ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2435/2019

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, a constatat următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 30 martie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției București, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, a solicitat anularea parțială a Deciziei nr. 22 din data de 1 februarie 2018 emisă Curtea de Apel Suceava și emiterea unei noi decizii de încadrare și salarizare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Botoșani, cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017.

Prin Sentința nr. 4600 din 12 noiembrie 2018, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționarea a cauzei având ca obiect anulare act administrativ, în favoarea Tribunalului Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel București a reținut în esență, pe de o parte, că art. 10 din Legea nr. 554/2004 (pe care și-a întemeiat reclamanta acțiunea), se aplică în cazul actelor administrative, stabilind o competență materială în raport de nivelul autorității emitente a actului și o competență teritorială alternativă, în raport de domiciliile/sediile părților, aspecte de natură să excludă competența materială Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.

Reclamanta, având funcția de personal auxiliar, contestă și solicită emiterea unei noi decizii de încadrare salarială, care este de competența unei autorități publice locale (sau asimilate), respectiv Curtea de Apel Suceava.

Prevederile din Legea nr. 554/2004 și Legea nr. 153/2017 au caracter special, fiind de strictă interpretare și aplicare, în raport cu prevederile art. 95 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, care stabilesc natura de dreptul muncii a raporturilor de serviciu privind personalul auxiliar.

Având în vedere că se contestă și se solicită emiterea de acte de către o autoritate publică locală (sau asimilată) și că reclamanții și-au întemeiat acțiunea pe Legea nr. 554/2004, în conformitate cu dispozițiile art. 10 din Legea nr. 554/2004, s-a admis excepția de necompetență materială și s-a declinat competența materială de soluționare a cererii, către Tribunalul Botoșani, secția de contencios administrativ și fiscal.

Prin Sentința civilă nr. 143 din 28 martie 2019, Tribunalul Botoșani, secția contencios administrativ și fiscal, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București.

A constatat ivit conflictul negativ de competență și a sesizat Înalta Curte cu soluționarea acestuia.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut în esență că față de temeiul de drept al acțiunii și față de însuși faptul învestirii inițiale a Curții de Apel București, rezultă că în speță s-a dorit și s-a urmat procedura reglementată de art. 7 din Legea nr. 153/2017, iar nu un demers judiciar comun (litigii de muncă ori contenciosul administrativ general), pentru ca acesta să se afle în competența altei instanțe decât cea desemnată de legiuitor prin articolul menționat.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, prin cererea formulată reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Justiției București, Curtea de Apel Suceava, Tribunalul Botoșani și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, anularea parțială a Deciziei nr. 22 din data de 1 februarie 2018 emisă Curtea de Apel Suceava și emiterea unei noi decizii de încadrare și salarizare a personalului auxiliar de specialitate din cadrul Tribunalului Botoșani, cu respectarea prevederilor Legii nr. 153/2017.

De asemenea, din analiza actelor de la dosar rezultă că, reclamanta a formulat la data de 15 martie 2019, o completare a cererii de chemare în judecată prin care a solicitat anularea și a Hotărârii nr. 6 din 07 martie 2018 a Colegiului de Conducere a Curții de Apel Suceava prin care s-a respins contestația formulată împotriva Deciziei nr. 22 din data de 1 februarie 2018 emisă Curtea de Apel Suceava.

Înalta Curte reține că potrivit art. 7 din Cap. VIII, Anexa nr. 5 din Legea nr. 153/2017, "(1) prin derogare de la art. 37 din lege, personalul salarizat potrivit prezentului capitol, nemulțumit de modul de stabilire a drepturilor salariale, poate face contestație, în termen de 20 de zile calendaristice de la data comunicării actului administrativ de stabilire a drepturilor salariale, la organele de conducere ale Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii, Inspecției Judiciare, Institutului Național al Magistraturii și Școlii Naționale de Grefieri, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcției Naționale Anticorupție, Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori la colegiile de conducere ale curților de apel sau parchetelor de pe lângă acestea sau la organele de conducere ale celorlalte instituții din sistem care au stabilit drepturile salariale, după caz. Contestațiile se soluționează în termen de cel mult 30 de zile calendaristice.

(2) Împotriva hotărârilor organelor prevăzute la alin. (1) se poate face plângere, în termen de 30 de zile de la comunicare, la secția de contencios administrativ și fiscal a Curții de Apel București."

Prin urmare, Înalta Curte apreciază corectă argumentarea Tribunalului Botoșani, potrivit căreia prevederile art. 7 din Cap. VIII, Anexa nr. 5 din Legea nr. 153/2017 au caracter special, derogatoriu de la norma comună din aceeași lege, ceea ce înseamnă că personalul din sistemul de justiție, personal căruia i se adresează aceste prevederi, are deschisă exclusiv procedura menționată, a cărei fază contencioasă a fost dată în competența Curții de Apel București.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, Tribunalul Botoșani, Ministrul Justiției, Curtea de Apel Suceava, în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 9 mai 2019.

Procesat de GGC - CT