.C. era însoțit de

inculpatul T.A. și că primul a vândut o parte din marfa achiziționată de la SC

E.E. SRL.

Inculpatul N.I. a descris

și recunoscut rolul și contribuția sa la săvârșirea acestei fapte, arătând că inculpații

P.P.C. și T.A. l-au dus la sediul SC E.E. SRL și că la fel ca în cazul firmei din

Biharia, el rămânea în mașină când se ridicau mărfurile, semnând doar instrumentele

de plată.

Inculpatul T.A. a recunoscut

că l-a însoțit pe inculpatul P.P.C. la sediul celor două societăți, fiind posibil

să fi ajutat la transportul mărfurilor, arătând însă că nu avea cunoștință de condițiile

în care s-au realizat raporturile comerciale, deoarece discuțiile s-au purtat într-un

birou în care se aflau inculpații P.P.C. și N.I., precum și martorul B.K.

Și inculpatul P.P.C. recunoaște

că a avut relații comerciale, dar în calitate de agent comercial, cu SC E.E.

SRL și SC S.C. SRL, că în această calitate a lăsat cecuri și bilete la ordin, că

unele din acestea au fost completate de el și că, la rândul său, a vândut o parte

din marfa achiziționată de la cele două societăți.

Toate aceste probe dovedesc

și temeinicia pretențiilor părților civile SC E.E. SRL și SC S.C. SRL.

În raport de considerentele

expuse în privința faptelor inculpaților, există probele expuse și coroborate de

instanță reprezintă probe certe de vinovăție, prezumția de nevinovăție instituită

de art. 23 alin. (11) Constituție, art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor

Omului și art. 5 parag. 2, art. 66 C. proc. pen. fiind răsturnată.

În ceea ce-l privește

pe inculpatul T.A., acesta a decedat la data de 08 aprilie 2011.

În consecință, față de

acesta s-a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. b) C. proc. pen. rap. la art. 10

lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal.

S-a reținut că, în drept,

faptele inculpaților P.P.C. și N.I., astfel cum acestea au fost descrise în considerente,

realizează, pentru fiecare, elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune

cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată prev. de art. 215 alin.

(1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în stare

de recidivă postcondamnatorie pentru inculpatul P.P.C. conform art. 37 lit. a) C.

pen.

Cu privire la incidența

prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen., s-a reținut că rezultă din probele administrate

în cauză caracterul continuat, inculpații desfășurând întreaga activitate infracțională

în baza unei rezoluții infracționale unice, scopul fiind acela de a obține foloase

materiale injuste prin inducerea în eroare a reprezentanților societăților comerciale.

Modalitatea aleasă de

inculpați a fost aceea de achiziționare de mărfuri pe SC D.G. SRL de la diferiți

agenți economici (urmată de revânzarea acestora și împărțirea profitului), urmând

ca plata acestora să se facă cu cecurile sau biletele la ordin emise pe numele acestei

societăți, cunoscând și neaducând la cunoștința reprezentanților societăților comerciale

vânzătoare nici faptul că pentru valorificarea lor nu există disponibil bancar și

nici faptul că societatea emitentă a instrumentelor de plată era în interdicție

bancară.

În acest scop, în cursul

anului 2008, inculpatul P.P.C. a preluat documentele contabile ale SC D.G. SRL Ineu

al cărei administrator era inculpatul N.I. (persoană fără studii, fără loc de muncă,

fără domiciliu stabil, cu o situație materială precară) și instrumentele de plată

eliberate de L. Bank - Sucursala Aleșd, scopul fiind acela ca prin intermediul acestei

societăți comerciale să achiziționeze mărfuri de la diferite societăți comerciale,

urmând ca pentru plata acestora să se emită file cec și bilete la ordin, semnate

de inculpatul N.I.

În baza acestei rezoluții

infracționale, rolul inculpatului P.P.C., sprijinit îndeaproape de inculpatul T.A.

(cu care inculpatul P.P.C. era foarte bun prieten), a fost acela de a coordona întreaga

activitate infracțională, asigurând inclusiv ridicarea, transportul și revânzarea

mărfurilor, urmând să împartă cea mai mare parte a profitului, rolul inculpatului

N.I. fiind acela de a semna instrumentele de plată în schimbul unor sume modice

de bani.

Inculpații P.P.C. și T.A.

au urmărit, de asemenea, ca în cazul descoperirii faptelor, întreaga răspundere

să aparțină inculpatului N.I.

Pentru aducerea la îndeplinire

a scopului urmărit, inculpații au procedat după cum urmează: inculpații P.P.C. și

T.A. l-au însoțit pe inculpatul N.I. la sediul L. Bank - Sucursala Aleșd, pentru

deschiderea de cont, pentru obținerea specimenului de semnătură, pentru ridicarea

instrumentelor de plată; inculpatul P.P.C. a preluat aceste instrumente de plată

asupra sa; inculpatul P.P.C. s-a prezentat în fața reprezentanților societăților

comerciale ca fiind reprezentantul SC D.G. SRL, ca fiind „N.I.”, sau „I.”, sau „N.I.C.”

(atunci când inculpatul N.I. însuși i s-a adresat cu apelativul „C.”, ca să înlăture

eventuale suspiciuni), reușind să determine reprezentanții societăților comerciale

prejudiciate să creadă că el este administratorul SC D.G. SRL; inculpatul P.P.C.

a fost singurul care a negociat modul de derulare a raporturilor comerciale, inclusiv

condițiile și modalitățile de plată, cel care înmâna, de regulă, instrumentele de

plată, cel care lua legătura în prealabil cu reprezentanții societăților înainte

de ridicarea mărfurilor; inculpații T.A. și N.I. au asigurat încărcarea și transportul

mărfurilor; inculpatul N.I. a semnat instrumentele de plată, însă niciodată în prezența

beneficiarilor acestora, instrumente care au rămas tot timpul în posesia inculpatului

P.P.C.; având în vedere că inculpatul N.I. avea specimen de semnătură, cu concursul

și sprijinul ceilalți inculpați, a efectuat plăți, prin viramente bancare.

În momentul în care SC

D.G. SRL a intrat în incidente de plată inculpații P.P.C. și T.A. au luat măsuri

pentru ca inculpatul N.I. să nu fie văzut, ducându-l o perioadă la locuința martorului

B.K. din localitatea Rotărești (inculpații P.P.C. și T.A. vizitându-l atunci când

aveau nevoie de semnătura inculpatului N.I.) și de acolo (în momentul în care martorul

fusese încarcerat) într-o locuință în Sânmartin (la o cunoștință a inculpatului

P.P.C.), de acolo inculpatul N.I. ajungând în stradă; inculpatul P.P.C. a returnat

toate actele societății inculpatului N.I.; în momentul în care a aflat că organele

de urmărire penală au fost sesizate cu existența faptelor (în cursul lunii august

2008), inculpatul P.P.C. a încercat să preconstituie probe pentru acuzarea exclusiv

a inculpatului N.I., încheind cu acesta o declarație autentificată în care a arătat

că: „Subsemnatul P.P.C. declar că în perioada 01 mai 2008 - 01 septembrie 2008 am

lucrat la SC D.G. SRL, mai sus identificată, în calitate de agent comercial, fără

contract de muncă înregistrat la I.T.M. Bihor. Declar că în această perioadă am

ridicat marfă de la următoarele societăți comerciale: SC B.C. SRL, SC S. SRL, SC

E.E. SRL, SC O.C. SRL, SC M. SRL și SC N. SRL și am predat această marfă administratorului

societății D.G. SRL. Subsemnatul N.I. declar că am preluat în întregime marfa recepționată

de domnul P.P.C. de la societățile comerciale mai sus identificate și nu mai am

niciun fel de pretenții față de acesta, în calitate de administrator al societății

D.G. SRL. Dăm prezenta declarație spre a ne servi oriunde va fi necesar”.

Modalitatea în care a

fost demarată activitatea infracțională, modul și contribuția fiecărui inculpat

la realizarea activităților infracționale și atitudinea inculpaților imediat după

descoperirea faptelor, dovedesc neechivoc existența unei rezoluții infracționale

unice și că fiecare inculpat a acționat cu intenția de a păgubi părțile civile.

Pe de altă parte, este

îndeplinită și condiția unicității încriminării, specifică infracțiunii continuate,

acțiunile componente descrise realizând, fiecare în parte, conținutul infracțiunii

de înșelăciune, formând o unitate de infracțiune sub forma celei continuate chiar

dacă acțiunile componente au realizat variante calificate diferite ale infracțiunii

de înșelăciune.

Cu privire la incidența

alin. (1), (2), (3), (4) ale art. 215 C. pen., a reținut Tribunalul că încadrarea

juridică pentru care inculpații au fost trimiși în judecată - art 215 alin.

(1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. în formă continuată (cu excepția tipului de recidivă

reținut în sarcina inculpatului P.P.C.) - este corectă.

Astfel, faptele inculpatului

P.P.C. care în perioada iunie - august 2008, pretinzând în mod mincinos că este

reprezentant al SC D.G. SRL Ineu (prezentându-se ca fiind „N.I.”, sau „I.”, sau

„N.I.C.”) a indus și menținut în eroare reprezentanții părților civile SC B.C.

SRL, SC S. SRL, SC E.E. SRL și SC N.C.P. SRL, negociind cu aceștia modul de derulare

a raporturilor comerciale și condițiile de plată, achiziționând mărfuri de la aceste

societăți pentru plata cărora a emis file cec și bilete la ordin în numele SC D.G.

SRL, semnate de inculpatul N.I. (administratorul societății și titularul specimenului

de semnătură), asigurând reprezentanții societăților despre disponibilul în cont

la momentul scadenței instrumentelor de plată, știind că pentru valorificarea lor

nu există disponibil în cont și că SC D.G. SRL intrase în interdicție bancară, urmărind

și reușind prin intermediul acestor mijloace frauduloase obținerea de foloase materiale

injuste (procedând la revânzarea mărfurilor achiziționate), întrunesc elementele

constitutive ale infracțiunii de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2),

(3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (urmând a se reține

și incidența art. 37 lit. a) C. pen. pentru considerentele ce vor fi expuse).

De asemenea, faptele inculpatului

N.I., care în calitate de administrator al SC D.G. SRL, a semnat instrumentele de

plată și le-a pus la dispoziția inculpatului P.P.C., cunoscând faptul că acestea

vor fi lăsate ca mijloace de plată pentru mărfurile achiziționate de la diverși

agenți economici, cunoscând lipsa disponibilului în contul SC D.G. SRL în momentul

decontării lor, cunoscând că aceste mărfuri vor fi revândute, contribuind și la

ridicarea și transportul mărfurilor, dar omițând cu intenție să-și decline adevărata

identitate, urmărind și reușind prin intermediul acestor mijloace frauduloase obținerea

de foloase materiale injuste, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii

de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea

art. 41 alin. (2) C. pen.

Cererea inculpatului P.P.C.

(formulată la data de 09 martie 2010, pusă în discuție în ședința publică din 06

aprilie 2010, asupra căreia, prin încheierea din 18 mai 2010, instanța a dispus

că se va pronunța odată cu fondul cauzei) de schimbare a încadrării juridice dată

faptei din infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată, inițial în infracțiunile

prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) C. pen. și art. 84 alin. (1) pct. 2 din

Legea nr. 59/1934 și ulterior exclusiv în infracțiunea prev. de art. 84 alin.

(1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, a fost apreciată de Tribunal ca fiind nefondată.

Cu privire la achizițiile

efectuate de inculpați de la SC B.C. SRL, sunt relevante declarațiile numitului

K.G. - reprezentantul societății, acesta arătând (în declarația dată în fața instanței,

la care a făcut referire și inculpatul) că inculpatul P.P.C. a fost cel care lăsa

cecurile, că numai după introducerea cecului la plată a aflat de lipsa disponibilului

în contul societății cumpărătoare și că termenele de plată au fost stabilite tocmai

în baza asigurărilor primite de la inculpat cu privire la existența banilor în cont

la momentul introducerii cecurilor la plată.

Cât timp inculpații nu

au adus la cunoștința reprezentantului acestei societăți că SC D.G. SRL, emitenta

cecurilor (care îndeplinesc condițiile de valabilitate), era în interdicție bancară

încă din data de 16 iulie 2008, anterior depunerii cecurilor spre decontare (la

datele de 14, 18, 20, 22, 27 august 2008, 01 septembrie 2008 și 07 septembrie 2008),

că la momentul decontării lor lipsea disponibilul în cont, că persoana care se prezenta

și depunea cecurile spre plată (inculpatul P.P.C.) în mod mincinos s-a prezentat

ca fiind N.I., administratorul firmei, sunt pe deplin îndeplinite condițiile constitutive

ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., conform

deciziei nr. 9/2005 și nu ale infracțiunii prev. de art.

84 alin. (1) pct .2 din

Legea nr. 59/1934.

Cu privire la achizițiile

efectuate de la SC N.C.P. SRL Salonta, sunt relevante declarațiile numitului S.I.

- reprezentantul societății -, acesta arătând că s-a înțeles ca plata mărfurilor

achiziționate să se facă cu file cec, că primul lucru pe care l-a verificat a fost

instrumentul de plată lăsat, că s-a interesat pentru aceasta inclusiv la L. Bank

- Sucursala Aleșd, directorul acestei unități asigurându-l că această firmă nu a

avut incidente privitoare la cecuri, că a primit asigurări cu privire la existența

disponibilului în cont pentru decontarea cecului, chiar avertizând cu privire la

acest lucru.

Cât timp inculpații au

dat asigurări cu privire la existența disponibilului în cont, necesar decontării

cecului emis pentru plata mărfurilor, cât timp aceștia nu au adus la cunoștința

reprezentantului acestei societăți că societatea emitentă a cecului intrase în interdicție

bancară din data de 16 iulie 2008 și că la momentul decontării cecului lipsea disponibilul

în cont, sunt pe deplin îndeplinite condițiile constitutive ale infracțiunii prev.

de art. 215 alin. (4) C. pen., conform

deciziei

nr. 9/2005 și nu ale infracțiunii prev. de art.

84 alin. (1) pct. 2 din

Legea nr. 59/1934.

Cu privire la achizițiile

efectuate de la SC E.E. SRL și SC S.C. SRL, au fost apreciate ca relevante declarațiile

numitului P.D., reprezentantul acestor societăți, acesta arătând neechivoc că în

cadrul înțelegerii avute, inculpatul P.P.C. i-a cerut favoarea de a plăti marfa

cu file cec la termen, că pentru marfa achiziționată a emis cecuri cu titlu de garanție

și șase bilete la ordin, cele care au fost depuse fiind refuzate la plată pentru

lipsă totală disponibil, că același inculpat a cumpărat în aceeași perioadă și de

la SC S.C. SRL mărfuri pentru care a emis o filă cec, semnată și ștampilată, cu

titlu de garanție și cinci bilete la ordin, cel depus fiind refuzat la plată pentru

lipsă totală disponibil, că nu a știut că inculpatul P.P.C. nu avea disponibil în

contul SC D.G. SRL și că personal numitul P.D. a intervenit în momentul în care

a observat că biletele la ordin erau refuzate la plată.

Edificatoare sub aspectul

caracterului nefondat al cererii inculpatului P.P.C. este și declarația martorei

M.O. din fața instanței, aceasta arătând neechivoc că inculpatul P.P.C. asigura

reprezentanții societăților de existența disponibilului în contul SC D.G. SRL și

că inclusiv ei inculpatul P.P.C. i-a dat asigurări că există disponibil în cont

(când se prezenta la sediul părților civile ca delegat al SC D.G. SRL).

Toate acestea instanța

le-a avut în vedere prin prisma faptului că societatea emitentă a cecurilor și biletelor

la ordine era în interdicție bancară încă din data de 16 iulie 2008.

Contrar motivelor invocate

de inculpatul P.P.C., instanța a apreciat că fapta inculpaților de a achiziționa

mărfuri prin emiterea și a unor bilete la ordin pentru plata acestora, știind că

societatea emitentă este în interdicție bancară și știind că pentru valorificare

nu există acoperirea necesară, aspecte neaduse la cunoștința beneficiarilor instrumentelor

de plată, fapte săvârșite cu intenția de a înșela părțile civile, cărora li s-au

pricinuit pagube, constituie infracțiunea prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3)

C. pen. și nu doar o faptă de natură civilă care să atragă exclusiv răspunderea

contractuală a emitentului acestora.

În prezenta cauză, prin

emiterea și depunerea biletelor la ordin de către inculpați, aceștia au urmărit

ca prin intermediul lor să determine inducerea și menținerea în eroare a reprezentanților

părților civile cu privire la seriozitatea și posibilitățile de plată ale SC D.G.

SRL, cu scopul de a obține, prin intermediul acestor mijloace frauduloase, achiziționarea

de mărfuri, fără a urmări vreun moment plata acestora (plățile inițiale urmărind

exclusiv câștigarea încrederii reprezentanților părților civile, componentă a mijloacelor

frauduloase folosite de inculpați).

Faptul că inculpații nu

au completat toate rubricile biletelor la ordin, acestea fiind însă semnate și ștampilate,

faptul că o parte din rubrici au fost completate de martora M.O. ori de reprezentanții

părților civile, nu constituie motive pe baza cărora inculpații să fie exonerați

de răspundere pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cât timp aceste instrumente

de plată au fost prezentate de inculpați, semnate și ștampilate de aceștia, constituind

obligația de plată a sumelor datorate și asigurând plata acestor sume cu disponibilul

din bancă ce era inexistent.

Prin urmare, s-a reținut

că și în cazul ultimelor fapte descrise sunt îndeplinite condițiile constitutive

ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen.

S-a arătat, cu privire

la incidența alin. (5) al art. 215 C. pen., caracterul continuat al activității

infracționale, conform deciziei nr. 16/2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție

pronunțată în recurs în interesul legii, caracterul de „consecințe deosebit de grave”

în cazul infracțiunii continuate se determină prin totalizarea tuturor pagubelor

materiale cauzate prin toate acțiunile componente ale infracțiunii continuate.

În prezenta cauză, s-a

reținut de către Tribunal că este îndeplinită condiția prev. de art. 146 C.

pen., prejudiciul total cauzat celor patru societăți comerciale constituite părți

civile în cauză fiind de 302.487,62 RON, deci peste 200.000 RON.

Întrucât activitățile

infracționale descrise reprezintă componente ale infracțiunii continuate, în mod

corect încadrarea juridică a infracțiunii continuate se raportează la toate formele

agravate ale infracțiunii de înșelăciune, aplicabile în prezenta cauză fiecărui

inculpat.

Prin urmare, instanța

a respins ca nefondată cererea inculpatului P.P.C. de schimbare a încadrării juridice

dată faptelor.

În schimb, cererea Ministerului

Public de schimbare a încadrării juridice pentru inculpatul P.P.C., în sensul reținerii

art. 37 lit. a) C. pen., și nu a art. 37 lit. b) C. pen. a fost apreciată ca fondată.

Din cuprinsul copiei cazierului

judiciar al inculpatului rezultă că faptele pentru care inculpatul P.P.C. este cercetat

în prezenta cauză au fost săvârșite în perioada liberării condiționate acordate

acest