ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 3928/2018

Ședința publică din data de 3 octombrie 2018

Asupra recursului de față, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Cornetu la data de 12 iulie 2011 sub nr. x/2011, reclamanții A. și B. au solicitat instanței ca, prin hotărârea ce se va pronunța în contradictoriu cu pârâta C., să fie obligată aceasta să demoleze construcția P+1, edificată pe terenul situat în Sat Ciorogârla, Comuna Ciorogârla, soș. x, jud. Ilfov, fără autorizație de construire și cu încălcarea proprietății reclamanților și readucerea în starea inițială a proprietății reclamanților, cu cheltuieli de judecată.

Prin sentința civilă nr. 7101 din 29 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu, a fost admisă excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților și a fost respinsă acțiunea ca fiind formulată de persoane fără calitate procesuală activă.

Prin decizia civilă nr. 2160A din 23 iunie 2015, Tribunalul Ilfov, secția Civilă a admis apelul declarat de reclamanții A. și B., a anulat sentința civilă nr. 7101 din 29 octombrie 2013, pronunțată de Judecătoria Cornetu și, evocând fondul, a respins excepția lipsei calității procesuale active a reclamanților, ca neîntemeiată și a respins acțiunea, ca neîntemeiată.

Prin decizia civilă nr. 197 din 26 februarie 2016, Curtea de Apel București, secția a III-a civilă și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis recursul declarat de recurenții-reclamanți A. și B. împotriva deciziei civile nr. 2160A din 23 iunie 2015, a casat decizia recurată în parte și a trimis cauza spre rejudecare la prima instanță, menținând soluția de admitere a apelului și anulare a sentinței.

Prin sentința civilă nr. 2791/2016 din 04 iulie 2016, Judecătoria Cornetu a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de reclamanții A. și B., în contradictoriu cu pârâta C., a obligat reclamanții la plata către pârâtă a sumei de 2.300 RON cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin decizia civilă nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă, a fost respins apelul declarat de către apelanții A. și B. împotriva sentinței civile nr. 2791/2016 din 04 iulie 2016, pronunțate de Judecătoria Cornetu în dosarul nr. x/2011, în contradictoriu cu intimata C., ca nefondat.

Împotriva acestei decizii au declarat recurs reclamanții B. și A..

Recursul a fost înregistrat pe rolul Tribunalului Ilfov, secția Civilă la 07 iunie 2018.

Dosarul de recurs a fost înaintat către Înalta Curte de Casație și Justiție, fiind înregistrat la 26 iunie 2018.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 137 alin. (1) raportat la art. 158 alin. (1) C. proc. civ. de la 1865, excepția necompetenței materiale, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: 1. recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile anume prevăzute de lege".

În temeiul acestui text de lege, Înalta Curte este instanța competentă să soluționeze recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel.

Potrivit dispozițiilor art. 3 pct. 3 C. proc. civ. de la 1865, Curțile de apel judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel sau împotriva hotărârilor pronunțate în primă instanță de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum și în orice alte cazuri expres prevăzute de lege.

Prevederile legale anterior menționate consacră exclusivitatea de competență a curților de apel în soluționarea recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate de tribunale în apel și în primă instanță.

Totodată, conform art. 299 alin. (2) C. proc. civ. de la 1865, "Recursul se soluționează de instanța imediat superioară celei care a pronunțat hotărârea în apel".

Acest text de lege dă expresie principiului organizării judecătorești în sistem ierarhic de tip piramidal, conform căruia învestirea instanțelor de control judiciar se face din treaptă în treaptă.

Pornind de la aceste considerații principiale, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia civilă nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunțată de Tribunalul Ilfov, secția Civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal, rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Ilfov este Curtea de Apel București, rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 158 alin. (3), raportat la art. 3 pct. 3 și art. 4 pct. 1 C. proc. civ. de la 1865, Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de recurenții-reclamanți B. și A. împotriva deciziei civile nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția Civilă, în favoarea Curții de Apel București.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Declină competența de soluționare a recursului declarat de recurenții-reclamanți B. și A. împotriva deciziei civile nr. 16/A din 5 ianuarie 2018, pronunțate de Tribunalul Ilfov, secția Civilă, în favoarea Curții de Apel București.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 3 octombrie 2018.