ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 618/2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea actelor din dosar, constată următoarele:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Motru, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele S.C. B. S.A. și S.C. B. S.A. - Agenția Motru, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a clauzei de risc valutar prevăzută în contractul de credit nr. x din 26.07.2007, ca fiind abuzivă și să se dispună înghețarea cursului de schimb valutar CHF - RON și efectuarea plăților în temeiul contractului de credit la valoarea de la data încheierii contractului, respectiv calcularea și plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în RON a francului elvețian de la data încheierii contractului pe întreaga perioadă de valabilitate a contractului, urmând ca pârâtele să-i restituie sumele plătite în plus; constatarea ca fiind abuzive a clauzelor prevăzute la art. 4 (de la 4.1 până la 4.11 a, b, c, d, e) din contractul de credit nr. x din 26.07.2007, precum și obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

II. Prin sentința civilă nr. 197 din data de 31 ianuarie 2018, Judecătoria Motru a admis, în parte, cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta S.C. B. S.A. - Agenția Motru.

A constatat nulitatea absolută a clauzei înscrise la art. 4.11 lit. a) din contractul de credit ipotecar nr. x din 26.07.2007, respectiv clauza cu privire la comisionul de acordare credit abuzivă și, în consecință, a dispus eliminarea acesteia din contract.

A obligat pârâtele S.C. B. S.A. - Agenția Motru și S.C. B. S.A. la restituirea către reclamant a sumei încasate cu titlu de comision de acordare credit, plătibilă în RON la cursul BNR de la data plății și la plata dobânzii legale aferente acestei sume începând cu data introducerii acțiunii, respectiv 14.06.2017 și până la data plății efective.

A obligat pârâtele la 2.500 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

A respins, în rest, cererea.

III. Împotriva acestei sentințe au declarat apel atât reclamantul, cât și pârâta.

Prin decizia civilă nr. 477 din 16 octombrie 2018, Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă, a respins apelul declarat de apelanta pârâtă B. S.A..

A admis apelul declarat de apelantul reclamant A.

A schimbat sentința în sensul că se constată nulitatea absolută parțială a clauzei de la art. 5.1 din contract prin care riscul valutar este lăsat în sarcina excluzivă a consumatorului, cu consecința recalculării și plății ratelor creditului pe toată durata de derulare în moneda creditului la cursul de schimb valutar la data încheierii contractului.

A dispus restituirea sumelor încasate ca diferențe de curs valutar actualizate cu indicele de inflație și dobânda legală aferentă de la data încasării la data restituirii.

A menținut în rest dispozițiile sentinței.

A obligat intimata pârâtă la cheltuieli de judecată în cuantum de 4.500 RON, reprezentând onorariu avocat.

IV. Împotriva acestei decizii a formulat recurs C. S.A. prin Direcția Juridic, D. și E. și F. (care a preluat calitatea procesuală a pârâtei S.C. B. S.A.), criticând-o pentru nelegalitate.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 15 februarie 2019, sub nr. x/2016.

V. Examinând cu prioritate, în temeiul art. 132 alin. (1) raportat la art. 494 C. proc. civ., excepția necompetenței materiale în soluționarea recursului declarat în cauză, invocată din oficiu, Înalta Curte reține următoarele:

Recursul a fost declarat împotriva unei decizii pronunțate de tribunal, în apel, într-o cerere evaluabilă în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv.

Potrivit art. 96 pct. 3 C. proc. civ., "curțile de apel judecă: ca instanțe de recurs, în cazurile anume prevăzute de lege", iar potrivit art. 97 pct. 1 din același act normativ, "Înalta Curte de Casație și Justiție judecă: recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel, precum și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege".

Prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 965 din 14 noiembrie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii a statuat că, în interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 96 pct. 3, art. 97 pct. 1 și art. 483 din C. proc. civ., competența de soluționare a recursurilor declarate împotriva hotărârilor pronunțate în apel de către tribunale, în cauzele având ca obiect cereri evaluabile în bani în valoare de până la 200.000 RON inclusiv, ca urmare a pronunțării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 a Curții Constituționale, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, revine curților de apel.

Având în vedere că deciziile pronunțate în interesul legii au caracter obligatoriu pentru instanțele judecătorești de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, conform art. 517 alin. (4) C. proc. civ., rezultă că dezlegarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul competent să judece recursul în interesul legii, prin decizia nr. 18 din 1 octombrie 2018, se impune a fi respectată, începând cu data publicării în Monitorul Oficial, 14 noiembrie 2018.

Pornind de la aceste considerații, instanța supremă constată că obiectul prezentului recurs îl reprezintă decizia civilă nr. 477 din 16 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Fiind atacată o hotărâre pronunțată în apel de tribunal rezultă că recursul declarat împotriva acestei hotărâri este de competența materială a curții de apel, ca instanță imediat superioară tribunalului.

Având în vedere că instanța imediat superioară Tribunalului Gorj este Curtea de Apel Craiova, rezultă că soluționarea recursului declarat în prezenta cauză este de competența materială a celei din urmă menționate instanțe.

Pentru aceste motive, în temeiul art. 132 alin. (1) și (3) raportat la art. 96 pct. 3 și art. 97 pct. 1 C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția necompetenței sale materiale și va declina competența de soluționare a recursului în favoarea Curții de Apel Craiova.

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția a II-a civilă privind soluționarea recursului declarat de recurenta-pârâtă C. S.A. prin Direcția Juridică, D. și E. și F. împotriva deciziei nr. 477 din 16 octombrie 2018 pronunțată de Tribunalul Gorj, secția a II-a civilă.

Trimite cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Craiova.

Fără nicio cale de atac.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 22 martie 2019.