ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 254/2018
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 254/2018 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2018)
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea de ședință din data de 15.02.2012, Tribunalul Constanța, secția contencios administrativ și fiscal în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ. a suspendat judecata recursului promovat de recurentul A., în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Constanța, îndreptat împotriva încheierii din 05.05.2011 pronunțată de Judecătoria Mangalia, în dosarul nr. x/2010.
Împotriva acestei încheieri la data de 04 noiembrie 2010 a declarat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și temeinicie.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Constanța sub nr. x/2010*, iar prin încheierea pronunțată la data de 13 decembrie 2012, s-a suspendat judecarea cauzei în conformitate cu dispozițiile art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pentru lipsa părților.
Ulterior, prin decizia civilă nr. 572/CA pronunțată în data de 30 iunie 2016, Curtea de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a constatat perimat recursul în contencios administrativ și fiscal declarat de către recurentul-reclamant A., împotriva încheierii din 15.02.2012 pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul nr. x/2010, în contradictoriu cu intimatul Inspectoratul de Poliție Județean Constanța.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul A., cererea fiind înregistrată pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2010**.
La data de 13 decembrie 2016 a fost suspendată judecata cauzei în baza art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ.
La termenul de judecată de astăzi 30 ianuarie 2018, în temeiul art. 137 coroborat cu art. 252 din C. proc. civ., Înalta Curte a rămas în pronunțare cu privire la excepția perimării, excepție pe care instanța o apreciază a fi întemeiată pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare, împrejurare ce face de prisos expunerea și cercetarea în fond a pricinii.
Prin încheierea din 13 decembrie 2016, judecarea cererii de recurs a fost suspendată pentru lipsa părților, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.
Pe baza referatului întocmit de grefierul de ședință la data de 9 ianuarie 2018, instanța a dispus, din oficiu, repunerea cauzei pe rol, în temeiul art. 252 din C. proc. civ., în vederea verificării incidenței dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ.
Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, recurs și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perimă de drept, chiar împotriva incapabililor dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an.
Întrucât, în cauză, se constată că nu au fost îndeplinite acte de procedură de natură a întrerupe sau suspenda cursul perimării, potrivit prevederilor art. 249 - art. 251 din C. proc. civ., Înalta Curte urmează a face aplicarea dispozițiilor art. 252 alin. (1) din același cod, constatând, din oficiu, perimarea cererii de recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamantul A. împotriva deciziei civile nr. 572/CA din 30 iunie 2016 a Curții de Apel Constanța, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 30 ianuarie 2018.