ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1741/2019

Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Târgu Jiu la 13 septembrie 2016 sub nr. x/2016, reclamanta S.C. A. S.A. a chemat în judecată pe pârâtul B. Gorj, solicitând obligarea pârâtului la plata sumei de 8.808 RON, reprezentând chirie și 8357,94 RON, penalități calculate conform contractului, pentru perioada aprilie 2014 - martie 2016 și cheltuieli de judecată. În drept, au fost invocate dispozițiile art. 696, 998 din C. civ., art. 1164-1170, 1270, 1272, 1381, 1516, 1523 din noul C. civ. și art. 148-151 și art. 194 din C. proc. civ.

Prin sentința civilă nr. 3734/2017 din 18 mai 2017, pronunțată de Judecătoria Târgu Jiu în dosarul nr. x/2016, a fost admisă cererea formulată de către reclamanta S.C. A. S.A. Târgu Jiu, fiind obligat pârâtul B. Gorj la plata sumelor de 8.808 de RON, reprezentând chirie restantă pentru perioada aprilie 2014 - martie 2016, și de 8.357,94 RON, reprezentând penalități de întârziere. Totodată, a fost obligat pârâtul B. Gorj la plata sumei de 963 RON, reprezentând cheltuieli de judecată.

Apelul declarat de pârâtul B. Gorj împotriva sentinței civile nr. 3734/2017 din 18 mai 2017 a Judecătoriei Târgu Jiu a fost respins de către Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, prin decizia nr. 47/2019 din 20 februarie 2019.

Împotriva deciziei nr. 47/2019 din 20 februarie 2019 a Tribunalului Gorj, secția a II-a civilă a declarat recurs pârâtul B. Gorj, solicitând admiterea recursului și casarea deciziei atacate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă, la 20 mai 2019.

Examinând cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, Înalta Curte reține următoarele: Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv. Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege". Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursului declarat împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel. Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată începând cu 14 noiembrie 2018. Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia nr. 47/2019 din 20 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă. Astfel, fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului. Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a acestei din urmă instanțe. Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului declarat de pârâtul B. Gorj împotriva deciziei nr. 47/2019 din 20 februarie 2019, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, în favoarea Curții de Apel Craiova.